Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 273/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 273/ DOSAR Nr-
Ședința publică din 15 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
- - - - - JUDECĂTOR 3: Silviu
- - - - judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - - prin - R împotriva sentinței civile nr. 10/CA din 8 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa recurentei reclamante prin R A, și a intimatului pârât Consiliul Local al Municipiului B - Direcția Fiscală.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 8 aprilie 2008, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data 15 aprilie 2008.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că, prin sentința civilă nr.10/CA/8 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, s-a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a actelor administrativ fiscale invocată de reclamanta, cu privire la decizia de impunere nr.13238/25.01.2007, emisă de pârâta Direcția Fiscală B din cadrul Consiliului Local al Municipiului
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin Codul d e procedură fiscală, art.218 alin.(2) fost art. 188 alin.(2) în vechea redactare, poate forma obiectul acțiunii în contencios administrativ doar decizia emisă de organul fiscal competent în procedura administrativă de contestare a actelor administrativ fiscale, cum sunt decizia de impunere și procesul verbal de control fiscal.
Astfel, este inadmisibila acțiunea prin care se contestă un act administrativ fiscal direct în fața instanței de contencios administrativ, întrucât este obligatorie de parcurs procedura administrativă prealabilă reglementată în TITLUL IX (a se vedea decizia nr.1653/20 martie 2007 - Secția de contencios administrativ și fiscal).
Potrivit principiului de interpretare a legii "A " principiu preluat din materia logicii formale, cu atât mai mult nu poate fi invocată în contenciosul administrativ fiscal excepția de nelegalitate a unui titlul de creanță fiscală - decizie de impunere - atâta vreme cât reclamantul s-a complăcut în pasivitate și nu a atacat titlul de creanță în termenele de decădere și de prescripție prevăzute de Codul d e procedură fiscală și de Legea nr.544/2004 art. 11.
Ca urmare, prin excepția de nelegalitate invocată reclamantul își invocă astfel propria culpă de a nu ataca titlurile de creanță fiscală în condițiile stabilite prin dispozițiile imperative de lege, eludând astfel procedura administrativă prealabilă obligatorie cât și cea judiciară ulterioară care are ca obiect judecarea însăși a actului administrativ fiscal, respectiv decizia emisă de organul administrativ fiscal în soluționarea contestației.
Astfel, dacă s-ar admite, în principiu, excepția de nelegalitate în contenciosul administrativ fiscal, acest fapt ar echivala în realitate cu judecarea titlului de creanță fiscală în mod direct de instanță, fără emiterea unei decizii de soluționare de organul fiscal competent, încălcându-se astfel dispozițiile imperative ale art. 218 din Codul d e procedură fiscală.
De asemenea prin excepția de nelegalitate invocată, reclamanta eludează dispozițiile art.11 din Legea nr.554/2004, excepția invocată echivalând cu o repunere în termenul de exercitare a dreptului la acțiune în anularea titlurilor de creanță fiscală având ca temei propria culpă a reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termen legal, reclamanta, solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei și constatarea nelegalității Deciziei de impunere nr.13238/25.01.2007.
În motivare, recurenta a arătat că, în mod greșit instanța de fond a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate cu care a fost sesizată de Judecătoria Brașov, în temeiul art.5, alin.2 din Legea nr.554/2004.
Recurenta a precizat că, în cadrul contestației la executare împotriva titlului executoriu a invocat excepția de nelegalitate a deciziei de impunere (titlu de creanță), astfel cum este definită de art.41 din nr.OG32/2003. Această excepție poate fi invocată oricând în cadrul unui proces, fiind îndeplinite condițiile art.4 din Legea nr.554/2004.
Recurenta a mai arătat că instanța nu a cercetat fondul excepției, afirmând doar că, potrivit art.5, alin.2 din Legea nr.554/2004, actul administrativ nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva Sentinței civile nr.10/CA/8 ianuarie 2008 Tribunalului Brașov, este întemeiat.
Instanța de fond, Tribunalul Brașov, a fost sesizat prin încheierea din 07 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul nr-, cu excepția de nelegalitate a Deciziei de impunere nr.13238/25 ianuarie 2007, excepție invocată de, în cadrul contestației la executare, ce face obiectul dosarului menționat anterior.
Instanța de fond a respins ca inadmisibilă această excepție de nelegalitate reținând, în mod eronat, faptul că pentru actul atacat, legea - Codul d e procedură fiscală -, a prevăzut o altă cale de atac.
Curtea constată că, în speță, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.4, alin.1 din Legea nr.554/2004, excepția de nelegalitate fiind invocată în cadrul unui proces - contestație la executare și vizând un act administrativ fiscal, respectiv Decizia de impunere nr.13238/25 ianuarie 2007, emisă de Direcția Fiscală
Astfel, instanța de contencios administrativ, competentă potrivit art.4, alin.1 din Legea nr.554/2004, coroborat cu art.10, alin.1 din același act normativ, avea obligația legală de a analiza pe fond excepția de nelegalitate cu care a fost sesizată, verificând legalitatea actului atacat prin prisma normelor legale aplicabile, în vigoare la data emiterii acestuia.
Neprocedând astfel, instanța de fond a soluționat cauza - excepția de nelegalitate, fără a cerceta fondul cauzei, fiind incidente dispozițiile art.312, alin.5 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art.312, alin.1, alin.2 și alin.3 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul declarat de recurenta, împotriva sentinței civile nr.10/CA/8 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, va casa sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta B, cu sediul în B,-, județ. B, împotriva sentinței civile nr.10/CA din 8 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe, Tribunalul Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red.: /15.04.2008
Tehnored.: / 08.05.2008 /- 2 ex -
Judecător fond:
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Silviu
