Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 2562/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2562
Ședința publică de la 16.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Patraș Bianca Laura
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, participă procuror.
Pe rol fiind soluționarea excepției de nelegalitate a nr.HG949/1999 formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții, și GUVERNUL ROMÂNIEI și intervenienții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor Publice.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 09.06.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, Curtea având nevoie de timp pentru a examina actele dosarului și a delibera, a amânat pronunțarea la 16.06.2009, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din 12.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penala a admis cererea inculpatei () privind sesizarea Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția Contencios Administrativ și Fiscal în vederea soluționarii excepției de nelegalitate a HG 949/1999, suspendând judecata cauzei până la soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate.
În motivarea excepției reclamantul a arătat că hotărârea anterior menționata este contrara prevederilor art.107 alin.2 din Constituția României care stipulează că "hotărârile se emit pentru organizarea executării legii.Or,în speță hotărârâre a cărei nelegalitate a fost invocata nu are temei legal.
Tot astfel,HG 949/1999,încalca acte normative cu forță juridică superioara cum ar fi decretele sau legile,mai exact dispozițiile Decretului 16/1976 prin care s-a aprobat Metodologia generală de tehnica legislativa și art.4 alin.3 din Legea 24/2000,precum si normele privind domeniul financiar bancar,al bugetului de stat și al execuției bugetare-Legea 72/1996,Legea 82/1991.
A mai sustinut autorul execpției de nelegalitate că HG 949/1999 încalcă dispozițiile exprese ale Acordului încheiat de Guvernul României și Guvernul SUA care stabilesc modalitatile prin care se poate schimba destinația fondului nerambursabil oferit de americani.
Pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a HG 949/1999 întrucât vizează un act administrativ unilateral individual emis anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004,iar dispozițiile Legii contenciosului administrativ care permit cenzurarea fara limita in timp pe calea incidentala a excepției de nelegalitate a actelor administrative cu caracter individual emise anterior intrarii în vigoare a Legii 554/2004 contravin dreptului la un proces echitabil consacrat de art.6 din CEDO,art.47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si parcticii Curtii de Justiție de la Luxemburg.
La data de 12.05.2009, Ministerul Agriculturii,Pădurilor și Dezvoltării Rurale a formulat cerere de interventie accesorie în favoarea pârâtului Guvernul României,în considerarea împrejurării că acesta se legitimează ca inițiator al proiectului de hotărâre de guvern privind modificarea HG nr.45/1993.
Intervenientul a invocat excepția lipsei de interes în susținerea exceptiei de nelegalitate,autorul acesteia nejustificând folosul practic urmărit si care o vizează.
Tot astfel,intervenientul a invocat și excepția inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate a unui act administrativ normativ,conform art.4 din Legea 554/2004,numai verificarea nelegalității actul administrativ individual fiind posibilă pe această cale.
În ședința publică din data de 09.06.2009 instanța a admis în principiu cererea de intervenție accesorie în considerarea împrejurării că intervenientul este beneficiarul HG 949/1999 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 818/1999 privind utilizarea Fondului de contrapartidă constituit din contravaloarea în lei a ajutorului primit din partea Unite ale Americii conform Acordului de credit nerambursabil pentru importul de mărfuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 45/1993.
Într-adevăr,potrivit art.2 din acest act administrativ se stipulează căMinisterul Agriculturii și Alimentației va utiliza suma prevăzută laart. 1ca suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de condiționare și de depozitare a grâului ale unor producători agricoli stabiliți în baza criteriilor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației.
A fost formulată cerere de interventie accesorie în favoarea pârâtului Guvernul României și de către Ministerul Finanțelor Publice,justificata de imprejurarea ca acesta a avut calitatea de coinitiator al hotărârii de guvern în privinta careaia s-a invocat excepția de nelegalitate.
Această cerere de intervenție a fost respinsă ca lipsită de interes pentru argumentele expuse în ședinta publică din data de 09.06.2009 și consemnate în încheierea de ședință de la acea data.
Curtea va analiza cu prioritate excepțiile invocate de către pârât și intervenientul accesoriu,în conformitate cu dispozițiile art.137 proc.civ.
