Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 2128/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2128

Ședința publică din data de 20 mai 2009

Curtea constituită din:

JUDECĂTOR 1: Nemenționat

GREFIER:

Pe rol fiind pronunțarea asupra excepției de nelegalitate a dispozițiilor nr.HG 681/2007 și nr.HG 428/2008 invocată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN, prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA și emitentul GUVERNUL ROMÂNIEI și intervenientul MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 6 mai 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței publice de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care Curtea a amânat pronunțarea cauzei la 13 mai 2009, pentru astăzi 20 mai 2009, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,

CURTEA

Prin încheierea ședinței publice din data de 13 noiembrie 2008 din dosar nr-, Tribunalul București, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, a sesizat Curtea de APEL BUCUREȘTI cu excepția de nelegalitate a HG nr. 891/2007 și HG nr. 428/2008, invocată de reclamanții și în cauza purtată în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN, prin CNANDR.

În motivarea excepției de nelegalitate, reclamantul a arătat că hotărârile de guvern în discuție nesocotesc prevederile art. 8 din Legea nr. 33/1994 și ale art. 3 din Legea nr. 198/2004, neavând la bază o documentație tehnico-economică în forma și de natura celei prevăzute în actele normative menționate.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei în ședința publică din data de 11 martie 2009, emitentului actelor administrative criticate, GUVERNUL ROMÂNIEI, a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată.

În susținerea poziției sale procesuale, emitentul actului a arătat că, din interpretarea art. 4 alin. 1 din Legea nr. 198/2004, reiese că atribuția și competența Guvernului României constă în aprobarea, prin act de autoritate, a unor măsuri ce se circumscriu procedurii exproprierii, nefiind însă de competența sa să și realizeze aceste documente, obligația exclusivă în acest sens revenind expropriatorului, în speță Statul Român, prin CNANDR, autoritate aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și. Prin urmare, emitentul actelor contestate a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

De altfel, arată Guvernul României, reclamanții nu contestă existența actelor prevăzute de normele în vigoare, ci aspecte ale formei acestora, ceea ce nu constituie un motiv de nelegalitate.

În ședința publică din data de 8 aprilie 2009, MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI a formulat cerere de intervenție în interesul emitentului actului, GUVERNUL ROMÂNIEI.

În motivarea cererii sale de intervenție accesorie, prin care sprijină poziția procesuală a Guvernului României, intervenientul invocă inaplicabilitatea prevederilor Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, întrucât Legea nr. 198/2004 are caracter de normă specială, de strictă interpretare, care se aplică cu prioritate față de norma generală.

În raport de dispozițiile art. 2 din Legea nr. 198/2004, pentru realizarea exproprierii nu mai era necesară parcurgerea procedurii declarării utilității publice potrivit dispozițiilor Legii nr. 33/1994.

De asemenea, arată intervenientul, documentațiile tehnico-economice ce au stat la baza emiterii celor două hotărâri de guvern sunt complete și întocmite potrivit legii.

Examinând excepția de nelegalitate prin prisma actelor dosarului și a reglementărilor legale aplicabile, Curtea reține următoarele:

1. Abordând mai întâi excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, Curtea o apreciază ca neîntemeiată, acesta având o poziție procesuală aparte strict în cadrul soluționării excepției de nelegalitate, participarea sa, ca emitent al actelor administrative criticate, fiind obligatorie în raport de prevederile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia " Instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică,cu citarea părților și a emitentului".

Calitatea sa procesuală pasivă, exclusiv în procedura de soluționare a excepției, derivă de netăgăduit din prevederile legii.

2. Excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a fost invocată de emitentul Guvernul României în considerarea faptului că aspectele de formă invocate de petenți în susținerea excepției nu constituie motive de nelegalitate, ci eventual un motiv de nulitate a acelor operațiuni, iar nu a hotărârilor spuse controlului legalității.

Instanța nu împărtășește opinia Guvernului României, cât timp din motivarea excepției rezultă că, invocându-se nerespectarea procedurii și documentația incompletă ce fundamentează hotărârile de guvern, acestea ar fi grevate la rândul lor de motive de nelegalitate.

3. Prin HG nr. 681/2007 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică " trafic pe DN 1 km 8+100 - km 17+100 și Centura rutieră în zona de nord a municipiului B - obiect 7 - Completarea rutiere a municipiului B prin construcția sectorului cuprins între DN 7 și DN 1A" a fost aprobat atât amplasamentul lucrării de utilitate publică menționată, cât și declanșarea procedurilor de expropriere.

Reclamanții figurează în anexa nr. 2 cuprinzând imobilele supuse exproprierii, astfel cum a fost modificată și completată prin HG nr. 428/2008, la pozițiile 85-86, suprafața de 1537,76 mp din parcela cu nr. cadastral 7771/3/1, respectiv suprafața de 2560,85 mp din parcelele cu nr. cadastrale 7771/2, 7900/1.

2. Primul motiv de nelegalitate invocat de reclamanți este nesocotirea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, text potrivit căruia "Declararea utilității publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile și condiționat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice și de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localități sau zone unde se intenționează executarea ei".

