Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 2223/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2223
Ședința publică de la 05 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Constantin Diaconu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței nr.75 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurentul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI C și intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C și CONSILIUL LOCAL C, lichidator pentru intimata reclamantă - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - SRL și avocat pentru intimatele interveniente - EXPORT - B și - AG, lipsind intimații pârâți GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 53, GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.12, COLEGIUL NAȚIONAL " " și INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Lichidator pentru intimata reclamantă - - depune note scrise cu privire la excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, invocată din oficiu de instanță la termenul din 14 aprilie 2009.
Avocat pentru intimatele interveniente - EXPORT - B și - AG depune concluzii scrise și decizii ale Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.4 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 și art. II alin.(2) din Legea nr.262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004.
Curtea pune în discuția părților excepția inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate cu privire la un act administrativ emis anterior intrării în vigoare a Legii contenciosul administrativ nr.554/2004.
Consilier juridic pentru recurentul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI C și intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C și CONSILIUL LOCAL C solicită admiterea excepției, considerând că sunt incidente în cauză dispozițiile art.II alin.2 din Legea nr.262/2007 și art.4 din Legea nr.554/2004.
Pe fond, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței conform motivelor arătate în scris.
Pe fond, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței conform motivelor arătate în scris.
Lichidator pentru intimata reclamantă - - susține că excepția de nelegalitate poate fi invocată și cu privire la actele administrative unilaterale și arată că încă de la apariția Lg.554/2004 au fost invocate excepții de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art.4 a Legii contenciosului administrativ,Curtea Constituțională stabilind că prevederile acestui text de lege sunt constituționale.
Arată că excepția de nelegalitate a fost invocată într-un litigiu comercial și solicită respingerea excepției inadmisibilității excepției de nelegalitate.
Pe fondul cauzei, susține că chiriașul nu trebuia să predea bunul Primăriei C, care a devenit proprietara unui imobil asupra căruia nu avea nici un drept și solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
Avocat pentru intimatele interveniente - EXPORT - B și - AG arată că dispozițiile art.4 alin.1-3 din Legea nr.554/2004 coroborate cu art.2 din aceeași lege permit în mod expres invocarea excepției de nelegalitate cu privire la un act administrativ unilateral emis anterior apariției Legii nr.554/2004, prevederi legale ce sunt constituționale și în vigoare în prezent.
Susține că aceste norme interne nu contravin normelor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, însă în situația în care dispozițiile legale interne ar contraveni normelor comunitare, speța trebuie apreciată în sine.
Arată că nu s-a invocat excepția de nelegalitate a unei hotărâri judecătorești, ci a unei hotărâri a Consiliului Local C cu privire la care s-a reținut că a fost emisă cu încălcarea Constituției României și a art.1 din Protocolul la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
În consecință, solicită respingerea excepției inadmisibilității excepției de nelegalitate.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului arătând că sentința este legală și temeinică față de probele administrate în cauză, reținându-se o stare de fapt corectă, fără cheltuieli de judecată.
Consideră că instanța de fond în mod corect a apreciat că prin emiterea hotărârii Consiliului Local C nu s-au respectat prevederile Constituției referitoare la justa și prealabila despăgubire pentru expropriere.
Arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unei acțiuni în revendicare, ci a verificat legalitatea unui act administrativ unilateral.
În replică, reprezentantul recurentului pârât, consilier juridic, susține că HCL nr.96/2001 nu este un act administrativ unilateral individual, ci are caracter general, trecând în domeniul public mai multe unități de învățământ.