În referire la excepția lipsei de interes invocata de către intervenientul, instanța constata ca este nefondată,de vreme ce autorul excepției a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri prevăzuta de art.302/1 alin2 penal,fapta constând în aceea că a schimbat detinația de a folosi Fondul de contrapartidă constituit din contravaloarea în lei a ajutorului nerambursabil primit din partea SUA,contrar HG 949/1999.
În condițiile în care acțiunea inculpatei este cercetata sub aspectul conformității sale cu dispozițiile HG 949/1999,iar legalitatea acestei hotărâri este pusă în discuție în prezenta speță,apare cu evidentă că aceasta a justificat interesul promovării acestei acțiuni.
Cât privește excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a HG 949/1999,Curtea urmeză aos oluționa pornind de la analiza naturii juridice a actului administrativ a carei nelegalitate se invoca,mai exact daca acesta este un act administrativ individual sau normativ.
Din această perspectivă,opinia Curtii este aceea că actul dedus judecății este unul individual,iar nu normativ,acesta producând efecte juridice față de un subiect determinat prin aceea ca stabileste,astfel cum s-a mai arătat,că Ministerul Agriculturii și Alimentației va utiliza suma prevăzută laart. 1ca suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de condiționare și de depozitare a grâului ale unor producători agricoli stabiliți în baza criteriilor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației.
Curtea va respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate, în raport de împrejurarea că aceasta are ca obiect un act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004, respectiv o hotărâre de guvern emisă în anul 1999.
În acest sens,se reține că judecătorului național îi revine rolul de a aprecia cu privire la eventuala prioritate a tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, cum este Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, precum și cu privire la compatibilitatea și concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările și jurisprudența comunitară.
De asemenea, judecătorul național are obligația de a asigura efectul deplin al normelor Convenției sus menționate, asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acesteia de către legiuitor, astfel cum s-a statuat în hotărârile pronunțate în următoarele cauze: împotriva Belgiei - Hotărârea din 29.11.1991, împotriva României - Hotărârea din 26.04.2007.
Judecătorul național în calitate de prim judecător comunitar este competent să asigure pe deplin aplicarea dreptului comunitar, îndepărtând sau interpretând, în măsura necesară, un act normativ național precum Legea 554/2004 care i s-ar putea opune. Instanța națională poate pune în aplicare principiile comunitare ale securității juridice și protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului, atât al beneficiarilor fondurilor pierdute, cât și al autorităților administrative, cu condiția ca interesul Comunității să fie pe deplin luat în considerare, astfel cum s-a stabilit prin Hotărârea din 13.03.2008 pronunțată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene.
Se constată că disp. art.4 din Legea 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care permit cenzurarea fără limită în timp, pe calea incidentală a excepției de nelegalitate, a actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004, contravin dreptului la un proces echitabil consacrat de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului și de practica CEDO, precum și de disp. art.47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma atingerii aduse principiului securității și dreptului la justiție garantat de art.6 din Convenție.
Se are în vedere, totodată, și practica Curții de Justiție de la Luxemburg în cazuri similare care a reținut că, atunci când partea îndreptățită să formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va mai putea solicita în instanță controlul de legalitate al acelui act, nici chiar pe calea incidentală a excepției de nelegalitate.
În acest sens, Curtea reține că la data de 26.05.2008, în ședința Plenului judecătorilor Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost adoptată, pentru unificarea practicii, soluția de principiu conform căreia se înlătură aplicarea disp. art.4 alin.1 din Legea/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.262/2007 cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004 a cărui legalitate se contestă pe calea excepției de nelegalitate.
Această soluție de principiu a fost menținută și prin soluția adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție în ședința Plenului judecătorilor acestei secții din data de 16.03.2009.
Față de toate aceste considerente, Curtea va respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate,iar în raport de soluția data cererii principale,va admite cererea de interventie accesorie formulata de în favoarea Guvernului României..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei de interes ca nefondată.
Admite excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate.
Respinge excepția de nelegalitate a HG nr.949/1999 invocata de către reclamantă ca inadmisibilă.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică,azi 16.06.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER
RED. 7.EX
31.08.2009
Președinte:Patraș Bianca LauraJudecători:Patraș Bianca Laura
