Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 467/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIAL, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVIL NR. 467/2009
Ședința public de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulat de SC SA în contradictoriu cu MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI, privind și pe SC SA și SC SA, având ca obiect excepție de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 1246 emis de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
La apelul nominal se prezint avocat, în reprezentarea intereselor reclamantei SC SA.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
Acțiunea este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a fcut referatul cauzei dup care,
Curtea pune în discuție excepția necompetenței teritoriale a Curții de APEL CLUJ de a soluționa prezenta cauz, invocat de intimata SC SA prin întâmpinare.
Reprezentantul intimatei solicit admiterea excepției necompetenței teritoriale a Curții de APEL CLUJ de a soluționa cauza, apreciind c instanța de contencios administrativ competent din punct de vedere materiale, fiind vorba despre o excepție de nelegalitate a unui act administrativ emis de o autoritate public central, putea fi doar Curtea de Apel, competența din punct de vedere teritorial fiind alternativ, fie instanța de la sediul autoritții publice emitente, fie cea de la sediul reclamantului din proces. În opinia sa, arat c, soluționarea prezentei excepții putea fi deferit pe cale de consecinț fie Curții de Apel Bucure ști, fie Curții de Apel Alba.
Învedereaz instanței faptul c, faț de neindicarea instanței competente din punct de vedere teritorial d e ctre autorul excepției de nelegalitate, și având în vedere existența unei strmutri anterioare a litigiului dintre prți de la o instanț din raza teritorial a Curții de Apel Alba, reprezentantul intimatei, la termenul de judecat din 18 iunie 2009, la Tribunalul Bihor, a solicitat instanței de judecat, s trimit cauza spre just și competent soluționare Curții de Apel Bucure ști, solicitare pe care o reitereaz și cu aceast ocazie.
CURTEA
asupra prezentei cauze de contencios administrativ,
reține c prin încheierea din 18 iunie 2009 pronunțat de Tribunalul Bihor în dos. nr- s-a dispus sesizarea Curții de APEL CLUJ -secția de contencios administrativ în vederea soluționrii excepției de nelegalitate invocat în speț de ctre pârâta SC SA AIe xcepție ce are ca obiect certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor - nr. 124 emis la data de 22.12.2005 de ctre Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
Reclamanta din dosarul pendinte la Tribunalul Bihor, SC A C-N prin întâmpinare la excepția de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 1246 emis de ctre Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a invocat excepția necompetentei teritoriale a Curții de APEL CLUJ (Secția comercial, de contencios administrativ și fiscal) de a soluționa excepția de ne legalitate invocat. În motivare s-a artat în esenț c excepția de nelegalitate a fost invocat de ctre pârâta, pârât ce în privința excepției de nelegalitate are calitatea de "reclamant" și, prin urmare, posibilitatea de a indica instanța competent a soluționa respectiva excepție. Instanța de contencios administrativ competent din punct de vedere material, fiind vorba despre o excepție de nelegalitate a unui act administrativ emis de o autoritate public central, putea fi doar Curtea de Apel, competența din punct de vedere teritorial fiind alternativ, fie instanța de la sediul autoritții publice emitente, fie cea de la sediul reclamantului din proces. Se mai învedereaz c, în opinia acesteia, soluționarea prezentei excepții putea fi deferit pe cale de consecinț fie Curții de Apel Bucure ști (instanța competent de la sediul autoritții publice emitente a actului administrativ), fie Curții de Apel Alba (instanța competent de la sediul "reclamantului").
Calitatea prților din litigiul de fond se schimb în cadrul excepției de nelegalitate invocate, "reclamant" fiind considerat autorul excepției, (cu sediul în A I) și nu subscrisa (cu sediul în C-N), Tribunalul Bihor sesizând în mod greșit C a de APEL CLUJ.
De altfel, reprezentanta la termenul din data de 18.06.2009, faț de neindicarea instanței competente din punct de vedere teritorial d e ctre autorul excepției de nelegalitate, și având în vedere existența unei strmutri anterioare a litigiului dintre prți de la o instanț din raza teritorial a Curții de Apel Alba, a solicitat instanței de judecat ca, ulterior suspendrii soluționrii litigiului de fond, s trimit cauza spre just și competent soluționare Curții de Apel Bucure ști, solicitare pe care o reitereaz și în prezent. În drept au fost invocate dispozițiile art. 4, 10 din Legea nr. 544/2004.
Având în vedere c în cauz s-a pus în discuție o excepție de procedur ce vizeaz regularitatea învestirii instanței competente s soluționeze în prim instanț excepția de nelegalitate sub aspect teritorial, Curtea reține aplicarea cu prioritate a dispozițiilor art. 137 alin. 1.pr.civ. și ca atare urmeaz a proceda< la soluționare acestui incident procedural.