CURTEA:
Prin sentința nr.75 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis excepția de nelegalitate formulată de reclamantul - - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR - SRL C, intervenienții - EXPORT - B, - AG - LA, ȘI ASOCIAȚII, B în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C, GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 53, C, GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 12, C, COLEGIUL NAȚIONAL " ", C, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
Constată nelegalitatea parțială a C nr. 96/30.04.2001, respectiv a mențiunilor din anexa 1 privind trecerea în patrimoniul public de interes local a clădirii în care își desfășoară activitatea Grădinița nr. 53 și Grădinița nr. 12 (din cadrul Școlii Naționale " "), imobil situat în C,-, -A, jud.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că bunurile ce au făcut obiectul HCL nr. 96/2001 și care privesc excepția de nelegalitate invocată, erau la momentul adoptării actului administrativ contestat proprietatea - -. Astfel, în cursul anului 1987, Întreprinderea de a construit un imobil cu 16 apartamente cu destinația de locuințe de serviciu, imobil situat în C,-, - 5, în care au început să-și desfășoare activitatea Grădinița cu program prelungit nr. 53 și Grădinița cu program prelungit nr. 12. În dosarul nr- al Tribunalului Dolj, de la filele 26-48, reclamanta a depus o serie de acte care atestă dreptul de proprietate asupra imobilului la momentul respectiv, printre care: contract ferm nr. 42/09.05.1986 privind preluarea în antrepriză a execuției lucrărilor de construcții montaj, procese-verbal de control a calității lucrărilor, proces-verbal de recepție tehnică nr. 126, proces-verbal de recepție preliminară, dispoziții de plată, taloane situație de plată, precum și altele.
După 1989, în baza HG nr. 103/1991, privind înființarea unor societăți comerciale de sere, pe acțiuni, prin reorganizarea întreprinderilor de sere, întreprinderea de sere și-a încetat existența, activul său, printre care și imobilul sus menționat, fiind preluat de - -.
Instanța a mai reținut că prin nr.OUG 30/2000, s-a introdus la art. 166 din Legea învățământului nr. 84/1995 alin.41 potrivit căruia, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar - grădinițe, școli generale, licee, grupuri școlare, seminarii teologice, școli profesionale și școli post-liceale - fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului B, în a căror rază își desfășoară activitatea. nr.OUG 30/2000 a fost ulterior respinsă prin 113/2002, însă efectele juridice produse până la momentul respingerii au rămas în vigoare, efecte printre care se numără și nr. 26/2001.
Actul administrativ menționat a fost adoptat în concordanță cu nr.OUG 30/2000, prin acesta aprobându-se trecerea în patrimoniul public de interes local al municipiului Cac lădirilor și terenurilor în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar, conform anexelor 1 și 2 care fac parte integrantă din hotărâre.
Astfel, în anexa nr.1 la. nr.96/2001 figurează Grădinița nr. 53 și Școala " " în cadrul căreia funcționează Grădinița nr. 12 (conform adresei nr. 31801/22.05.2007 a Primăriei C aflată la fila 206 dosarului -), grădinițe care își desfășurau activitatea în imobilul proprietatea reclamantei - -, situat în C-, - 5.
În consecință, în urma adoptării nr. 96/2001 spațiul locativ aferent Grădinițelor nr. 53 și 12 trecut din proprietatea privată a unei persoane juridice în domeniul public de interes local al municipiului C, fără ca reclamanta - - să fie despăgubită corespunzător. Astfel, dispozițiile art. 41 alin. 1- 5, din Constituția României, în vigoare în anul 2001, garantează dreptul de proprietate, stabilind că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilit potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Totodată art. 1 din Protocolul 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului stabilește că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, nimeni neputând fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în mod constat în jurisprudența sa că o condiție esențială a lipsirii unei persoane de proprietatea sa este acordarea unei juste despăgubiri.
În acest context, lipsirea reclamantei - -, de dreptul de proprietate asupra spațiului în care își desfășoară activitatea Grădinițele nr. 53 și 12, fără acordarea unei juste despăgubiri, contravine dispozițiilor constituționale citate și art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nr.96/2001 fiind prin urmare nelegală, întrucât a fost adoptată cu nesocotirea acestor dispoziții legale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului C criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii de recurs, s-a arătat că potrivit art. 166 din Legea învățământului 84/1995, așa cum a fost modificat prin OUG nr. 30/2000 și OUG nr. 206/2000 aprobată prin Legea nr. 713/2001 imobilul în litigiu a fost cuprins în domeniul public de interes local al Municipiului C, fiin adoptată cu respectarea prevederilor legii nr. 213/1999 - Hotărârea Consiliului Local nr. 96/2001.
