Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 578/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA -. 578/
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Silviu Gabriel Barbu
JUDECĂTOR 2: Lorența Butnaru
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții și, precum și de intevenientul în nume propriu împotriva sentinței nr.600/CA din 27.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect "excepție nelegalitate act administrativ".
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 25 august 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, iar instanța, în temeiul art.146 Cod procedură civilă, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă amână pronunțarea la data de 1 2009, apoi, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 2 2009.
CURTEA,
Asupra recursului declarat în cauză de reclamanții și și intervenientul în interes propriu împotriva sentinței civile nr.600/CA din 27.05.2009 a Tribunalului Brașov, constată că:
La data de 16.2008, reclamanții și din B au chemat în judecată pe pârâtul din B, pe calea ordonanței președințiale, solicitând sistarea lucrărilor deconstruire începute de pârât pe linia de hotar dintre proprietățile părților.
Acțiunea reclamanților a format obiectul dosarului Judecătoriei Brașov nr-. În acest dosar s-a pronunțat sentința civilă nr.8707/23.09.2008, prin care a fost respinsă acțiunea reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, ce a format obiectul dosarului nr- a Tribunalului Brașov. În acest dosar s-a pronunțat Decizia civilă nr.1310/R/12.XII.2008, prin care instanța de recurs a respins recursul reclamanților, menținând sentința Judecătoriei Brașov.
Aceste două dosare fiind atașate ca probe în dosarul de față, în scopul clarificării instanței asupra excepției de nelegalitate invocată în cauză de reclamanții sus menționați.
Astfel, se constată că în dosarul nr- al Judecătoriei Brașov în care sunt reclamanți și, în contradictoriu cu pârâtul, prin încheierea de ședință din 1.2008, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei și a înaintat dosarul Tribunalului Brașov secția contencios administrativ pentru soluționarea excepției de nelegalitate și autorizației de construire nr.1285/28.XII.2007, invocată de reclamanți.
Ca atare, pe baza probelor administrate în dosarul -, având ca obiect excepția de nelegalitate, invocată de reclamanți, instanța de fond, Tribunalul Brașova pronunțat sentința civilă nr.600/CA/27.2009.
Prin această hotărâre prima instanță de contencios administrativ a dispus următoarele:
A respins excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr. 1285/28.12.2007 eliberată de Primarul mun. B invocată de reclamanții și.
A respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul.
A trimis dosarul Judecătoriei Brașov pentru continuarea judecății în dosarul nr-.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt și în drept pe excepția de nelegalitate următoarele:
În fapt, la data de 28 decembrie 2007 Primarul Municipiului B a emis autorizația de construire nr. 1285 prin care urmare a cererii pârâtului s- autorizat și mansardarea locuință pe imobilul situat în-, înscris în CF nr. 22193, nr. top. 9267/2/2/2/4. 9267/2/1.
Autorii excepției de nelegalitate susțin potrivit certificatului de urbanism nr. 1233/26 martie 2007, era necesar pentru obținerea autorizației de construire acordul notarial al proprietarilor imobilelor învecinate în cazul amplasării construcției pe hotar, cât și în cazul în care distanța față de limita de proprietate nu permite executarea lucrărilor de finisaj fără afectarea proprietății învecinate.
Din planul de situație vizat spre neschimbare și anexă la autorizația de construire rezultă că autorizația s- emis pentru etajarea și mansardarea unei clădiri S + P amplasată la 20 cm față de proprietatea de la nr. 39 - 41 ce aparține reclamanților.
De asemenea, din acest plan de situație rezultă că distanța între clădirea pe care s-a aprobat etajarea și mansardarea și linia de hotar ce desparte proprietatea pârâtului de cea a intervenientului este de 5 cm.
Mai mult, autorizația a fost eliberată pentru etajarea și mansardarea unei locuințe subsol și parter deja intabulare în cartea funciară în baza actului nr. 4309/ 1998 în CF nr. 22193
De asemenea, susținerea reclamanților și a intervenientului potrivit căreia autorizația de extindere și mansardarea ar fi fost eliberată pentru locuință și nu pentru cele două garaje este neîntemeiată față de faptul că din proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire nr. 10/2006 elaborat de SC " " SRL ce a stat la baza emiterii actului administrativ contestat rezultă că imobilul construcție pe care se realizează extinderea și mansardarea este compus din S +
Potrivit memoriului de arhitectură construcția ce se va executa va avea un regim de înălțime S + P +E + M, iar construcția existentă are destinația garaj și regimul de înălțime S +
În aceste condiții, nu există vreun dubiu cu privire la faptul că autorizarea extinderii și mansardării a vizat construcția compusă din S + P cu destinația garaj.
Din punct de vedere al realizării finisajelor s-a reținut că potrivit memoriului de arhitectură și planului pentru autorizarea și executarea lucrărilor nr. 19/2006 elaborat de SC "" SRL și care fac parte din autorizația de construire nr. 1287/2007 se vor executa pereți exteriori rezistenți la foc tip sandwich în spate și pe partea dreaptă a clădirii, iar acest sistem construcție nu necesită lucrări exterioare proprietății, panourile montându-se din interiorul clădirii.
În aceste condiții, nefiind necesar a fi efectuate lucrări de finisaj la extindere și mansardare pentru partea dreaptă a clădirii învecinată cu imobilul reclamanților și partea din spate a clădirii învecinată cu imobilul proprietatea intervenienților, nu era necesar acordul notarial al acestor persoane.
De altfel, pentru partea a clădirii pârâtul a obținut acordul notarial al familiei proprietarii imobilului situat pe str. - -. 35.
Relativ la susținerile reclamanților și intervenientului privind nelegalitatea autorizației de construire față de scurgerea apelor pluviale instanța constată că potrivit proiectului (plan învelitoare pag.40 din dosar) rezultă că scurgerea apelor pluviale se face prin interior de colectate, iar potrivit planului fațadei secundare învelitoarea este prevăzută cu grilaj metalic parazăpadă.
De asemenea, ferestrele sunt amplasate la 1,90 față de limita de proprietate cu intervenientul (plan învelitoare pag. 40 dosar), nefiind încălcate nici prevederile Codului civil privind servitutea de vedere.
Față de aceste considerente, instanța a constatat că la emiterea autorizației de construire nr. 1285/2007 s-au respectat atât prevederile legii speciale Legea nr. 50/1991 privind autorizația în construcții cât și prevederile Codului civil, astfel că actul administrativ contestat este legal.
În baza prevederilor art. 4 din Legea nr. 554/2004 s-a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamanții și și cererea de intervenție formulată de intervenientul și a trimis dosarul Judecătoriei Brașov pentru continuarea judecății.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal atât reclamanții și, cât și intervenientul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței civile atacate și admiterea excepției de nelegalitate a autorizației de construcție nr.12885/2007, emisă de Primarul Municipiului B având ca obiect etajare și mansardare locuință.
În dezvoltarea criticilor de recurs aduse hotărârii atacate se arată următoarele:
Recurenții reclamanți sunt proprietarii a două imobile ce se învecinează cu imobilul proprietatea pârâtului situat în B,-, înscris în CF 22193 B, sub nr.top 9267/2/2/2/4, 9267/2/1, compus dintr-un corp de clădire vechi cu destinația de locuință (casă de cărămidă) și un corp de clădire mai nou cu destinația de garaje (o construcție compus din două garaje).
Acest din urmă corp de clădire a fost construit de pârât în anul1993, pereții exteriori ai acestuia fiind construiți pe linia de hotar ce desparte proprietățile (spre -, spre Nord - ), astfel cum rezultă din planul de situație anexă la autorizația de construire nr.39/1993, vizat sore neschimbare de Primăria Municipiului
În mod greșit susține pârâtul că nu reflectă situația reală din teren, deoarece scara planului nu permite redarea fidelă a situației din teren, dar acest lucru nu poate fi reținut deoarece din actele depuse rezultă că vechea construcție se află amplasată pe hotar, precum și că lățimea construcției este de 12,45, iar nu de 12,25, așa cum susține pârâtul.
Din același plan rezultă și faptul că întreg lotul pârâtului are lățimea de 12,45 (adică exact cât lățimea construcției de pe latura de nord, atât pe această latură, cât și la stradă.
Reclamanții consideră acest aspect ca fiind foarte important pentru analiza legalității autorizației de construire nr.1285/28.12.2007, eliberată de Primăria Municipiului B la cererea pârâtului, având ca obiect etajare și mansardare locuință.
Din același plan rezultă și faptul că, vechea construcție are lățimea de 12,45, iar de la zidul dinspre proprietatea și până la limita de proprietate ar mai fi o distanță de 20 cm, ceea ce duce la concluzia că latura de nord a proprietății pârâtului ar fi de 12,65, contrar susținerilor pârâtului (12,45 ).
De aceea susțin reclamanții că atât vechea construcție, cât și cea nouă au pereții exteriori pe hotar. De menționat că acest plan de situație vechi (fila 51) provine tot de la pârâtul, fiind anexă la autorizația de construire a acestuia nr.39/1993.
Aceeași dimensiune a laturii de Nord a construcției (12,45 ), precum și dimensiunea totală a laturii terenului de 12,65 (12,45 +0,20) rezultă și din celelalte planuri și schițe din compunerea documentației ce a stat la baza eliberării autorizației, aflate la filele 36 - 39 din dosar.
Că imobilul se găsește pe linia de hotar rezultă și din planul de situație depus de reclamanți în probațiune, vizat de OCPI B, unde, limita proprietății reclamanților (pe conturul marcat cu roșu apare ca fiind exact pe aliniamentul construcției pârâtului.
Dacă s-ar admite că laturile terenului pârâtului ar avea dimensiunile menționate în planurile din documentația ce a stat la baza eliberării autorizației, suprafața acestuia ar depăși cu mult cea menționată în CF (588,60 mp).
În certificatul de urbanism nr.1233/26.03.2007, premergător autorizației de construire nr.1285/2007, printre alte acorduri și avize necesare obținerii autorizației, pârâtului i se cere și acordul notarial.al proprietarilor imobilelor învecinate, în cazul amplasării construcției pe hotar, cât și în cazul în care distanța față de limita de proprietate nu permite executarea lucrărilor de finisaj fără efectuarea proprietății învecinate.
Între reclamanți și pârâtul nu s-a făcut nici un proces verbal de grănițuire, fiind evident că acesta ignoră acum vechile linii de hotar stabilite de proprietarii anteriori și rezultând din actele de proprietate stabilind cu de la sine putere altele.
Astfel fiind, este mai mult decât evident că pârâtul avea nevoie de acordul reclamanților, aspect impus de altfel și prin certificatul de urbanism, dar ignorat de ambii pârâți, așa cum a avut nevoie și de acordul celorlalți vecini ( - fila 25) față de care recunoaște că imobilul se găsește pe hotar.
Însă, chiar dacă s-ar afla la 20 cm (), respectiv 5 cm () față de linia de hotar indicată de pârâtul, construcția pe care acesta o va edifica nu este amplasată la o distanță care să permită executarea lucrărilor de finisaj fără afectarea proprietății recurenților, situație în care avea nevoie și de acordul acestora, nu doar al celorlalți vecini.
În plus, parte din acoperișul construcție urmează a se extinde peste limita de hotar, pe proprietatea reclamanților, iar apele pluviale urmează să se scurgă de asemenea pe proprietatea acestora (parte spre, parte spre ), aspecte care de asemenea necesită acordul acestora, în condițiile art.615 Cod civil.
Acest lucru rezultă din planurile și schițele din compunerea documentației de autorizare, respectiv:
- plan fațadă (fila 41), în care se poate observa că ul de scurgere trece de limita celor 12,45 invocați de pârâtul, intrând în proprietatea reclamanților);
- plan fațadă laterală dreapta (fila 43), plan învelitoare (fila 67);
- memoriul de arhitectură (filele 32-34).
