Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 5/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - excepție de nelegalitate -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 5
Ședința publică de la 16 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela
Grefier - -
Pe rol judecarea excepției de nelegalitate a disp.art. 3 alin.1 din nr.HG1025/2006, invocată de reclamanta, domiciliată în municipiul B,-,.A,.2, județul B, în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului, cu sediul în municipiul B, Calea Națională nr. 85.
La apelul nominal au răspuns avocat - pentru reclamantă și consilier juridic pentru pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B, lipsă fiind reclamanta și pârâtul Guvernul României.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se învederează instanței că s-a depus la dosar prin serviciul registratură de către pârâtul Guvernul României întâmpinare.
Reprezentantul pârâtei Agenția Județeană pentru Prestații Sociale depune la dosar delegație de reprezentare și întâmpinare.
Instanța înmânează apărătoarei reclamantei câte un exemplar de pe întâmpinările depuse la dosar.
Întrebate fiind, părțile prezente precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Constatând pricina în stare de judecată, în temeiul art. 137 Cod pr.civilă, instanța acordă cuvântul părților, mai întâi asupra excepțiilor și apoi asupra fondului cauzei.
Reprezentantul Agenției Județene pentru Prestații Sociale solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții, invocată prin întâmpinare, pe considerentul că, actul administrativ atacat este un act normativ emis de Guvernul României.
Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a AJPS B, prezența acestuia fiind justificată pentru a-i fi opozabilă hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză.
Cât privește inadmisibilitatea excepției de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ invocată de pârâtul Guvernul României, solicită de asemenea respingerea.
Reprezentantul AJPS solicită admiterea excepției inadmisibilității excepției de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ.
Pe fondul cauzei, reclamanta solicită admiterea excepției și constatarea nelegalității disp.art. 3 alin.1 din nr.HG1025/2006 pentru motivele expuse în cererea de chemare în judecată.
Reprezentantul AJPS solicită respingerea excepției de nelegalitate a art.3 alin.1 din nr.HG1025/2003 emisă de Guvernul României, motivat de faptul că acest text recunoaște dreptul la acordarea unei singure îndemnizații pentru familie, indiferent dacă aceasta are gemeni, pe considerentul că această indemnizație reprezintă un substitut al salariului, deoarece în perioada concediului de creștere și îngrijire a copilului, contractul individual de muncă al celui în cauză este suspendat, conform legii.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA:
Asupra acțiunii de față,constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială,contencios administrativ și fiscal sub nr- la data de 24.09.2008, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu a județului B anularea deciziilor nr.5481 din 12.03.2008 cât și obligării pârâtei la plata îndemnizației lunare pentru creșterea copilului în sumă de 1200 1200 lei lunar ( 600x2), începând cu data de 15.01.2007 și până la împlinirea copiilor a vârstei de doi ani.
În temeiul art.4 din Legea nr. 554/2004 reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 raportate la prev. art.1 și art.6 alin.1 din nr.OUG148/2005, dispoziții ce reprezintă temeiul juridic al deciziei nr. 12633 din 28.08.2008 emisă de pârâtă.
Prin încheierea din 29.2008 în dosarul nr- al Tribunalului Botoșani - secția comercială,contencios administrativ și fiscal s-a dispus suspendarea judecății și sesizarea Curții de Apel Suceava în vederea soluționării excepției de nelegalitate a disp.art. 3 alin.1 din nr.HG1025/2006.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 10.XI.2008 sub nr-.
În motivarea excepției reclamanta arată că:
Dispozițiile art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006, care definesc nașterea ca "aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii" nu sunt în concordanță cu prevederile art.1 și art.6 din nr.OUG148/2005, potrivit cărora pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani se primește o indemnizație lunară pentru fiecare din primele trei nașteri sau, după caz, pentru primii trei copii.
Definiția dată noțiunii de naștere prin art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 încalcă acte normative cu forță superioară, inclusiv prevederile art. 16 alin.1, art.49 alin.1 și 2 din Constituția României și instituie discriminări între persoanele aflate în situații identice, respectiv între copii proveniți dintr-o naștere concomitentă ( gemeni, tripleți) și cei rezultați dintr-o naștere simplă, fără să existe vreo justificare de ordin obiectiv.
În plus, dispoziția art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 creează posibilitatea interpretării dreptului de acordare a îndemnizației pentru "naștere",iar nu pentru toții copiii rezultați din actul nașterii, așa cum ar fi firesc.
