Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 679/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 679/CA
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Nastasia Cuculis
Grefier - - -
Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta reclamantă -, domiciliată în C,-, împotriva sentinței civile nr. 1086/CA/3.07.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți - CONSILIUL JUDEȚEAN C, PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN CONSTANTA, cu sediul în C,-, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta reclamantă personal și asistată de av. în baza împuternicirii avocațiale nr. 17454/2008 depusă la dosar, pentru intimații pârâți a răspuns av. în baza împuternicirilor avocațiale depuse la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Pentru recurenta reclamantă apărătorul ales arată că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.
Pentru intimații pârâți apărătorul ales arată că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru recurenta reclamantă av. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, în principal, casarea sentinței pronunțată de instanța de fond și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru a se soluționa fondul cauzei, iar în subsidiar, modificarea sentinței în sensul admiterii excepției de nelegalitate a autorizației de construcție nr. 56/28.12.2004 și implicit a proiectului de arhitectură, respectiv a planurilor de arhitectură privind deschiderile construcției reprezentând "magazie de unelte".
Susține motivele de recurs arătând în esență că, în motivarea excepției de nelegalitate a invocat mai multe argumente asupra cărora instanța de fond nu a răspuns prin motivarea sentinței atacate în nici un mod. Nelegalitatea proiectului de arhitectură în sensul că poziția construcției a fost schimbată astfel încât o latură scurtă a construcției a fost poziționată spre nord, schimbare aprobată prin autorizație de construire emisă și planul de poziționare vizat spre neschimbare, cu consecința faptului că deschiderile construcției din proiectul tehnic nu au mai corespuns cu poziționarea construcției. Încălcarea prevederilor art. 24 din Hotărârea nr. 527/27 iunie 1996 republicată, care se referă la amplasarea în interiorul parcelei, potrivit cu care "autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă se respectă: a) distanțele minime obligatorii față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, conform Codului civil. Prin emiterea autorizației de construire potrivit proiectului existent în cauză au fost încălcate în consecință și prevederile art. 612 Cod civil.
În consecință, în condițiile în care instanța de fond nu a răspuns în nici un fel la aceste motive de nelegalitate și motivarea sentinței atacate, aceasta echivalează cu o nesoluționare a fondului cauzei în baza art. 312 pr. civilă, impunându-se casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru reluarea judecății.
pe fond, arată că instanța a reținut în mod eronat că reclamanta a solicitat pe lângă admiterea excepției de nelegalitate și anularea parțială a autorizației de construire și obligarea Consiliului Județean C de a aproba planurile de arhitectură privind deschiderile construcției, cerere care este inadmisibilă.
În cererea precizatoare a arătat în mod expres că excepția de nelegalitate vizează nulitatea parțială a autorizației de construcție nr. 56/2004 și implicit proiectul de arhitectură, respectiv a planurilor de arhitectură privind deschiderile construcției, nulitate înțeleasă în mod evident ca o sancțiune a încălcării unor norme imperative și deci ca o nelegalitate a actului administrativ. Instanța de fond a trecut peste acest aspect analizând excepția de nelegalitate.
Așa cum a arătat reclamanta excepția de nelegalitate se referea la "magazia de unelte" în formă de dreptunghi, obiect al autorizației de construire. În certificatul de urbanism și planul anexă certificatului de urbanism vizat spre neschimbare această construcție este poziționată cu o latură lungă pe hotarul terenului proprietatea petentei, spre nord, spre vecinul G. Potrivit acestei poziționări, planul construcției prevedea ca pe latura de nord nu este prevăzută nicio deschidere. Ulterior, în momentul depunerii documentației pentru autorizația de construcție, poziția construcției a fost schimbată astfel încât o latură scurtă a construcției a fost poziționată spre nord, schimbare aprobată prin autorizația de construire emisă și prin planul de poziționare vizat spre neschimbare. În aceste condiții, în mod evident, deși s-a emis autorizația de construire, potrivit documentației anexa, deschiderile construcției din proiectul tehnic nu au mai corespuns cu poziționarea construcției. În măsura în care proiectul tehnic nu corespundea prevederilor legale privind deschiderile către terenurile vecine, emitentul autorizației trebuia să constate aceste aspecte și să îndrume în refacerea proiectului tehnic astfel încât acesta să răspundă prevederilor legale.
Față de motivele expuse pe larg în cererea de recurs solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul pentru intimații pârâți av. solicită respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
S-a invocă nelegalitatea autorizației de construire pornindu-se tocmai de la aceste fațade despre care recurenta a susținut că nu corespunde amplasării actuale și care, dacă ar fi respectate ar încălca servituțile de vedere și chiar dreptul de proprietate al vecinului de la Nord. Însă așa cum a arătat, fațadele ce urmează a fi respectate de recurentă în construirea "magaziei de unelte" sunt acelea ce însoțesc certificatul de urbanism. Ele nu încalcă nicio dispoziție legală.
Recurenta a susținut că fațadele ar trebui să se schimbe odată cu poziția construcției. Nimic mai fals, ele urmează a fi respectate în funcție de punctele cardinale cărora aparțin. Reclamanta avea posibilitatea ca în cadrul procedurii prealabile emiterii autorizației de construire să facă toate demersurile necesare în vederea aprobării planurilor de fațadă corespunzătoare construcției. Mai mult decât atât, în momentul în care recurenta reclamantă observa ca planurile de fațadă nu mai corespuns trebuia să sisteze orice lucrări și să facă demersuri în vederea modificării lor.
Sub acest aspect apreciază că în mod corect instanța de fond a reținut că aspectele invocate de recurentă sunt apărări pe fondul propriu-zis al cauzei.
Prin excepția de nelegalitate invocată s-a solicitat de reclamantă anularea parțială a autorizației de construire și obligarea Consiliului Județean C de a aproba planurile de arhitectură privind deschiderile construcției reprezentând magazia de unelte în corelație cu planul de situație anexe la Autorizația de construire. În recurs formulează precizări prin care arată că excepția de nelegalitate vizează nulitatea parțială a autorizației de construire și implicit a proiectului de arhitectură a planurilor de arhitectură privind deschiderile construcției.
În mod corect a reținut instanța de fond că față de motivul de nelegalitate invocat de reclamantă în cadrul excepției de nelegalitate acțiunea este nefondată.
Solicită respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat conform apărărilor formulate prin concluziile scrise depuse la dosar.
Având cuvântul recurenta reclamantă arată că este de acord cu concluziile apărătorului ales. Face precizarea că prin autorizația de construire și implicit a proiectului de arhitectură, respectiv a planurilor de arhitectură privind deschiderile construcției reprezentând "magazia de unelte" s-a ajuns la o situație absurdă în sensul că a fost pusă în ilegalitate deoarece prin respectarea autorizației de construire și prin dispoziția de procesul verbal de contravenție s-ar ajunge la realizarea de ferestre la magazia de unelte care este construită pe granița terenului vecin la mai puțin de 1,90 m față de granița cu lotul vecin, fiind astfel încălcate dispozițiile Codului civil.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin încheierea din 21.02.2008 Judecătoria Mangaliaa sesizat instanța de contencios administrativ, în temeiul art.4 din Legea 554/2004, cu soluționarea excepției de nelegalitate a autorizației de construire nr.56/28.12.2004, excepție invocată de către reclamanta în cauza având ca obiect plângere împotriva procesului verbal de contravenție nr.17/21.07.2006 în contradictoriu cu organul constatator Consiliul Județean
Prin cererea formulată la data de 12.02.2008, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate solicitând anularea parțială a autorizației de construire nr.56/2004, respectiv a planurilor de arhitectură privind deschiderile construcției reprezentând "magazia de unelte" și obligarea Consiliului Județean C de a aproba planurile de arhitectură privind deschiderile construcției reprezentând "magazia de unelte" în corelație cu planul de situație anexă la autorizația de construire nr.56/28.12.2004.
În motivarea excepției, reclamanta a arătat că în certificatul de urbanism și în planul anexă la certificatul de urbanism vizat spre neschimbare, construcția "magazia de unelte" era poziționată cu o latură lungă pe hotarul proprietatea petentei spre nord, spre vecinul G, iar potrivit acestei poziționări, planul construcției prevedea că pe latura de nord nu se află nicio deschidere.