Așa fiind, Curtea observ c textul art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care reglementeaz procedura de soluționare a excepției de nelegalitate nu conține nicio norm de competenț ci doar referirea la sintagmainstanța de contencios administrativ.Prin urmare, Curtea va avea în vedere c în materia competenței materiale și teritoriale se aplic dispozițiile de principiu consacrate în art. 10 din Legea nr. 554/2004.
3 al art. 10 din aceast leghe cuprinde o norm de protecție edictat în favoarea reclamantului, care are dreptul de a alege între instanța de la domiciliul su și instanța în a crei raz teritorial se afl sediul pârâtului.
Deci în materia contenciosului administrativ competența teritorial are caracter alternativ, singurul în msur s opteze pentru una dintre instanțele deopotriv competente fiind reclamantul.
În cauza ce privește soluționarea unei excepții de nelegalitate instanța de contencios administrativ (ad quem) nu este propriu-zis sesizat de una din prțile litigiului ci de ctre instanța de judecat (ad quo) în fața creia s-a invocat excepția și care are un anumit rol important în economia învestirii. Tot astfel, reclamant într-o atare excepție, ce presupune un ciclu procesual distinct detașat de litigiul pendinte, devine autorul sesizrii care se poate astfel identifica cu oricare parte din litigiul principal iar pârât poate fi doar autorul sau emitentul actului administrativ chiar dac acesta nu figureaz ca parte în procesul principal. Chiar și în ipoteza în care instanța care judec litigiul principal sesizeaz din oficiu instanța de contencios administrativ cu excepția de nelegalitate în acest din urm litigiu reclamant devine reclamantul din litigiul principal iar pârât devine doar autorul sau emitentul actului administrativ chiar dac acesta nu figureaz ca parte în procesul principal.
Așa fiind, faț de acesta se poate determina aplicând criteriile prevzute la art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 care este instanța de contencios administrativ competent teritorial s tranșeze pricina.
Aplicând acest raționament în speț, se observ c dou instanțe sunt deopotriv competente s judece excepția de nelegalitate: Curtea de Apel Alba I, secția de contencios administrativ, dac ne raportm la domiciliul (sediul) autorului excepției, reclamantul din acest litigiu, respectiv AIs au Curtea de Apel Bucure ști, secția de contencios administrativ, dac ne raportm la domiciliul (sediul) pârâtului.
Deși Tribunalul Bihor nu a motivat în nici un fel opțiunea pentru alegarea competenței în favoarea Curții de APEL CLUJ, ci probabil (subliminal) a ținut seama de solicitarea fcut de autorul excepției, totuși se poate observa c aceast alegere nu rspunde niciunui criteriu prevzut de lege așa cum rezult din interpretarea redat anterior.
Drept urmare, în temeiul art. 158 rap. la art. 159 pct. 3.pr.civ. statuându-se c norma special instituit de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 este derogatorie de la dreptul comun și are valoare imperativ pe care prțile nu pot înltura decât cu observațiile mai sus artate, se constat c din punct de vedere teritorial competența nu aparține Curții de APEL CLUJ ci uneia dintre cele dou instanțe mai înainte menționate, sens în care se va dispune declinarea competenței și stabilirea instanței competente s soluționeze cauza în continuare.
La stabilirea instanței competente unde se va dispune declinarea, Curtea apreciaz c în logica textului art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 ar fi trebuit s aib prioritate Curtea de Apel Alba I aceasta fiind instanța din raza teritorial a sediului reclamantului. Cu toate acestea, Curtea va stabili competența în favoarea Curții de Apel Bucure ști, deopotriv competent conform criteriilor prevzute la art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, reținând c faț de Curtea de Apel Alba I exist o incompatibilitate obiectiv de soluționare a cauzei derivat din efectele strmutrii cauzei ce formeaz litigiul principal și care are o înrâurire și asupra litigiilor derivate.
Din aceast perspectiv, Curtea va admite excepția de necompetenț teritorial invocat de SC SA C-N și, ca o consecinț, va dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei de faț în favoarea Curții de Apel Bucure ști, Secția a VIII-a de Contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Declin competența de soluționare a excepției de nelegalitate a certificatului de abținere a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr.1246 emis de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului la data de 22.12.2005, invocat de SC SA A I, în favoarea Curții de Apel Bucure ști, Secția a VIII-a de Contencios administrativ și fiscal.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Dat și pronunțat în ședința public din 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red./Dact. /
2 ex./26 octombrie 2009
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur
