Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 2177/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR -
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2177
SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 2 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Radu Ionel
JUDECĂTOR 2: Ghica Alina Nicoleta
JUDECĂTOR 3: Bîcu
GREFIER:
*************
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurentii - reclamanti, MIRA și împotriva sentinței civile nr. 1466 din data de 14.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr -, in contradictoriu cu intimatii - pârâti FUNDAȚIA ROMÂNIA, TEATRUL DE STAT și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI.
La apelul nominal făcut in ședință publică a răspuns recurenții - reclamanti, MIRA și C reprezentați de avocat cu delegație la dosar, intimata pârâtă FUNDAȚIA ROMÂNIA, reprezentată de avocat și intimatul pârât CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI, prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind intimatul - pârât TEATRUL DE STAT.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că a fost depusă la dosar întâmpinare din partea intimatului - pârât Consiliul General al Municipiului
Se depune la dosar din partea intimatei - pârâte FUNDAȚIA ROMÂNIA copie de pe Monitorul Oficial și concluzii scrise fiind comunicate părților adverse.
Se comunică părților copii de pe întâmpinările formulate.
Nemaifiind cereri de formulat, sau excepții de invocat, Curtea constată cauza in stare de judecată, acordând cuvântul in susținerea motivelor de recurs.
Recurenții - reclamanți prin apărător, critică motivarea instanței de fond, apreciind că prin respingerea excepției de nelegalitate parțială a nr 149/06.08.1998 in raport de împrejurarea că acest act administrativ unilateral a fost emis cu 9 ani anterior intrării in vigoare a dispozițiilor Lg 554/2004 apreciind că punerea in discuție a legalității actului administrativ fără limitare in timp ar încălca principiul fundamental al securității raporturilor juridice raportat la art 47 CEDO.
Susține avocatul recurenților - reclamanți, că astfel se încalcă prevederile art 304 alin 1 pct 4.c Cod Penal, instanța depășind atribuțiile puterii judecătorești. Totodată, prin limitarea dreptului părții prejudiciate prin emiterea unui act administrativ unilateral, de a-l supune controlului instanței de contencios administrativ, arată că sunt încălcate dispozițiile art 6 din CEDO. Mai arată in același sens că instanța de fond nu a avut in vedere că părțile pot invoca nelegalitatea actului unilateral de la data comunicării acestuia, iar terții prejudiciați sunt lipsiți de această posibilitate.
Pe fondul cauzei, solicită Curții a constata că au fost încălcate dispozițiile art 6 alin 3 din Lg 213/1998 in sensul că numai instanța de judecată putea hotărî asupra legalității actului de trecere in proprietatea statului, la data adoptării actului contestat existand o cerere de revendicare in instanță. In aceste condiții Consiliul General al Municipiului B nu mai putea transmite nici un drept de proprietate asupra terenului.
Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și făcându-se aplicarea dispozițiilor art 312 alin 4.c Cod Penal, să fie rejudecată cauza in fond și admisă excepția de nelegalitate parțială a actului administrativ contestat.
Intimatul pârât CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI, prin consilier juridic, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
In ceea ce privește susținerea recurenților in sensul că instanța de judecată și-a depășit atribuțiile judecătorești, arată că aceasta a acționat in realizarea atribuțiilor constituționale cu respectarea art 20 alin 2 și art 148 alin 2 din Constituția Romaniei
Mai arată că deși recurenții invocă împrejurarea că la data adoptării actului administrativ contestat era in vigoare legea 213/1998, susținerile urmează a fi cenzurate de către instanță, in sensul că aceasta a intrat in vigoare ulterior, respectiv in ianuarie 1999.
Intimata - pârâtă FUNDAȚIA ROMÂNIA, reprezentată de avocat, solicită de asemenea respingerea recursului ca nefondat.
In acest sens, arată că in mod judicios instanța de fond a constata că in cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art 4 din Lg 554/2004 fiind incălcat principiul dreptului la un proces echitabil. Invocă in sprijinul susținerilor atat prevederile O, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, reglementările comunitare, jurisprudența Curții de la Luxemburg cat și jurisprudența Inaltei Curți de Casație și Justiție, actul administrativ fiind emis cu 9 ani intainte de aintrarea in vigoare a dispozițiilor Lg 262/2007 care au completat dispozițiilr art 4 alin 1 din Lg 554/2004. In subsidiar, solicită Curții să constate că excepția de nelegalitate este nefondată intrucat la data emiterii, 6 august 1998 nu era in vigoare Legea nr 213/1998, curtea aferentă gradiniței aflandu-se in proprietatea Municipiului De asemenea, arată că terenul invocat de către reclamante in baza sentinței civile nr 496/1999 a Judecătoriei Sectorului 3, nu se identifică cu terentul pe care se află gardul metalic construit din anul 1997-
In replică, apărătorul recurenților reclamanți solicită Curții să constate că nu există nici o dovada in ceea ce privește comunicarea actului administrativ, avand in vedere că efectele acestuia se produc de la aceasta dată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1466/14.04.2009, Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate formulată de reclamanții, MIRA și C, in contradictoriu cu pârâtii FUNDAȚIA ROMÂNIA, TEATRUL DE STAT și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că actul administrativ vizat de excepția de nelegalitate invocată de către reclamanți este nr.149/6.08.1998, prin care în baza art.20 lit.g, art,84 alin.1 și art.87 din Lg.69/1991 a fost dată în folosință gratuită pe termen de 49 ani, FUNDAȚIA ROMÂNIA, curtea aferentă grădiniței din B,-, sector 3, în suprafață de 535 mp.