Ulterior, în momentul depunerii documentației pentru autorizația de construire, poziția construcției a fost schimbată astfel încât o latură scurtă a construcției a fost poziționată spre nord, schimbare aprobată prin autorizația de construire emisă și planul de poziționare avizat spre neschimbare.
În aceste condiții, s-a arătat că, deși s-a emis autorizația de construire potrivit documentației, deschiderile construcției din proiectul tehnic nu au mai corespuns cu poziționarea construcției.
Cauza având ca obiect excepția de nelegalitate a fost înregistrată la Tribunalul Constanța la 29.02.2008 sub nr-.
Prin sentința civilă nr.1086/CA/3.07.2008, Tribunalul Constanța a respins excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr.56/28.12.2004 reținând că la data de 21.07.2006 reclamanta a fost amendată contravențional pentru nerespectarea autorizației de construire nr.56/2004, respectiv pentru executarea următoarelor lucrări: fațadă nord parter închisă fără fereastră și ușă, fațadă sud parter cu ușă și fereastră în loc de o ușă, fațada din vest parter o singură fereastră în loc de două, fațada est pod două lucarne în loc de una, fațadă nord pod fereastră pe, fum ce nu apare în proiect.
Împotriva procesului verbal de contravenție, reclamanta a formulat plângere la Judecătoria Constanța care, prin sentința civilă nr.12790/29.10.2007, a admis excepția necompetenței și a declinat cauza la Judecătoria Mangalia. În fața Judecătoriei Mangalia reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr.56/2004, solicitând anularea parțială a autorizației și obligarea Consiliului Județean C la aprobarea planurilor privind deschiderile construcției reprezentând "magazia de unelte" în corelație cu planul de situație anexă.
S-a mai reținut că potrivit art.4 din Legea nr.554/2004 excepția de nelegalitate vizează cercetarea legalității unui act administrativ.
Efectul admiterii excepției de nelegalitate este reglementat de art.4 alin.4 din Legea 554/2004, respectiv faptul că instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.
Astfel, excepția de nelegalitate este un mijloc de apărare într-un proces și are ca scop soluționarea cauzei fără a se ține seama de actul constatat a fi ilegal.
Prin urmare, admiterea excepției de nelegalitate nu are ca efect anularea actului administrativ.
În speță, reclamanta a solicitat admiterea excepției de nelegalitate, anularea parțială a autorizației de construire și obligarea Consiliului Județean C de a aproba planurile de arhitectură privind deschiderile construcției. Or, o astfel de cerere pe calea excepției de nelegalitate este inadmisibilă, ea putând face obiectul unei acțiuni directe adresate instanței de contencios administrativ în condițiile Legii 554/2004.
Instanța a analizat excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr. 56/2004 în raport de dispozițiile art.4 din Legea 554/2004 și de motivele de nelegalitate invocate de reclamantă.
Din cuprinsul documentației s-a reținut că în planul de situație anexă la certificatul de urbanism (anterior obținerii autorizației de construire) magazia de unelte este poziționată altfel decât în planul anexă la autorizația de construire nr.56/2004, deci care face corp comun cu autorizația de construire.
Autorizația de construire a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de Legea 50/1991 și a avut la bază, printre altele, proiectul întocmit de Biroul individual de arhitectură I nr.94/2004.
Prin acest act administrativ s-a autorizat executarea lucrărilor pentru construcția magazie de unelte, magazie cereale cu fânar și împrejmuire teren extravilan al comunei. Conform autorizației de construire, magazia de unelte este amplasată la 6. de 239, are suprafața construită de 25,5, regim de înălțime parter.
Faptul că lucrările considerate de organul constatator Consiliul Județean C ca fiind executate prin nerespectarea autorizației de construire se regăsesc în proiectul nr.94/2004 ce a stat la baza emiterii autorizației de construire nu reprezintă motive de nelegalitate ale actului administrativ, ci apărări de fond în cadrul procesului având ca obiect plângere contravențională.