S-a mai arătat că între Inspectoratul Școlar Județean dolj, unitățile de învățământ și autoritatea locală s-au încheiat protocoalele nr. 11570/18.04.2001 și 11514/18.04.2001 de predare - primire a imobilului în care își desfășoară activitatea Grădinița nr. 53 compusă din construcție și teren în suprafață de 337 mp, și că respectându-se în totalitate procedura impusă de Legea 213/1998 privind domeniul public adoptată HG nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al Municipiului C, unde imobilul în litigiu figurează în anexa nr. 2 la poziția nr. 5110, ca fiind bun aflat în proprietatea publică a municipiului
Recurenta a mai susținut ca instanța de fond a depășit cadrul procesual cu care a fost investită, întemeindu-și motivarea pe dreptul de proprietate al reclamantei, deși instanța a fost investită cu analizarea aspectelor de legalitate a hotărârii Consiliului Local nr. 96/2001 de la momentul adoptării acestui act în strânsă legătură cu prevederile Legii nr. 213/1998.
S-a mai susținut că în cauză doar actul final emis în baza Legii nr. 213/1998 a produs efecte juridice, nu și hotărârea ce a format obiectul excepției de nelegalitate.
Recurenta a mai arătat că este eronată motivarea instanței de fond în sensul că a operat o expropriere deghizată, având în vedere dispozițiile art. 645 din Codul civil care reglementează legea ca mod de dobândire a proprietății, în speță imobilul fiind trecut în proprietatea publică a municipiului C în temeiul Legii nr. 84/1995.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 299 - 304 din Codul d e procedură civilă.
La data de 24.02.2009 - - prin lichidator judiciar - SRL Caf ormulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală.
În motivarea acestei cereri s-a arătat că între - - și Grădinița nr. 53 fost încheiat contractul de închiriere nr. 325/31.01.1994 și că la data de 28.09.2001 chiriașii au predat către Primăria Mun. C imobilul în care își desfășurau activitatea în baza dispozițiilor art. 4 din OUG nr. 30/2000, fără ca primăria Mun. C să devină proprietara imobilului.
La data de 27.02.2009 - EXPORT - B și - AG au formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
În motivarea acestei cereri, s-a arătat că în mod corect instanța de fond în urma analizării legalității Hotărârii nr. 96/2001 a verificat dreptul de proprietate a - -, reținând în mod corect starea de fapt și de drept incidente în cauză.
Astfel, s-a susținut că Întreprinderea de a fost în permanență unicul proprietar al imobilului în litigiu, iar cele două grădinițe care aveau grijă de copii salariaților erau doar chiriași în acest imobil, în cadrul procesului de lichidare voluntară - - a înstrăinat activele societății către - B - prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub. nr. 1974/20.12.1997, iar Hotărârea nr. 96/2001 este nelegală ca urmare a nerespectării actelor normative cu forță juridică superioară, respectiv OUG nr. 30/2000, Constituția și normele internaționale care prin ratificare au devenit parte a dreptului intern.
S-a mai susținut că în mod corect instanța de fond a constatarea nelegalității Hotărârii nr. 96/2001 deoarece s-a dispus trecerea din proprietatea - - în domeniul public a unui bun care nu era proprietatea acestei societăți la momentul emiterii sale. Fiind încălcate dispozițiile art. 41 alin. 1-3 din constituția din 1991, actual art. 44 alin. 1-3 din Constituția din 2003.
