Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 3677/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3677

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 3.11.2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Horațiu Pătrașcu

GREFIER - -

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, GUVERNUL ROMÂNIEI și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect "excepție de nelegalitate".

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la termenul din 20.10.2009, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 27.10.2009, 30.10.2009 și 03.11.2009 când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Asupra cauzei civile de față constată că prin cererea înregistrată la Tribunalul București -secția A-IX-A Contencios Administrativ și Fiscal sub numărul - reclamantul a chemat în judecată pe pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, solicitând anularea deciziei de impunere anuală nr.-/24.01.2005 obligarea pârâtei să emită o nouă decizie privind impozitul pe venitul global aferentă anului 2004 ținând cont de documentele depuse privind cheltuielile pentru reabilitarea locuinței de domiciliu și a primei de asigurare pentru locuința de domiciliu.

De asemenea, reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a HG nr.1234/2004 și ale Anexei nr.1 din nr.1941/2004, susținând în esență că prevederile acestui act normativ creează discriminări între proprietarii care își au domiciliul la acea proprietate și cei care au domiciliul în altă parte și între soți, încălcând prevederile Codului familiei.

Prin încheierea din data de 09.01.2008 pronunțată în dosarul nr.27322/3/CA/2007 al Tribunalul București -secția A-IX-A Contencios Administrativ și Fiscal, în baza art. 4 alin.1 din Legea nr. 544/2004, s-a dispus sesizarea Curții de Apel București -Secția de Contencios Administrativ pentru cercetarea legalității prevederilor HG nr.1234/2004 și ale Anexei nr.1 din nr.1941/2004 în raport de prevederile dispozițiilor Legii nr.571/2003 și OG nr.92/2003.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București -Secția Contencios Administrativ sub numărul 27322/3/06.02.2008, iar la data de 26.02.2008, Curtea a dispus citarea în cauză a Guvernului României și Ministerului Economiei și Finanțelor, în calitate de pârâți și emitenți ai actului administrativ a cărei nelegalitate s-a invocat pe calea excepției.

La data de 26.05.2008 pârâtul Guvernul României a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii hotărârii a cărei nelegalitate s-a invocat.

Prin întâmpinare, pârâtul MEF a solicitat respingerea excepției ca neîntemeiată anexând întâmpinării înscrisuri.

De asemenea, la data de 17.10.2008 MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI LOCUINȚELOR a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României prin care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată.

De asemenea, pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca inadmisibilă, arătând că actul administrativ a cărui nelegalitate s-a invocat este un act administrativ cu caracter normativ, iar pe fond a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată.

La data de 07.11.2008, Curtea a admis în principiu a cererea de intervenție accesorie, iar în ședința publică din data de 02.12.2008 a pus în discuția părților excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate.

Prin sentința civilă nr.3329/02.12.2008 a Curții de Apel București -Secția A VIII-A Contencios Administrativ și Fiscal a fost admisă excepția de inadmisibilitate și respinsă excepția de nelegalitate ca inadmisibilă, reținându-se în esență că potrivit art.4 alin.1 teza I din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate, "per a contrario", nu mai poate fi supus analizei pe calea excepției de nelegalitate un act administrativ cu caracter normativ, care poate fi analizat pe fond oricând pe calea acțiunii directe.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, iar prin decizia civilă nr.2246/15.04.2009 pronunțată în dosarul nr.- al Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a fost admis recursul, casată sentința civilă recurată și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținându-se în esență că legiuitorul nu face nici o distincție între actele administrative cu caracter individual sau normativ.

Cauza a fost înregistrată la Curtea dec Apel București -Secția A VIII-A Contencios Administrativ și Fiscal sub nr-.

Analizând excepția de nelegalitate invocată, Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Prin HG nr.1234/2004 a fost aprobată procedura privind deducerea din venitul anual global a cheltuielilor pentru reabilitarea locuinței de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de căldură în scopul îmbunătățirii confortului termic, iar prin Nr. 1941 din 28 decembrie 2004 s-a aprobat procedura acordării deducerilor din venitul anual global potrivit art. 86 alin. (1) lit. d) - f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și Procedura de alocare a unei sume reprezentând până la 1% din impozitul pe venitul anual datorat potrivit art. 90 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Reclamantul a susținut excepția de nelegalitate arătând că HG nr.1234/2004 și Anexa nr.1 din nr.1941/2004, creează discriminări între proprietarii care își au domiciliul la acea proprietate și cei care au domiciliul în altă parte și între soți, încălcând prevederile Codului familiei.

Excepția vizează în ceea ce privește HG nr.1234/2004, pentru aprobarea Procedurii privind deducerea din venitul anual global a cheltuielilor pentru reabilitarea locuinței de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de căldură în scopul îmbunătățirii confortului termic, 2 alin.3, 4 și 5 art.3, 4 și 5 care prevăd că: Lucrările prevăzute la alin. (1) se referă atât la spațiile cu destinația de locuință de domiciliu aflate în proprietatea exclusivă a unei singure persoane, cât și la cele aflate în coproprietate indiviză. (3) În cazul locuințelor existente într-un bloc de locuințe, clădire ce constituie un condominiu, lucrările prevăzute la alin. (1) lit. a) - f) sunt considerate lucrări la părțile comune ale acestuia. (4) Lucrările de la alin. (1) se pot realiza în antrepriză și/sau în regie proprie, după caz. (5) Cheltuielile deductibile aferente fiecărui proprietar, persoană fizică, al locuinței de domiciliu în situația coproprietății indivize sau în cadrul condominiului, pentru lucrările de reabilitare termică executate la părțile comune, se determină proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună deținută de fiecare proprietar. (art.2)

" de facilitatea fiscală prevăzută la art. 86 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, următorii contribuabili: a) persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România; b) persoanele fizice care îndeplinesc condiția prevăzută la art. 40 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificările ulterioare, care realizează venituri supuse procedurii de globalizare, respectiv: 1. venituri din activități independente; 2. venituri din salarii;3. venituri din cedarea folosinței bunurilor. (art.3).

Pentru a beneficia de deducerea prevăzută la art. 86 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003, cu modificările ulterioare, este necesară anexarea la declarația de venit global a următoarelor documente în copie: a) devizul de lucrări întocmit de persoana fizică/juridică autorizată, respectiv declarație pe propria răspundere în cazul realizării lucrărilor în regie proprie, din care să reiasă materialele specifice achiziționate și categoriile de lucrări executate, exprimate în unități fizice și valorice; b) documentele justificative care atestă plata; c) documentele justificative privind plata cheltuielilor și repartizarea acestora pe fiecare proprietar, în cazul lucrărilor executate la părțile comune ale condominiului; d) actul de proprietate; e) actul de identitate; f) actele de stare civilă, după caz.

(2) Documentele de plată prevăzute la alin. (1) lit. b) pot fi emise pe numele unuia sau al ambilor soți, în situația în care locuința este dobândită în timpul căsătoriei.

(3) Pentru acordarea deducerii de către organul fiscal, contribuabilii au obligația să depună documentele justificative prevăzute mai sus, o dată cu declarația de venit global, până la termenul stabilit pentru depunerea acesteia. (art.4).

Deducerea reprezentând cheltuielile pentru reabilitarea termică a locuinței se acordă persoanei fizice care o deține în proprietate, pe baza documentelor justificative prevăzute la art. 4, astfel: a) pentru locuința deținută de o singură persoană, deducerea se acordă proprietarului; b) dacă locuința este deținută în comun, deducerea se acordă fiecărui coproprietar contribuabil.

HG nr.1234/2004 a fost emisă în aplicarea art. 86 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, care prevede că (1) Venitul anual global impozabil se stabilește prin deducerea din venitul anual global, în ordine, a următoarelor: - c) cheltuieli pentru reabilitarealocuinței de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de căldură în scopul îmbunătățirii confortului termic, în limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Prin urmare textul de lege face precizarea că deducerea se acordă pentru cheltuielile pentru reabilitarea locuinței de domiciliu, actul administrativ de aplicare a acestei dispoziții reflectând această prevedere, fiind evident că textul vizează acordarea facilității fiscale pentru titularul dreptului de proprietate a acestui imobil, în contextul în care aceste lucrări sunt încorporate în acest imobil și profită proprietarului, neputându-se admite că poate beneficia de această deducere un chiriaș care își stabilește domiciliul într-un anumit imobil, care aparține altei persoane.

De altfel, obligația efectuării acestor lucrări nu aparține chiriașului, ci proprietarului, potrivit art.28 din Legea nr.114/1996, legea locuinței, care definește locuința ca fiind construcția alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.

Potrivit art.13 din Decretul nr.31/1954 domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea își are locuința statornică sau principala, iar potrivit art.25 din OUG nr. 97 din 14 iulie 2005, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, domiciliul unei persoane fizice este la adresa unde ea își are locuința statornică. Cetățenii români au dreptul să-și stabilească sau să-și schimbe, în mod liber, domiciliul ori reședința, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege. Cetățenii români nu pot avea în același timp decât un singur domiciliu și/sau o singură reședință. În cazul în care aceștia dețin mai multe locuințe, își pot stabili domiciliul sau reședința în oricare dintre ele.

Prin urmare, Codul fiscal se referă la locuința de domiciliu, iar facilitatea fiscală prevăzută la art.86 alin.1 lit.c din Codul fiscal a fost prevăzută pentru a veni în întâmpinarea proprietarilor de locuințe care execută lucrări de reabilitare termică, destinate reducerilor pierderilor de căldură în scopul îmbunătățirii confortului termic, lucrările de reabilitare termică profitând proprietarului și aducând un spor de valoare proprietății, acesta fiind spiritul reglementării, chiar dacă art.86 alin.1 lit.c nu face o precizare expresă.

Așadar, indiferent câte locuințe deține o persoană, deducerea se acordă proprietarului pentru locuința unde acea persoană își are domiciliul.

Aspectele reținute mai sus sunt valabile și în ceea ce privește Ordinul nr. 1941 din 28 decembrie 2004, privind Procedura acordării deducerilor din venitul anual global potrivit art. 86 alin. (1) lit. d) - f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și Procedura de alocare a unei sume reprezentând până la 1% din impozitul pe venitul anual datorat potrivit art. 90 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

ață de aceste considerente, văzând dispozițiile art.4 din Legea nr. 544/2004, Curtea va respinge excepția de nelegalitate invocată ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția de nelegalitate, invocată în dosarul numărul nr. nr.27322/3/CA/2007 al Tribunalului București -secția A-IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în cauza ce are ca obiect cererea formulată de reclamantul, cu domiciliul în B,-,.1,.2, sector 5 în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 cu sediul în B, 13 nr.226, sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,- sector 5 și GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, P-ța - nr.1, sector 1 și intervenientul MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI LOCUINȚELOR cu sediul în B,- latura Nord sector 5, a neîntemeiată.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare

Pronunțată în ședință publică azi, 03.11.2009.

PREȘEDINTE,

GREFIER

Red.

Dact. P/7ex.

Președinte:Horațiu Pătrașcu
Judecători:Horațiu Pătrașcu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 3677/2009. Curtea de Apel Bucuresti