Legiuitorul statuând prin art.1 din OUG nr.148/2005 că pentru " un copil" născut părinții pot beneficia de un concediu de doi ani și de o indemnizație de 800 lei lunar, a dorit ca în cazul unei nașteri multiple, a doi sau trei copii, fiecare dintre acești copii să beneficieze de aceleași drepturi ca și copilul rezultat dintr-o naștere simplă.
În același sens și prin prev. art.6 din același act normativ se raportează acordarea îndemnizației lunare la numărul copiilor născuți iar nu la numărul nașterilor, astfel că prev. art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 sunt nelegale.
Prin întâmpinare, pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială B ( actualmente Direcția de Muncă și Socială B) a arătat că:
În temeiul prev. nr.HG381/2007, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.116/2007, aprobată prin Legea nr.90/2008, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse a fost supus unor măsuri de reorganizare urmare cărora, s-a înființat Agenția Națională pentru Prestații Sociale, instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea acestui minister.
Agenția are ca corp administrarea și gestionarea tuturor prestațiilor sociale acordate de la bugetul de stat, așa cum sunt ele definite prin art.17 din Legea nr.47/2006 privind sistemul național de asistență socială, într-un sistem unitar de plată ( art.2 din OUG nr.116/2007, cu modificările ulterioare).
În conformitate cu prevederile HG nr.1285/8.10.2008, agenția este organizată și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale și are în subordine agențiile județene pentru prestații sociale, respectiv ale sectoarelor municipiului B, denumite agenții teritoriale, acestea funcționând începând cu data de 1 noiembrie 2008, ca servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică. Agențiile județene pentru prestații sociale funcționează prin reorganizarea compartimentelor de specialitate ale aparatului Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și structurilor sale descentralizate, precum și ale instituțiilor din subordinea ministerului.
Drept urmare, începând cu data de 1 noiembrie 2008, s-a înființat Agenția Județeană pentru Prestații Sociale B, serviciu public deconcentrat, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale.
Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Bad obândit atribuții în gestionarea sistemului prestațiilor sociale la nivel teritorial ( inclusiv a prestației care face obiectul prezentului litigiu): stabilește dreptul la prestații sociale,efectuează plata acestora, asigura reprezentarea în fața instanțelor judecătorești.
Pe cale de consecință ca urmare transmiterii legale a calității procesuale de la DMIS B ( fosta B), către entitatea juridică nou creată prin reorganizare, se impune introducerea acesteia în cauză.
Pe de altă parte, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției nou înființate, pe considerentul că, actul administrativ atacat este un act normativ emis de Guvernul României.
Pe fondul cauzei a cerut respingerea excepției invocată de reclamantă, întrucât disp.art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 rap.la prev. art.6 alin.1 din OUG nr. 148/2005 recunosc dreptul la acordarea unei singure îndemnizații pentru familie, indiferent dacă dintr-o naștere au rezultat gemeni, pe considerentul că această indemnizație reprezintă un substitut al salariului, deoarece în perioada concediului de creștere și îngrijire a copilului, contractul individual de muncă este suspendat, conform legii.
Prin urmare, rațiunea legiuitorului transpare din actele normative în discuție, este unitară și evidențiază ca finalitate sprijinirea familiei prin realizarea unui echilibru socio-economic și nu reprezintă o măsură directă de protecție a copilului cum este cea realizată prin alocația de stat pentru copii.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Guvernul României, emitent al actului normativ, a cărui nelegalitate se solicită a se constata, a invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, motivat de disp.art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004 care stipulează că excepția de nelegalitate poate avea ca obiect numai actele administrative unilaterale cu caracter individual nu și actele administrative cu caracter normativ pentru care legea instituie o procedură specială.
Cât privește fondul cauzei, pârâtul a arătat că, la adoptarea nr.HG1025/2006 s-au respectat disp.Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative precum și Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre aprobare, Guvernului.
Deosebit de aceasta a arătat că îndemnizația pentru creșterea copilului până la doi ani reprezintă un substitut al salariului, este unitară și are ca finalitate sprijinirea familiei și nu reprezintă o măsură directă de protecție a copilului, cum este cea realizată prin alocația de stat pentru copii.
Pe cale de consecință, disp.art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 rap.la prev. art.6 alin.1 din nr.OUG148/2005 definind nașterea ca fiind "aducerea pe lume unuia sau mai multor copii" sunt legale.
