Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 2468/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 2468/2009
Ședința publică din 13 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
Pe rol, recursurile declarate de reclamanta COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și de către pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.1730 din 11.06.2009, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimații PRIMARIA MUN.C N, intimat, intimat, intimat PRIMARUL MUN. C-N, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ -dispoziția nr. 2049/2006 emisă de Primarul Municipiului C
La apelul nominal se prezintă pentru intimații și, avocat în substituirea avocatului .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recurentele sunt scutite de plata taxelor judiciare.
S-a prezentat referatul cauzei după care, se constată că s-au înregistrat la dosar note la recursurile formulate de către reclamanta COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și de către pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR. S-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimaților.
Reprezentanta intimaților depune împuternicirea avocațială și declară că nu are de formulat cereri în probațiune și nici excepții de invocat.
Curtea, în urma deliberării, constată că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, apreciază că recursurile se află în stare de judecată, închide faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii în recurs.
Reprezentanta intimaților solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică cu privire la inadmisibilitatea excepției de nelegalitate. Susține motivele din cuprinsul întâmpinării, precizând că Dispoziția emisă de Primarul municipiului CNe ste exclusă controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ, întrucât art. 26 din Legea nr. 10/2001 stabilește o procedură specială. Nu solicită plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1730 din 11 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a admis excepția de inadmisibilitate cu privire la Dispoziția nr. 2049/2006 emisă de Primarul mun. C-N și, în consecință, s-a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a acestei dispoziții formulată de reclamanta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților Primăria mun. C-N, Primarul mun. C-N, și.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
Cu toate acestea, din economia textelor legale, rezultă că nu toate actele administrative pot face obiectul excepției de nelegalitate reglementate de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, ci doar cele tipice și doar acele acte administrative care pot fi atacate cu acțiune directă în fața instanțelor de contencios administrativ.
În acest context, tribunalul a constatat că dispoziția nr. 2049/2006 emisă de Primarul mun. C-N nu face parte din sfera actelor administrative care pot fi atacate cu excepția de nelegalitate, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 10/2001, aceasta poate fi contestată la secția civilă a tribunalului. Prin urmare, în cazul dispozițiilor emise în baza Legii nr. 10/2001 s-a prevăzut o procedură specială, contestațiile formulate împotriva acestora fiind de competența secțiilor civile din cadrul tribunalelor, neputând fi atacate cu acțiune directă în fața instanțelor de contencios administrativ.
În consecință, tribunalul a constatat că excepția invocată este întemeiată, motiv pentru care a admis-o și a dispus în consecință.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
Recurenta COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii excepției de nelegalitate a Dispoziției nr. 2049/2006 a fost emisă de către Primăria Municipiului C-
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanta arată că, la termenul din data de 11 noiembrie 2008 reclamanții au depus o cerere de extindere și precizare a acțiunii, introducând Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și modificând petitul 1 în obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor cu sediul în B Calea nr. 202 să emită o decizie în dosarul de despăgubire nr. 27495/CC.
Prin sentința civilă nr. 1730/11 iunie 2009, Tribunalul Cluj - a respins excepția de nelegalitate a dispoziției nr. 2049/2006, emisă de Primăria Municipiului C-N ca fiind inadmisibilă.
În motivarea respingerii excepției, instanța de fond a reținut în mod greșit că: "nu toate actele administrative pot face obiectul excepției de nelegalitate reglementate de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, ci doar cele tipice și doar acele acte administrative care pot fi atacate cu acțiune directă în fața instanțelor de contencios administrativ.
Astfel, instanța de fond concluzionează că "dispoziția nr. 2049/2006 emisă de Primarul municipiului C-N nu face parte din sfera actelor administrative care pot fi atacate cu excepția de nelegalitate, în condițiile în care, potrivit art. 26 din Legea nr. 10/2001, aceasta poate fi contestată la secția civilă a tribunalului.
Potrivit art. 26 alin 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, "decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității investite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare".
Nelegalitatea Dispoziției nr. 2049/2006 vizează dispozițiile art. 1 din aceasta, în care se propune măsuri reparatorii în favoarea reclamanților și, pentru imobilul preluat abuziv.
Dreptul persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii aferente imobilelor preluate abuziv se stabilește prin dispozițiile/deciziile emise de către entitățile notificate, iar în cadrul procedurilor administrative reglementate prin Legea nr. 247/2005, acest drept se concretizează, în ceea ce privește stabilirea cuantumului despăgubirilor, numai după parcurgerea procedurii administrative amintite iar, în cadrul acestei proceduri Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor reprezintă Statul Român.