Ceea ce omit însă reclamanții să ia în considerare este norma derogatorie de la legea generală în materie, mai sus invocată, anume Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, în forma în vigoare la momentul adoptării hotărârilor de guvern contestate.

Astfel, în art. 2 al legii speciale, în forma în vigoare la momentul de referință, se declară, prin lege, de utilitate publică "toate lucrările de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, expropriator fiind statul român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului", în înțelesul legii, potrivit alin. 2 și 3, "prin lucrări de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, denumite în continuare lucrări, se înțelege lucrări de construire, reabilitare, dezvoltare, modernizare ori extindere a autostrăzilor și drumurilor naționale.

parte integrantă din autostrăzi și drumuri naționale podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcțiile de apărare și consolidare, locurile de parcare, oprire și staționare, indicatoarele de semnalizare rutieră și alte dotări pentru siguranța circulației, precum și orice alte lucrări de construire ori amplasare de clădiri, instalații și alte amenajări necesare apărării și/sau exploatării acestora".

Prin urmare, reține instanța, textul art. 8 al Legii nr. 33/1994, nu este aplicabil în speță.

3. Al doilea motiv de nelegalitate invocat se referă la nerespectarea dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 198/2004, potrivit cărora " întocmește o documentație tehnico-economică pentru fiecare lucrare. Documentația tehnico-economică cuprinde și date privind încadrarea lucrării în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, planuri cu amplasamentul lucrării, care conțin delimitarea suprafețelor și a construcțiilor propuse spre expropriere, cu indicarea numelor proprietarilor, precum și a ofertelor de despăgubire pe categorii de imobile stabilite de către persoane autorizate în evaluare. cu amplasamentul lucrării se vizează de către Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie".

Textul trebuie citit împreună cu art. 2 alin. 1 din HG nr. 941/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, potrivit căruia "conținutul documentației tehnico-economice este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice".

Mergând mai departe la reglementarea din anexa 1 la normele metodologice la care se face trimitere, sub titlul Conținutul documentației tehnico-economice figurează:

1. Date generale:

- denumirea lucrării;

- amplasarea în teritoriu a lucrării;

- numărul contului bancar aferent lucrării, deschis de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, din care se vor plăti despăgubirile aferente procedurii de expropriere prevăzute de lege.

2. Memoriu justificativ, care va conține:

- descrierea lucrării;

- date care să justifice avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice altă natură, care susțin necesitatea lucrării;

- date care să descrie inconvenientele de ordin economic, social, ecologic sau de orice altă natură ale realizării lucrării.

3. din documentația de urbanism sau de amenajare a teritoriuluiaprobată, în ale cărei prevederi se înscrie lucrarea, însoțită de copia actului de aprobare conform legii a respectivei documentații

4. Modul de stabilire a ofertelor de despăgubire pe categorii de imobile de către persoane autorizate, cu precizarea sumelor oferite

5. Evaluarea costurilor lucrării (mii lei):

- total:. din care costuri legate de realizarea exproprierii.

6. Evaluarea duratei de realizare a lucrării (luni):

- total:. din care durata procedurii de expropriere.

7. Planul de situație al lucrării, vizat de către Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară

8.Evidențierea imobilelor propuse pentru expropriere, cu indicarea titularului/titularilor dreptului de proprietate sau a altui drept real, așa cum rezultă din documentațiile tehnico-cadastrale întocmite pentru fiecare imobil

9. cadastrale, care vor fi regularizate de către expropriator pe baza proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, cu respectarea reglementărilor în vigoare

10.Datele de identificare a imobilelor supuse exproprierii, care vor face obiectul unei anexe la hotărârea Guvernului prevăzută la art. 4 alin. (1) din lege.

Din documentele depuse la dosar de intervenient în dovedirea existenței și regularității documentației tehnico-economice reiese îndeplinirea cerinței legale cuprinsă în art. 3 din Legea nr. 198/2004 ( 103 și urm. vol. I, fila 296 și urm. vol. II), astfel că instanța reține că nu subzistă nici acest motiv de nelegalitate.

În lumina considerentelor mai sus expuse, Curtea reține că nu se verifică nici unul din motivele de nelegalitate invocate, astfel că - în temeiul art. 4 din Legea nr. - - va respinge ca nefondată prezenta excepție de nelegalitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a emitentului Guvernul României și a inadmisibilității cererii.

Respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a HG nr. 681/2007 și HG nr. 428/2008, excepție invocată de reclamanții și, ambii cu domiciliul procesual ales în mun. B, str. nr. 11,. 14, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN, prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, cu sediul în mun. B,-, sector 1, și emitentul GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în mun. B, nr. 1, sector 1.

Admite cererea de intervenție în interesul emitentului, formulată de intervenientul MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI, cu sediul în mun. B, cu sediul în mun. -, sector 1.

Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2009.

JUDECĂTOR GREFIER

Red./dact. 7 ex. MN/MN

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 2128/2009. Curtea de Apel Bucuresti