Prin încheierea de ședință din 5.XII.2008 s-a dispus introducerea în cauză și citarea în calitate de pârâtă Agenției Județene de Protecție Socială
Examinând actele și lucrările dosarului,instanța reține următoarele:
Potrivit art.137 Cod pr.civilă: "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
În considerarea disp.art.4 alin.2 din Legea nr.554/2004 conform căruia " Instanța de contencios administrativ se pronunță după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și emitentului actului", excepția lipsei calității procesuale pasive a AJPS B este neîntemeiată.
Cadrul procesual în speță a fost stabilit de instanța de drept comun, iar disp. art.4 alin.2 din Legea nr. 554/2004 citate mai sus nu disting în sensul invocat de pârâtă respectiv că la soluționarea excepției de nelegalitate trebuie citați doar emitentul actului supus controlului și cel ce invocă excepția.
Dacă s-ar accepta teza pârâtei s-ar putea ajunge în situația când, ca efect al invocării din oficiu de către instanță a unei excepții de nelegalitate, să se soluționeze excepția doar cu citarea emitentului actului, împrejurare care ar duce la inopozabilitatea soluției față de celelalte părți ale litigiului, încălcându-se astfel principiul potrivit căruia soluția dată excepției de nelegalitate are efecte între părțile litigiului ( parte litigantes).
De urmare, excepția lipsei calității procesuale pasive a ( succesoarea B) va fi respinsă.
Excepția inadmisibilității invocată de Guvernul României se referă la inadmisibilitatea de a forma obiectul excepției de nelegalitate prev. de art.4 alin.1 din Legea nr. 554/2004, un act administrativ cu caracter normativ, care produce efecte cu caracter general și impersonal.
Întrucât modificările aduse art.4 din Legea nr. 554/2004 prin Legea nr.262/2004 par a restrânge obiectul excepției de nelegalitate la actul administrativ unilateral individual, lăsând neclarificată situația actului administrativ unilateral normativ, se impune a preciza că, în dreptul comunitar de care nu se poate face abstracție în procesul armonizării legislative în spațiul european și pe care judecătorul național trebuie să-l aplice cu prioritate față de dreptul național, actele cu caracter general normativ constituie obiect al excepției de ilegalitate reglementat de art. 241, astfel că cel puțin prin analogie această posibilitate ar trebui să fie recunoscută și în dreptul intern.
Disp.art.11 alin.4 din Legea nr. 554/2004 preiau aceeași idee și stipulează că, alături de ordonanțele guvernului sau dispozițiile din ordonanțe care se consideră a fi neconstituționale, actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate în contencios administrativ oricând.
Pentru aceste considerente, excepția inadmisibilității invocată de Guvernul României urmează a fi respinsă.
Pe fondul cauzei, Hotărârea nr.1025/2006 a fost adoptată pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare OUG nr.148/2005 privind susținerea
familiei în vederea creșterii copilului.
Prin acest act normativ au fost definiți beneficiarii și situațiile de eligibilitate pentru acordarea dreptului de indemnizație pentru creșterea copilului și au fost prevăzute condițiile și procedurile de acordare a dreptului.
Normele metodologice conținute în art.3 alin.1 sunt însă în contradicție cu dispozițiile legale pentru aplicarea cărora au fost emise, deoarece definiția stabilită pentru naștere, ca element de referință în acordarea îndemnizației lunare, creează o discriminare între persoanele aflate în situații identice, fără să existe o justificare de ordin obiectiv.
Acordarea îndemnizației lunare a fost raportată prin art.6 din OUG nr.148/2005 la numărul copiilor născuți,iar nu la numărul nașterilor, situație în care, disp.art.3 alin.1 din normele metodologice sunt nelegale.
nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat și încalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă sau multiplă.
Pe cale de consecință, excepția de nelegalitate a disp.art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 rap.la art.1 și art.6 din nr.OUG148/2005, fiind întemeiată, curtea o va admite.
De urmare, va constata nelegalitatea dispozițiilor art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 rap.la art.1 și art.6 din nr.OUG148/2005.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Agenția Județeană pentru Prestații Sociale
Respinge excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006, invocată de Guvernul României.
Admite excepția de nelegalitate a disp.art.3 alin.1 din nr.HG1025/2006 invocată de reclamanta.
Constată nelegalitatea disp.art. 3 alin.1 din nr.HG1025/2006 rap.la art.1 și art.6 din nr.OG148/2006.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 16 ianuarie 1009.
Președinte, Grefier,
Red.
Tehnored.
5 ex./28.01.2009
Președinte:Mitrea Muntean DanielaJudecători:Mitrea Muntean Daniela