Din definiția actului administrativ, acesta "este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice".
a contrario, în cazul în care intenția legiuitorului ar fi fost aceea de a clasifica dispoziția emisă de primar în vederea soluționării notificărilor depuse în temeiul legii nr. 10/2001 ca fiind act civil, avizul de legalitate al instituției prefectului nu ar mai fi fost necesar.
Dispoziția primarului reprezintă un act administrativ întrucât în cuprinsul Legii nr. 10/2001, dispoziția de restituire în natură sau, după caz, de refuz a restituirii în natură, este atributul exclusiv al primarului, urmare a sesizării primăriei de către persoana interesată, printr-o notificare, în cadrul termenului imperativ stabilit de lege. Drepturile și obligațiile care iau naștere nu au la bază acordul de voință ci reprezintă efectele unei singure voințe juridice, care provine de la administrația publică locală, astfel încât dispoziția primarului este un act juridic unilateral, trăsătură caracteristică actului administrativ.
Nici chiar în situația în care contractul de vânzare-cumpărare ar fi îmbrăcat forma autentică, reclamanții nu puteau fi considerați proprietari, deoarece transferul proprietății nu operase, întrucât nu se efectuase înscrierea în cartea funciară a dreptului dobândit.
Decizia nr. 5588/2007 a ÎCCJ, statuează că "potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001 o condiție esențială pentru aplicarea drepturilor legii de reparație este aceea ca solicitantul să fi avut calitatea de proprietar al bunului preluat de stat. Încheierea de către părți a unui înscris sub semnătură privată, care nu respectă condițiile de valabilitate prevăzute de lege a înstrăinării unui imobil, nu constituie un act doveditor al proprietății în sensul cerut de legea de reparație, respectiv Legea nr. 10/2001".
Dispoziția nr. 2049/2006 a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor prevăzute de art. 3 alin 1 și art. 23 din Legea nr. 10/2001 republicată, invocarea pe cale de excepție, a nelegalității dispoziției amintite, în temeiul art. 4 alin 1 din Legea nr. 554/2004, reprezintă singura modalitate, prin care poate fi exercitat controlul judecătoresc cu privire la dispoziția în cauză, cu mențiunea că prevederile art. 26 alin 3 din actul normativ amintit, reglementează procedura judecătorească ce poate fi urmată numai de persoana îndreptățită în privința dispoziției prin care i-a fost soluționată notificarea.
Recurenta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR învederează aceleași motive ca și recurenta COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRLOR în vederea admiterii recursului.
Intimații și prin întâmpinarea depusă la 12 octombrie 2009 solicită respingerea recursurilor formulate în cauză (27-31).
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, reglementând prin art. 4 al acesteia excepția de nelegalitate, prevede faptul că legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu, sau la cererea părții interesate.
Din textul art. sus-citat reiese că pot face obiectul excepției de nelegalitate numai actele administrative unilaterale cu caracter individual care nu sunt exceptate prin prevederile art. 5 din Legea contenciosului administrativ și care pot fi supuse controlului instanțelor de contencios administrativ.
În considerarea celor enunțate se reține că, potrivit art. 5 alin 2 din Legea nr. 554/2004 "nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară".
Pornind de la cele mai sus arătate, instanța apreciază că dispoziția nr. 2049 din 2006 emisă de Primarul Municipiului C-N, nu face parte din categoria actelor prevăzute la art. 4 alin 1 din Legea nr. 554/2004 deoarece art. 26 din Legea nr. 10/2001 stabilește o procedură specială aceea a contestațiilor formulate împotriva acestor acte stabilind competența specială și exclusivă în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor, astfel de acte nefiind susceptibile de a fi atacate pe calea contenciosului administrativ.
Prin urmare, actele emise în temeiul și în aplicarea Legii nr. 10/2001 sunt excluse controlului de legalitate al Secției de contencios administrativ pe calea excepției de nelegalitate deoarece pentru aceste litigii este prevăzută de însăși Legea nr. 10/2001 o procedură specială de soluționare a contestațiilor.
Toate celelalte considerente invocate în recursurile declarate de COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR B și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR vizează aspecte ce țin de fondul litigiului și care nu pot fi analizate pe calea excepției de nelegalitate pentru considerentele anterior expuse.
Față de cele mai sus arătate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin 1 Cod procedură civilă urmează a se respinge ca neîntemeiate recursurile formulate de COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR B și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1730 din 11.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
8 ex./5.11.2009
Jud.fond.-
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Mihaela Sărăcuț