Deși instanța de fond confirmă susținerile reclamanților în sensul că pantele acoperișului sunt orientate spre proprietățile acestora, apreciază totuși că acest aspect nu contravine dispozițiilor art.615 cod civil deoarece parazăpezile și instalațiile de scurgere a apelor pluviale proiectate înlătură cerința imperativă ca pantele să nu fie orientate spre proprietățile învecinate.
Drept urmare, construcțiile începute de pârât se realizează fără respectarea nici unei norme de vecinătate impuse de Codul civil, autorizația fiind astfel nelegală deoarece nu respectă cerințele din certificatul de urbanism.
Autorizația de construire se emite în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, avizate și aprobate potrivit legii.
Autorizațiile de construire/desființare se emit numai pe baza unei documentații complete, în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr.1.
În soluționarea excepției de nelegalitate solicită să nu se ia în considerare planurile și schițele modificate grosolan cu mâna de pârâtul și depuse în probațiune fără înfățișarea originalelor, astfel cum instanța i-a pus în vedere.
Acestea nu reflectă realitatea și nu sunt vizate spre neschimbare de autoritatea care a eliberat autorizația de construire, drept urmare nu pot fi avute în vedere la soluționarea excepției de nelegalitate.
De asemenea, solicită instanței de recurs a avea în vedere faptul că nici unul din pârâți nu contestă că lucrarea urmează a se edifica pe același aliniament cu cea veche (care au dovedit că este pe hotar cu imobilele recurenților); pantele acoperișului sunt proiectate astfel încât apele și zăpada să se scurgă spre proprietățile recurenților.
Față de recursul declarat în cauză de reclamanți și de intervenient, pârâtul Primarul Municipiului B - intimat -în recurs, a formulat întâmpinarea la recurs (17-19 dosar) prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și nelegal, arătând că la emiterea autorizației de construire nr.1285/2007 s-au respectat atât prevederile Legii nr.50/1991, cât și prevederile Codului civil aspecte corect reținute de instanța de fond, prin sentința pronunțată. În esență intimatul Primarul Municipiului Bas olicitat menținerea sentinței atacate și respingerea recursului.
La rândul său pârâtul, a formulat întâmpinare la recurs (fila 21-25) dosar, anexând și o adresă - memoriul Proiectantului SC SRL, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței civile atacate ținând cont de probele de la dosar și de prevederile legale.
Curtea examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată nr.600/CA din 27.05.2009 a Tribunalului Brașov, prin prisma criticilor formulate în recurs, constată recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că în mod corect a reținut instanța de fond cu privire la excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr.1285/2007, emisă de primarul Municipiului B pe numele pârâtului - ca beneficiar al acesteia.
Se constată că această autorizație de construire nu contravine nici dispozițiilor legii nr.50/1991 și nici prevederile Codului civil privind distanța dintre 2 construcții situate pe două proprietăți deosebite.
De altfel acest lucru rezultă atât din documentația tehnică, din certificatul de urbanism, din schițele depuse la dosar - planurile de situație, din memoriul întocmit de proiectantul SC SRL (fila 25 - dosar recurs), cât și din probele depuse în cele 3 dosare ale Judecătoriei Brașov și ale Tribunalului Brașov atacate în cauză.
Mai mult și din cercetarea la fața locului, efectuată de judecător în dosarul nr.6813/2008 și planșele fotografice fila 52, coroborat cu celelalte probe, rezultă că actul atacat nu contravine prevederilor legii.
De altfel aceste aspecte au fost corect reținute de instanță prin hotărârea dată.
Cât privește criticile formulate în recurs de cei doi reclamanți și de intervenient în interes propriu, instanța de recurs reține că:
Referitor la prima critică în sensul că în fapt construcția ce urmează a fi executată este pe linia de hotar din actele dosarului rezultă că această construcție este în totalitate pe terenul proprietatea pârâtului fiind vorba de etajarea unei construcții, ce a fost construită în 1993-1998 de pârât.
Între cele două proprietăți, există o distanță de circa 20 cm între construcții.
