Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 23/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 23/CA
Ședința publică de la 01 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Gheorghe
Grefier - - -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta, domiciliată în comuna/satul, județul I, în contradictoriu cu pârâții: Guvernul României și Agenția Județeană de Prestații Sociale I, având ca obiect - excepție nelegalitate act administrativ(art.3 alin.1 din HG nr.1025/2006 privind aplicarea OUG nr.148/2005, invocată în dosarul nr-).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Se referă, de către grefier, că dosarul se află la al doilea termen de judecată și că, prin registratura instanței, reclamanta a depus la dosar o cerere, prin care arată că nu se poate prezenta la acest termen de judecată.
Instanța constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că s-a solicitat și judecata în lipsă, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra excepției de nelegalitate de față constată următoarele.
Prin acțiunea înregistrată la ribunalul Iași sub nr-, reclamanta a formulat contestație împotriva Deciziei nr.1398/13.07.2009 emisă de S I, prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a indemnizației și stimulentului prevăzute de lege pentru creșterea copiilor.
Prin concluziile scrise de la fila 43 dosar, reclamanta invocă excepția de nelegalitate a dispozițiilor art.3 alin.1 din HG nr.1025/2006, care definesc"nașterea"ca fiind"aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii", în condițiile în care acest text contravine prevederilor art.1 și art.6 alin.(19 din G nr.148/2005 și care se constituie ca temei de drept al deciziei contestate.
Arată petenta că dispozițiile art.3 alin.(1) din HG 1025/2006, sus evocate, încalcă acte normative de forță superioară, inclusiv prevederile art.16 alin.(1), art.49 alin.(1) și (2) din Constituție, ce instituie principiul egalității de tratament, din moment ce ele sunt de natură a crea discriminări între persoane aflate în situații identice, respectiv între copii proveniți dintr-o naștere concomitentă, prin acordarea unei singure indemnizații lunare de 800 lei, indiferent de numărul copiilor rezultați în urma unei nașteri.
Consideră petenta că dispozițiile art.1, coroborate cu cele ale art.6, din OUG nr.148/2005, ce reglementează plata indemnizației în cauză, se referă la"un copil născut", iar nu la numărul nașterilor, însă art.3 alin.(1) din Normele metodologice de aplicare a ordonanței sunt nelegale, întrucât au raportat acordarea indemnizației la numărul nașterilor, creând discriminări între copiii multipli proveniți dintr-o singură naștere și cei proveniți din nașteri succesive, astfel că solicită admiterea excepției așa cum a fost formulată.
Prin încheierea de ședință din 15.12.2009, Tribunalul Iașia sesizat Curtea de APEL IAȘI cu soluționarea acestei excepții, formându-se dosarul nr- al acestei instanțe.
Legal citat, Guvernul României, ca organ administrativ emitent al actului administrativ pretins nelegal, a depus întâmpinare și documentația ce a stat la baza emiterii HG nr.1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor G nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, solicitând respingerea excepției de nelegalitate întrucât actul a fost emis cu respectarea dispozițiilor procedurale de tehnică legislativă prevăzute de legea nr.24/2000.
În ce privește pretinsa nelegalitate a disp.art.3 alin-81) din HG nr.1025/2006, raportat la prevederiler art.6 alin.(1) din G nr.148/2005, consideră pârâtul că acest text recunoaște dreptul la acordarea unei singure indemnizații pentru familie, indiferent de numărul copiilor rezultați dintr-o naștere, deoarece în perioada concediului de creștere și îngrijire a copilului contractul individual de muncă al celei în cauză este suspendat conform legii, iar măsurile de protecție socială prevăzute de acest act normativ urmăresc îmbunătățirea echilibrului social-economic familial, iar nu o protecție a copilului.
În acest sens, s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin decizia sa nr.937/19.12.2006, de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.6 alin.(1) din OUG nr.148/2005, tocmai pe considerentul asocierii acestui drept patrimonial( indemnizația lunară), cu dreptul părintelui la concediul pentru creșterea copilului, ca sprijin acordat familiei, iar nu ca protecție a copilului, realizată prin intermediul alocației de stat pentru copii conform Legii nr.61/1993.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, reține că reclamanta a dat naștere, la data de 13.10.2008, copiilor - și - și că, întrucât indemnizația prevăzută de nr.OUG 148/2005 i-a fost acordată pentru un singur copil, a promovat o acțiune în anulare a actelor emise de I, în cadrul căreia au invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006, care definesc nașterea ca fiind "aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii".
HG nr. 1025/2005 a fost emisă în aplicarea nr.OUG 148/2005, act normativ care, prin art. 1, stabilește că persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o indemnizație lunară.
Din nicio dispoziție inserată în cuprinsul nr.OUG 148/2005 nu rezultă însă că indemnizația se raportează la actul nașterii, în sens generic, și nu la cei rezultați din acest proces biologic, în condițiile în care procesul biologic menționat și-a găsit și alte definiții decât cea evocată de Guvernul României, printre care poate fi amintită și cea dată de limbii române moderne, care definește verbul "naște" ca fiind acțiunea de a naște și rezultatul ei.
Ori este necontestat faptul că, în cazul unei sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, fiecare are propriul său proces de dezvoltare și de naștere, că acesta din urmă nu este instantaneu pentru toți feții și că fiecare rezultat al procesului biologic devine, prin faptul nașterii, titular de drepturi și obligații distincte, opinia Guvernului României privind sensul și semnificația juridică a nașterii venind în contradicție cu însăși scopul declarat al adoptării nr.OUG 148/2005, care vizează "îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor".
Articolul 3 din HG nr. 1025/2006 vine în contradicție nu numai cu actul normativ cu forță superioară, a cărui aplicare trebuia să o asigure, dar și cu dispozițiile art. 16 din Constituția României, Înalta Curte de Casație și Justiție reținând, prin mai multe decizii de speță, cu valoare de precedent judiciar, că definiția dată nașterii, prin art. 3 din nr.HG 1025/2006, încalcă principiul egalității de tratament, instituind discriminări între persoane aflate în situații identice, respectiv între copiii proveniți dintr-o sarcină gemelară și cei proveniți dintr-o naștere simplă, fără ca să existe o justificare de ordin obiectiv.
Faptul că, din motive ce nu interesează cauza, Guvernul a urmărit ca, prin definiția dată nașterii, să restrângă sfera beneficiarilor indemnizației prevăzută de art. 1 din nr.OUG 148/2005 și că prin această conduită se completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară, o dovedește și împrejurarea că însăși legiuitorul a considerat necesar să intervină și să modifice art. 2 din nr.OUG 148/2005, stabilind, prin Legea nr. 239 din 10 iunie 2009, că indemnizația prevăzută la art. 1 alin. 1 se acordă fiecărui copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, înlăturându-se astfel discriminarea rezultată din definiția dată nașterii, prin actul administrativ contestat.
Ca atare, Curtea, în raport de cele reținute, consideră că excepția de nelegalitate este întemeiată, drept pentru care, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, o va admite, în sensul vizat de autorii acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de nelegalitate a dispozițiilor art.3 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor G nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările ulterioare, invocată de reclamanta în dosarul Tribunalului Iași nr-.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 01 februarie 2010.
Președinte, - |
Grefier, - - |
Red.jud.GA/02.02.2010
Tehnored.gref.TN/. 05 Februarie 2010
2 ex.
Președinte:Aurelia GheorgheJudecători:Aurelia Gheorghe