Împotriva hotărârii menționate a declarat recurs reclamanta care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
A susținut recurenta că în motivarea excepției de nelegalitate a invocat mai multe argumente asupra cărora instanța de fond nu a răspuns în niciun mod, respectiv: nelegalitatea proiectului de arhitectură în sensul că poziția construcției a fost schimbată astfel încât o latură scurtă a construcției a fost poziționată spre nord, schimbare aprobată prin autorizație de construire emisă și planul de poziționare vizat spre neschimbare, cu consecința faptului că deschiderile construcției din proiectul tehnic nu au mai corespuns cu poziționarea construcției; încălcarea prevederilor art.24 din Hotărârea nr.527/27 iunie 1996 republicată, care se referă la amplasarea în interiorul parcelei și potrivit cu care autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă se respectă distanțele minime obligatorii față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, conform Codului civil; prin emiterea autorizației de construire potrivit proiectului existent în cauză au fost încălcate în consecință și prevederile art.612 Cod civil.
A arătat recurenta că nemotivarea hotărârii echivalează cu o nesoluționare a fondului cauzei în baza art. 312 Cod procedură civilă, impunându-se casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru reluarea judecății.
A mai susținut recurenta că instanța de fond a reținut în mod eronat că reclamanta a solicitat pe lângă admiterea excepției de nelegalitate și anularea parțială a autorizației de construire și obligarea Consiliului Județean C de a aproba planurile de arhitectură privind deschiderile construcției, cerere care este inadmisibilă.
În cererea precizatoare a arătat în mod expres că excepția de nelegalitate vizează nulitatea parțială a autorizației de construcție nr.56/2004 și implicit a proiectului de arhitectură, respectiv a planurilor de arhitectură privind deschiderile construcției, nulitate înțeleasă în mod evident ca o sancțiune a încălcării unor norme imperative și deci ca o nelegalitate a actului administrativ.
Recurenta a arătat că excepția de nelegalitate se referă la "magazia de unelte" în formă de dreptunghi, obiect al autorizației de construire. În certificatul de urbanism și planul anexă certificatului de urbanism vizat spre neschimbare această construcție este poziționată cu o latură lungă pe hotarul terenului proprietatea petentei, spre nord, spre vecinul G. Potrivit acestei poziționări, planul construcției prevedea ca pe latura de nord nu este prevăzută nicio deschidere. Ulterior, în momentul depunerii documentației pentru autorizația de construcție, poziția construcției a fost schimbată astfel încât o latură scurtă a construcției a fost poziționată spre nord, schimbare aprobată prin autorizația de construire emisă și prin planul de poziționare vizat spre neschimbare. În aceste condiții, în mod evident, deși s-a emis autorizația de construire, potrivit documentației anexă, deschiderile construcției din proiectul tehnic nu au mai corespuns cu poziționarea construcției. În măsura în care proiectul tehnic nu corespundea prevederilor legale privind deschiderile către terenurile vecine, emitentul autorizației trebuia să constate aceste aspecte și să îndrume în refacerea proiectului tehnic astfel încât acesta să răspundă prevederilor legale.
A mai arătat recurenta că prin emiterea autorizației de construire 56/2004 și implicit a proiectului de urbanism, respectiv a planurilor de arhitectură privind deschiderile construcției reprezentând "magazia de unelte", s-a ajuns la o situație absurdă în sensul că reclamanta a fost pusă în ilegalitate, deoarece prin respectarea autorizației de construire și prin dispoziția din procesul verbal de contravenție s-ar ajunge la realizarea de ferestre la magazia de unelte care este construită pe granița terenului cu terenul vecin la mai puțin de 1,90 față de granița cu lotul vecin cu încălcarea art. 612 Cod civil. Accesul în magazia de unelte se va face de pe terenul vecin, deoarece ușa de la magazie, singura care există, se deschide pe terenul vecin.
De asemenea, recurenta a arătat că au mai fost încălcate la emiterea autorizației de construire următoarele prevederi legale: art.24 din Hotărârea nr.525/27 iunie 1996, art. 610-612 Cod civil.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă raporta la art.304/1 Cod procedură civilă.
Intimații pârâți, prin apărător, au solicitat respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, în sensul concluziilor scrise pe care le-a depus la dosar.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, conform precizărilor făcute la termenul de judecată din 26.06.2008, reclamanta a arătat că excepția de nelegalitatevizează nulitatea parțială a autorizației de construire nr.56/2004 și implicit a planurilor de arhitectură privind deschiderile construcției reprezentând "magazia de unelte".Ori, după cum corect a reținut instanța de fond, efectul admiterii excepției de nelegalitate este cel reglementat de art.4 alin.4 din Legea nr.554/2004, respectiv soluționarea cauzei în care s-a invocat excepția de nelegalitate fără a se ține seama de actul administrativ a cărui nelegalitate a fost constatată. Rezultă că în cazul excepției de nelegalitate nu se poate discuta despre o eventuală nulitate a actului întrucât acesta nu este desființat, ci el continuă să producă efecte juridice, atât față de destinatar, cât și față de terți.
Mai mult, instanța a motivat soluția pronunțată arătând că autorizația de construire a fost emisă cu respectarea dispozițiilor Legii nr.50/1991, având la bază, printre altele, proiectul de arhitectură nr.94/2004 întocmit de Biroul individual de arhitectură
Împrejurarea că prima instanța nu s-a pronunțat asupra nelegalității autorizației în raport de disp. art.24 din Hotărârea nr.527/27 iunie 1996 și ale art.612 cod civil nu poate fi considerată că echivalează cu o nepronunțare asupra fondului cu consecința casării hotărârii cu trimitere spre rejudecare. Potrivit disp. art.304/1 Cod de procedură civilă, instanța de recurs este ținută să analizeze cauza sub toate aspectele, respectiv să se pronunțe și asupra acelor motive pe care instanța de fond a omis a le cerceta.
Pe fond, Curtea constată că nelegalitatea invocată de reclamantă se referă la planurile de arhitectură privind deschiderile construcției "magazia de unelte", planuri anexă la autorizația de construire nr.56/28.12.2004 emisă de Consiliul Județean Nelegalitatea a fost justificată prin aceea că, nefiind în corelație cu planul de situație anexă la aceeași autorizație de construire, planurile de arhitectură încalcă, în ceea ce privește deschiderile construcției, disp. art.24 din Hotărârea nr.525/27 iunie 1996 și ale art.612 Cod civil.
Se observă că disp. art.24 din HG nr.525/1996 impun autorizarea construcțiilor doar cu respectarea distanțelor minime obligatorii față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, ori în cauză nu se invocă nerespectarea acestor limite, respectiv nu se contestă amplasarea construcției în sine, ci doar deschiderile evidențiate eronat în planurile arhitecturale.
De asemenea, în ceea ce privește încălcarea disp.art.612 Cod civil potrivit cu care"Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi o distanță de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină.", Curtea apreciază că, într-adevăr, emitentul autorizației de construire avea obligația de a verifica documentația tehnică, însă necorelarea planului de situație, astfel cum acesta a fost modificat la cererea recurentei, și arhitectura fațadelor implică în același timp și culpa reclamantei, iar aceasta nu se poate prevala în cauză de propria turpitudine.
Orice cerere formulată în contenciosul administrativ, deci și excepția de nelegalitate, trebuie să aibă un scop legitim și trebuie să tindă la înlăturarea vătămării cauzate de efectele unui act administrativ ilegal. Scopul afirmat de recurentă în susținerea excepției de nelegalitate este acela de a intra în legalitate cu construcția edificată, ori recurenta ignoră faptul că excepția de nelegalitate nu reprezintă decât un mijloc de apărare într-un proces de fond, finalitatea ei nefiind desființarea actului administrativ și restabilirea legalității.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza disp. art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul în contencios administrativ declarat de recurenta reclamantă -, domiciliată în C,-, împotriva sentinței civile nr. 1086/CA/3.07.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți - CONSILIUL JUDEȚEAN C, PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN CONSTANTA, cu sediul în C,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 10 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
jud.fond
red.dec.jud.
2 ex./9.01.2009
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Mihaela Davidencu Șerban, Nastasia Cuculis