Ca atare, această critică va fi înlăturată ca nelegală și nejustificată. În ce privește critica referitoare la lățimea construcției pârâtului, se constată din probe că aceasta este de 12,20 și nu de 12,45 cum susține recurenții.
Distanța dintre cele două construcții este cuprinsă între 18 și 38 cm adică între proprietatea pârâtului și cea a intervenientului.
Din actele depuse de Primăria B mai rezultă că în urma controlului efectuat la cererile reclamanților din această cauză s-a constatat că lucrările de construcție sunt executate la distanță de circa 20+15 total 35 cm față de limita de proprietate. Notă de inspecție nr.91563 din 29.10.2008 întocmită de inspector.
Este evident că schițele ce compun proiectul îndeplinesc toate condițiile legale pentru autorizarea acestuia.
De asemenea, se reține că fotomontajele realizate și depuse la dosar de pârât vin să întărească susținerile sale în apărare.
În esență rezultă că, autorizația de construcție este conformă cu prevederile legale și nu se impune constatarea nelegalității acesteia ca urmare se vor înlătura și criticile recurenților privind nelegalitatea și netemeinicia sentinței civile atacate, referitoare la aspectele de mai sus.
În ce privește critica referitoare la lipsa acordului vecinilor de cele două hotare, se constată că din memoriul depus la dosar, rezultă că poziția proiectantului este în sensul că "imobilul construcție are un gabarit redus față de hotarele de pe latura dreaptă și posterioară, astfel nemaifiind necesar acordul vecinilor de pe aceste două hotare", ca atare și aceste critici ale recurenților vor fi înlăturate ca nelegale privind legalitatea autorizației de construire.
Și în ce privește criticile aduse cu privire la imposibilitatea efectuării lucrărilor de finisaj, la construcția pârâtului, fără a afecta proprietățile învecinate, se constată că nici sub acest aspect nu se justifică recursul declarat în cauză deoarece din probele dosarului rezultă contrariul în sensul că: executarea unor pereți din panouri care se montează din interiorul clădirii, fără a fi necesară montarea unor schele care ar putea să intre pe proprietatea recurenților.
Proiectul a fost conceput astfel încât să nu fie afectate proprietățile recurenților prin scurgerea apelor pluviale sau a căderii zăpezii, aspect de asemenea reținu de instanța de fond.
Nici proiectarea ferestrelor nu afectează în vreun fel proprietățile învecinate. Aceste ferestre asigură lumina naturală și aerisire pentru construcția pârâtului, au o orientare și sunt aflate la o distanță în conformitate cu prevederile legale, poziționare care nu permite vederea spre proprietatea intervenientului, elemente de asemenea corect reținute de către prima instanță.
Astfel, nu este încălcat în nici un fel cadrul normativ ce reglementează vecinătățile sau disciplina în construcții.
Acest control implică inclusiv verificarea respectării codului civil în materie de vecinătăți, iar procesul verbal a autorizat continuarea lucrărilor. În aceste condiții este evident faptul că atât proiectul cât și construcția realizată respectă toate dispozițiile legale.
În aceste condiții este evident că nu se impunea acordul recurenților pentru emiterea autorizației de construcție.
În esență, instanța de recurs constată că nu există neconcordanțe între cerințele certificatului de urbanism și autorizația de construire, astfel încât nu se poate reține nelegalitatea acesteia, lucru solicitat de recurenți în recursul de față.
În concluzie, față de considerentele de fapt și de drept expuse mai sus se vor înlătura toate criticile de recurs, constatând recursul ca nefondat, iar în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a fi respins, iar în consecință se va menține ca legală sentința civilă atacată. Fără cheltuieli de judecată.
Se constată ca justificată și legală apărarea formulată în recurs de emitentul autorizației de construire.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții și și de intervenientul în interes propriu împotriva sentinței civile nr.600/CA/27.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 02 2009.
Președinte, --- - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red: MI/21.09.2009
Dact: MD/24.09.2009 - 7 ex.
Jud.fond:
Președinte:Silviu Gabriel BarbuJudecători:Silviu Gabriel Barbu, Lorența Butnaru, Maria