Acest act administrativ este unul unilateral, cu caracter individual, emis de autoritatea deliberativă locală cu 9 ani înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor care au modificat și completat prev.art.4 alin.1 din Lg.554/2004.
Prima instanță a apreciat că excepția de nelegalitate nu poate fi soluționată raportând actul administrativ litigios la prevederi legale, respectiv Lg.213/1998, la acte sau fapte juridice, respectiv litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești apărute după intrarea sa în vigoare.
Împotriva acestei sentințe,în termen legal au formulat recurs recurenții reclamanți, criticând-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive:
1.instanța de fond a încălcat prev.art.304 alin.1 cod pr.civ. depășind atribuțiile puterii judecătorești, refuzând să judece după un text de lege aflat în vigoare și supus cenzurii Curții Constituționale, cu rezultatul menținerii acestuia.
2.instanța de fond a încălcat prev.art.304 alin.1 pct.9 cod pr.civ. și nu a avut în vedere faptul că la data adopătării 149/6.08.1998, dreptul de proprietate asupra unei părți din curtea de Stat era contestat pentru încălcarea art.6 alin.1,2,3 și art.12 alin.2 din Lg.213/1998.
Se arată că autoritatea administrativă emitentă a încălcat disp.art.12 alin.3 din Lg.213/1998, dispunând de un bun care nu putea fi considerat ca făcând parte din domeniul public sau privat al statului, întrucât actul de trecere în proprietatea statului a acestuia era neconstituțional.
În drept recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 alin.4, alin.9, art.312 alin.3 cod pr.civ. art.6 din CEDO.
Prin întâmpinare intimatul pârât Consiliul General al Municipiului Bas olicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că instanța de judecată poate înlătura aplicarea disp.art.4 alin.1 din Lg.554/2004 în măsura în care aceste dispoziții legale întrucât permit cenzurarea legalității actelor administrative unilaterale, emise anterior intrării sale în vigoare, încalcă dreptul unui proces echitabil.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată prin prisma motivelor de recurs formulate și din oficiu, în limitele prev.de art.3041cod pr.civ. Curtea reține următoarele:
Potrivit disp.art.4 alin.1 din Lg.554/2004, modificată și republicată, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excpeție, din oficiu sau la cererea părții interesate, iar disp.art.2 alin.2 teza finală prevăd că excepția de nelegalitate poate fi invocată și pentru actele administrative emise anterior intrării în vigoare a Lg.554/2004, cauzele de nelegalitate urmând a fi analizate prin raportarea la dispozițiile legale în vigoare, la momentul emiterii actului administrativ.
În cauză actul administrativ unilateral cu caracter individual a cărui nelegalitate se solicită a se constata, a fost adoptat la 6.08.1998, reclamanții recuenți susținând că emiterea acestuia încalcă disp.art.6 alin.3 și art.12 alin.3 din Lg.213/1998.
Reținând condițiile de admisibilitate a cercetării cauzelor de nelegalitate a actelor administrative emise anterior intrării în vigoare a Lg.554/2004, în procedura excepției de nelegalitate, Curtea apreciază că în mod legal Tribunalul a considerat neîntemeiată excepția invocată.
Astfel, Lg.213/1998, în raport de ale cărei dispoziții urmează a se cerceta excepția de nelegalitate din prezenta cauză, a fost adoptată la 14.09.1998, promulgată la 14.11.1998 și a intrat în vigoare la 17.01.1999.
În conseicnță, în condițiile în care actul administrativ a cărui nelegalitate se solicită a se constata a fost adoptat la 6.08.1998, anterior intrării în vigoare a actului normativ menționat, având în vedere disp.art.4 alin.2 teza finală din Lg.554/2004, Curtea apreciază că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Chiar și dacă motivele de recurs referitoare la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești prin refuzul judecătorului de a judeca după un text de lege aflat în vigoare a primit soluționări diferite din partea instanțelor de judecată, în considerarea celor expuse anteiror, instanța de control judiciar va aprecia cu prioritate neîndeplinirea condițiilor de cercetare a admisibilității excepției de nelegalitate invocată prin raportarea la data adoptării actului administrativ și data intrării în vigoare a Lg.213/1998.
În considerarea aspectelor reținute anterior, având în vedere disp.art.312 al.1 cod pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recusul formulat de recurentii - reclamanti, MIRA și împotriva sentinței civile nr. 1466 din data de 14.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr -, in contradictoriu cu intimatii - pârâti FUNDAȚIA ROMÂNIA, TEATRUL DE STAT și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 2.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red. GREFIER
EF/2ex.
3.12.2009
Tr.-09
Jud.CG
Președinte:Radu Ionel
Judecători:Radu Ionel, Ghica Alina Nicoleta, Bîcu