În ședința publică de la 14 aprilie 2009, Curtea a invocat din oficiu excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate cu privire la un act administrativ emis anterior intrării în vigoare a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, acordându-se termen în vederea pregătirii apărărilor de către părți, aceste punând concluzii asupra acestui motiv de ordine publică la data de 05.05.2009.
Analizând cu prioritate motivul de recurs de ordine publică invocat din oficiu de către instanță relativ la inadmisibilitatea excepției de nelegalitate invocată cu privire la un act administrativ emis anterior intrării în vigoare a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea reține următoarele aspecte de fapt și de drept:
In aplicarea art. 20 alin. (2) și art. 148 alin. (2) din Constituție, prin raportare la Convenția europeană a drepturilor omului și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la jurisprudența CEDO și a Curții de Justiție de la Luxemburg, se înlătură aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007, cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, a cărui legalitate se contestă pe calea excepției de nelegalitate.
Este adevărat că, prin Deciziile nr. 425 din 10 aprilie 2008 și nr. 426 din 10 aprilie 2008, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile respective sunt constituționale, prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 21, art. 23 și art. 44 din Constituție, republicată, judecătorului național îi revine însă rolul de aprecia cu privire la eventuala prioritate a tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte (cum este cazul Convenției Europene a Drepturilor Omului), precum și cu privire la compatibilitatea și concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările și jurisprudența comunitare;
Judecătorul național, în calitate de prim judecător al Convenției Europene a Drepturilor Omului, are obligația de a "asigura efectul deplin al normelor acesteia (Convenției), asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acesteia de către legiuitor {mutatis mutandis, împotriva Belgiei, Hotărârea din 29 noiembrie 1991, seria A nr. 214-C, p. 84, 26)" (CEDO, Hotărârea din 26 aprilie 2007, cauza Dumitru împotriva României (nr. 2) (Cererea nr. 71.525/01), 103, în Of. nr. 830 din 5 decembrie 2007).
Judecătorul național, în calitate de prim judecător comunitar, este competent "să asigure pe deplin aplicarea dreptului comunitar, îndepărtând sau interpretând, în măsura necesară, un act normativ național precum legea generală privind dreptul administrativ, care i s-ar putea opune.
Instanța națională poate pune în aplicare principiile comunitare ale securității juridice și protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului atât al beneficiarilor fondurilor pierdute, cât și al autorităților administrative, cu condiția ca interesul Comunității să fie pe deplin luat în considerare" (CJCE, Hotărârea din 13 martie 2008, cauzele conexate C-383/06 și C-385/06)".
Dispozițiile respective din Legea contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, care permit cenzurarea fără limită în timp, pe calea incidentală a excepției de nelegalitate, a actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, contravin: dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și în practica CEDO, precum și de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma atingerii aduse principiului securității, și dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenție, precum și practicii Curții de Justiție de la Luxemburg, în cauze similare, care a reținut că, atunci când partea îndreptățită să formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va mai putea solicita în instanță controlul de legalitate al acelui act, nici chiar pe calea incidentală a excepție de nelegalitate, apărările formulate de intimații reclamant și intervenienți fiind nefondate.
În consecință, cu privire la excepția de nelegalitatea a unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 este înlăturată aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007.
Având în vedere înlăturarea dispozițiilor susmenționate, va fi respinsă ca inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată cu privire la un act administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.
În speță, în raport de considerentele de mai sus, Curtea, reținându-se că s-a solicitat constatarea nelegalității Hotărârii Consiliului Local nr. 96/2001, Curtea apreciază intemeiată excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată cu privire la un act administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 (7 ianuarie 2004), motiv pentru care găsind întemeiat acest motiv de recurs, urmează a admite recursul declarat de pârât în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, modificând sentința instanței de fond în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței nr.75 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge excepția de nelegalitate ca inadmisibilă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Mai 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Tehnored. /2ex/03.05.2009
Jud. fond.
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Constantin Diaconu
