Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 19/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 19/CA
Ședința publică de la 25 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
Grefier: - -
S-a luat în examinare excepția de nelegalitate a art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006, invocată din oficiu de către Tribunalul Iași în dosarul nr-, privind pe reclamanta în contradictor cu pârâții Agenția Județeană pentru Prestații Sociale I și Guvernul României.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru reclamantă, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților, modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al dosarului, care este la al treilea termen de judecată.
Avocat pentru reclamantă, depune înscrisuri, în susținerea cererii și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la excepția de nelegalitate, considerând că aceste înscrisuri nu se impun a fi comunicate către pârâtă.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul la concluzii.
Avocat, pentru reclamantă, solicită admiterea excepției așa cum a fost invocată, să se constate că au fost completate nelegal articolele a căror nelegalitate se solicită a se constata, încălcându-se astfel principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și una multiplă.
S-a depus, la termenul de astăzi, dovada care arată că susținerile pârâților nu sunt reale, în sensul că, deși aceștia au depus întâmpinări la data de 30 noiembrie, respectiv 14 decembrie 2009, s-a depus decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție care dovedește că recursurile au fost admise și pe fond au fost admise excepțiile de nelegalitate invocate.
Instanța, constatând dezbaterile încheiate, rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL.
Asupra excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006.
Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat în contradictoriu cu Agenția Județeană pentru Prestații Sociale I și Guvernul României pentru modificarea Deciziei nr. 15501 din 18.02.2008 a Direcției de Muncă și Prestații Sociale I în sensul de a recalcula cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului stabilind suma de 600 lei pentru fiecare din minorii gemeni începând cu data de 11 ianuari8e 2008.
La data de 10 noiembrie 2009, din oficiu, instanța a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 din HG1025/2006.
Prin întâmpinările formulate pârâții solicită respingerea excepției, motivat de faptul că prevederile criticate sunt în concordanță cu dispozițiile art. 6 alin.1 din OUG148/2005, definiția dată de art. 3 din nr.HG 1025/2006 fiind preluată din explicativ al limbii române și că indemnizația pentru creșterea copilului a fost instituită ca măsură de sprijin pentru familie și nu ca măsură directă de protecție a copilului.
În cauză fiind depusă și documentația (filele 15-42).
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Reclamanta a dat naștere la data de 8.09.2007 a copiilor - și - și deoarece indemnizația prevăzută de nr.OUG 148/2005 le-a fost acordată pentru un singur copil a fost promovată acțiunea în modificarea Deciziei nr. 15501 din 18.02.2008, în cadrul căreia a fost invocată din oficiu excepția de nelegalitate a prevederilor art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006 care definesc nașterea ca fiind "aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii.
HG nr. 1025/2006 a fost emisă în aplicarea nr.OUG148/2005, act normativ care, prin art.1, stabilește că persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o indemnizație lunară.
Din nicio dispoziție inserată în cuprinsul OUG nr.148/2005 nu rezultă însă că indemnizația se raportează la actul nașterii, în sens generic, și nu la cei rezultați din acest proces biologic, în condițiile în care procesul biologic menționat și-a găsit și alte definiții decât cea evocată de Guvernul României, printre care poate fi amintită și cea dată de limbii române moderne, care definește verbul "naște" ca fiind acțiunea de a naște și rezultatul ei.
Ori este necontestat faptul că, în cazul unei sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, fiecare are propriul său proces de dezvoltare și de naștere, că acesta din urmă nu este instantaneu pentru toți feții și că fiecare rezultat al procesului biologic devine, prin faptul nașterii, titular de drepturi și obligații distincte, opinia Guvernului României privind sensul și semnificația juridică a nașterii venind în contradicție cu însăși scopul declarat al adoptării OUG nr.148/2005, care vizează "îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor".
Articolul 3 din HG nr.1025/2006 vine în contradicție nu numai cu actul normativ cu forță superioară, a cărui aplicare trebuia să o asigure, dar și cu dispozițiile art.16 din Constituția României, Înalta Curte de Casație și Justiție reținând, prin mai multe decizii de speță, cu valoare de precedent judiciar, că definiția dată nașterii, prin art.3 din HG nr.1025/2006, încalcă principiul egalității de tratament, instituind discriminări între persoane aflate în situații identice, respectiv între copiii proveniți dintr-o sarcină gemelară și cei proveniți dintr-o naștere simplă, fără ca să existe o justificare de ordin obiectiv.
Faptul că, din motive ce nu interesează cauza, Guvernul a urmărit ca, prin definiția dată nașterii, să restrângă sfera beneficiarilor indemnizației prevăzută de art.1 din OUG nr.148/2005 și că prin această conduită se completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară, o dovedește și împrejurarea că însăși legiuitorul a considerat necesar să intervină și să modifice art.2 din OUG nr.148/2005, stabilind, prin Legea nr.239 din 10 iunie 2009, că indemnizația prevăzută la art.1 alin.1 se acordă fiecărui copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, înlăturându-se astfel discriminarea rezultată din definiția dată nașterii, prin actul administrativ contestat.
Ca atare, Curtea, în raport de cele reținute, consideră că excepția de nelegalitate este întemeiată, drept pentru care, în temeiul art.4 din Legea nr.554/2004, o va admite, în sensul vizat de autorii acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006.
Constată nelegalitatea disp. art.3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, referitoare la definiția nașterii.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.01.2010.
PREȘEDINTE
- -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
25.02.2010
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț
