Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 407/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 407/
Ședința publică din 29 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Aurelia G -
JUDECĂTOR 2: Obreja Manolache Iustinian
JUDECĂTOR 3: Tăbăltoc
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de Compania Națională Poșta Română - Sucursala Direcția Regională de Poștă I împotriva sentinței civile nr. 172/ din 20.02.2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că pricina a avut termen de soluționare la data de 22 iunie 2009, lucrările efectuate în acea zi fiind consemnate în încheierea de ședință, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 29 iunie 2009.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.172/CA/ din 20 februarie 2009, Tribunalul Iașia respins, ca fiind inadmisibilă, excepția de nelegalitate formulată de reclamanta Compania Națională "Poșta Română" - Sucursala Direcția Regională de Poștă I, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al comunei Focuri, județul I, și comuna Focuri, județul
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a invocat, în dosarul nr- al Judecătoriei Hîrlău, excepția de nelegalitate a hotărârii nr.20 din 25 iulie 1999, adoptată de Consiliul Local al comunei Focuri, invocând faptul că "Poșta Română" este proprietara spațiului în care funcționează Oficiul Poștal Focuri, bun ce a fost inclus în domeniul public al comunei Focuri.
Prima instanță a mai reținut că, pe calea excepției de nelegalitate, poate fi cercetată conformitatea cu reglementările cu forță juridică superioară numai a unui act să producă efecte juridice de sine stătătoare, apreciind că hotărârea nr.20 din 25.07.1999 a Consiliului Local al comunei Focuri nu are calitatea de a fi un astfel de act.
În acest sens, se reține că, prin art.1 din hotărârea menționată s-a aprobat inventarierea patrimoniului public al comunei Focuri, inventar ce a fost avut în vedere la emiterea nr.HG1354/2001, prin care s-a atestat apartenența la domeniul public al comunei Focuri a bunurilor cuprinse în anexa nr.31 și că actul care a dat naștere unor drepturi și obligații, prin manifestarea unilaterală de voință a unei autorități publice, în regim de putere publică, este nr.HG1354/2001, în cuprinsul căreia se recunoaște apartenența la domeniul public al imobilului ce face obiectul cauzei, singurul act considerat a produce eventuale prejudicii persoanelor interesate.
Constatând că reclamanta a contestat doar nr.20/1999, considerat a fi un simplu act premergător al autorității administrative locale, de identificare a bunurilor publice, și că cenzurarea acesteia nu se poate face decât cu prilejul analizării și a actului administrativ vătămător, respectiv hotărârea Guvernului, care schimbă caracterul juridic al bunului, tribunalul a concluzionat că nr.20/1999 nu poate face, în mod individual, obiect al unei contestații în fața instanței de contencios administrativ, considerând că nu sunt respectate dispozițiile art.2 alin.1 lit. c) și art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs reclamanta Sucursala Direcția Regională de Poștă I, care critică hotărârea primei instanțe pe motiv că s-a făcut confuzie între operațiunea de inventariere a bunurilor și actul de însușire a inventarului bunurilor aparținând domeniului public, ignorându-se valoarea de act administrativ a nr.20/1999.
Comuna Focuri, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului, apreciind că singurul act care produce efecte juridice este nr.HG1354/2001, act pe care reclamanta nu l-a contestat în termenul legal.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că actul a cărui legalitate se solicită a fi verificată, în procedura prevăzută de art.4 din Legea nr.554/2004, a fost adoptat în baza și în executarea dispozițiilor Legii nr.213/1998, care consacră dreptul de proprietate al unităților administrativ-teritoriale (în speță al comunei Focuri) asupra bunurilor prevăzute la pct. III din anexa la actul normativ menționat.
Din cuprinsul prevederilor art.3 alin.4 din Legea nr.213/1998, rezultă fără echivoc că, prin hotărârea consiliului local, se "declară" că bunurile, prevăzute la pct. III din anexa la actul normativ menționat, aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale respective, în mod greșit prima instanță reținând că actul de atestare a bunurilor ce aparțin domeniului public are semnificația unui act de schimbare a caracterului juridic al bunului, și că prin hotărârea contestată s-a aprobat inventarierea patrimoniului public.
Întreaga procedură consacrată de Legea nr.213/1998 nu vizează stabilirea dreptului de proprietate asupra bunurilor, el preexistând, ci delimitarea și confirmarea apartenenței unor bunuri determinate la domeniul public al statului, al județelor și al celorlalte unități administrativ-teritoriale, fapt pentru care s-a și instituit o procedură de inventariere a bunurilor din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale.
Din cuprinsul art.21(1) din Legea nr.213/1998 rezultă că operațiunea de inventariere a bunurilor aparținând domeniului public al comunei se realizează de o comisie special constituită, și nu de către consiliul local, cum greșit s-a reținut în considerentele sentinței atacate, și că, ulterior, aceste inventare sunt însușite de consiliul local.
Ca atare, actul însușirii inventarului întocmit de comisia special constituită, ce a luat forma unei hotărâri, are valoarea și semnificația unei declarații publice și legale că bunurile inventariate aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale respective, declarație menită a le conferi acestora regimul juridic consacrat de art.11 din același act normativ, opozabil oricărei persoane fizice și juridice, nr.20/25.07.1999 "aprobând" actul premergător al comisiei de inventariere, în condițiile Legii nr.69/1991 (în vigoare la acea dată) și nu operațiunea de inventariere, cum greșit s-a reținut.
Pe data aprobării inventarului, printr-o hotărâre emisă în baza și în aplicarea legii, în regim de putere publică, se consideră, legalmente, că a fost stabilită atât sfera bunurilor cât și apartenența acestora la domeniul public; actul ulterior al Guvernului, nefăcând altceva decât să "ateste" această apartenență, respectiv să confirme realitatea și legalitatea manifestării de voință a autorității deliberative a unității administrativ-teritoriale respective.
Că hotărârea prin care consiliul local și-a însușit inventarul bunurilor aparținând domeniului public este producătoare de efecte juridice rezultă și din conținutul art.23 din Legea nr.213/1998, care face referire la "litigiile cu privire la delimitarea domeniului public" și nu la actul de atestare (confirmare) a apartenenței bunurilor la domeniul public, HG1354/2001 având semnificația unui act de validare, ce nu diminuează în nici un fel valoarea de act administrativ unilateral de autoritate a hotărârii consiliului local prin care s-a declarat dreptul de proprietate al unității administrativ-teritoriale respective asupra bunurilor inventariate.
Ca atare, constatând că în mod greșit s-a apreciat că hotărârea de însușire (aprobare) a operațiunii de inventariere a patrimoniului public al comunei Focuri nu are valențele și semnificația unui act administrativ de autoritate și că ea nu poate face obiectul verificării în procedura prevăzută de art.4 din Legea nr.554/2004, Curtea, constatând că excepția de nelegalitate nu a fost cercetată în fond, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul reclamantei, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza în vederea rejudecării aceleiași instanțe.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul introdus de Sucursala Direcția Regională de Poștă I din cadrul Companiei Naționale Poșta Română SA împotriva sentinței nr.172//20.02.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o casează.
Trimite cauza în vederea rejudecării aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
10.VII.2009.-
2 ex.-
Președinte:Gheorghe AureliaJudecători:Gheorghe Aurelia, Obreja Manolache Iustinian, Tăbăltoc
