Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 758/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 758
Ședința publică de la 10 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra excepției de nelegalitate a art. 10 lit. a din Statutul executorilor bancari aprobat prin Ordinul nr. 2628/c/1999 al ministrului justiției formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții CREDIT EUROPE BANK (ROMANIA) și MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 20 ianuarie 2010, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 27 ianuarie 2010, 3 februarie 2010 și apoi la 10 februarie 2010, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 1.07.2009 s-a inregistrat adresa Tribunalului C deoarece prin incheierea din 17.06.2009 pronuntata in dosarul - a acelei instante s-a suspendat cauza in temeiul art. 4 din legea nr. 554/2004 si s-a dispus sesizarea Curtii de Apel B in vederea solutionarii exceptiei de nelegalitate a art. 10 lit. a din Statutul Executorilor bancari aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2628/8.11.1999.
In fapt, reclamanta a considerat ca executorul bancar nu are competenta de a face acte de executare atata timp cat nu a intrat in nici un fel de raporturi juridice cu unitatea bancara.
A aratat ca fila CEC nu reprezinta un titlu executor al bancii conform art. 56 al. 2 din legea nr. 59/1934.
Art. 453 Cod procedura civila prevede ca poprirea se infiinteaza de executorul judecatoresc iar in codul d e procedura civila legiuitorul nu vobeste nici un moment de executorul bancar.
Reclamanta considera ca art. 10 din Statutul ececutorilor bancari este nelegal din moment ce legiuitorul a statual in art. 453 Cod procedura civila ca aratat cele mai sus aratate.
Un ordin al ministurlui nu poate prevala in fata codului d e procedura civila, mai ales in chestiunea sensibila a procedurii executarii silite ce urmeaza a se efectua de executorii bancari.
A invocat ca unele modificari ale codului d e procedura civila au fost facute dupa intrarea in vigoare a legii bancare si a Statutului Corpului executorilor bancari, iar aceste modificari nu au facut referire la executorii bancari.
Reclamanta a mai invocat si prevederile noului cod de procedura civila, respectiv art. 602 si 604.
Prin recursul in interesul legii pronuntat in dosarul nr. 24/2008 s-a stabilita ca dispozitiile art. 3741Cod procedura civila, raportate la art. 61 din legea nr. 58/1934 si respectiv art. 53 din legea nr. 59/1934 se interpreteaza in sensul ca biletul la ordin, cambia si cecul se investesc cu formula executorie.
La 21.10.2009 reclamanta a depus concluzii scrise pe exceptia de nelegalitate invocata si a considerat ca ordinul a fos emis cu incalcarea legii, dispozitiile acestuia fiind in contradictie cu principiile neutralitatii si indepedentei care sunt caracteristicile fundamentale ale agentilor insarcinati cu executarea in cadrul Uniunii Europene.
Prin ordinul ale carei dispozitii le-a atacat se incredinteazsa unor angajati posibilitatea de a proceda la executare sislita pentru a recupera sumele ce le sunt datorate de catre debitorii lor.
Executorii judecatoresti sunt sub controlul Ministerului Justitiei, fiind controlati de inspectori de specialitate in timp ce executorii bancari sunt angajati ai bancilor care sunt institutii private.
S-a facut reverire si la (2003) 17 Comitetului de ministri al Consiliului Europei, care stabileste norme minimale privitoare la executarea hotararilor judecatoresti.
In nici o alta tara a UE nu exista institutia executorilor bancari.
La 19.01.2010 paratul Ministerul Justitiei a depus intampinare prin care a solicitat respingerea exceptiei ca neintemeiata.
Dispoziile atacate sunt perfect legale, fiind emise in baza art. 418 al. 2 si 3 din OUG nr. 99/2006.
Legea nr. 188/2000 consacra competenta de drept comun a executorilor judecatoresti, insa prevede ca executarea silita a dispozitiilor cu caracter civil se efectueaza de catre executorii judecatoresti, dca legea nu prevede altfel.
Paratul a mai invocat prevederi din legea nr. 58/1998, OUG nr. 99/2006, legea nr. 227/2007.
A mai precizat ca si in cazul executorilor bancari exista controlul jurisdictional pe calea contestatiei la executare.
Paratul a depus ordinul nr. 2628/c/8.11.1999 si actele care au stat la baza emiterii acestuia.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine, cu privire la exceptia de nelegalitate a art. 10 din ordinul Ministrului Justitiei nr. 2628/c/8.11.1999, ca aceasta exceptie este neintemeiata pentru urmatoarele considerente.
Potrivit dispozitiilor art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 " egalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate".
Prin urmare numai actele administrative unilaterale cu caracter individual pot face obiectul unei exceptii de nelegalitate.
Norma sus indicata nu poate fi susceptibila de o alta interpretare, atata timp cat legiuitorul a indicat expres ce acte pot fi atacate pe cale de exceptie oricand.
Ratiunea legiuitorului de a exclude actele cu caracter normativ din sfera de aplicare a exceptiei de nelegalitate este justificata de o serie de considerente.
In primul rand spre deosebire de actele administrative cu caracter individual, actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricand (art. 7 al. 11si art. 11 al. 4 din legea nr. 554/2004).
Astfel nu se mai justifica atacarea actului administrativ cu caracter normativ pe cale de exceptie, daca el poate fi atacat pe cale principala oricand.
Efectul admiterii unei exceptii de nelegalitate este prevazut chiar de legiuitor la al. 4 al art. 4 din legea nr. 554/2004 si consta in faptul ca "instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată".
Prin urmare, actul admistrativ in cauza desi este nelegal si aceasta nelegalitate a fost constatata, continua sa existe, el nefiind anulat si doar instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza fara a tine seama de acest act.
Care ar fi efectul, daca si actele normative ar putea face obiectul exceptiei de nelegalitate?
Se pot constata o serie de efecte negative in acest caz.
Astfel exista ipoteza ca acelasi act, desi nelegal, sa se aplice in continuare unor subiecte de drept, creaindu-se situatia inacceptabila ca un asemena act sa fie aplicabil pentru o serie de destinatari ai, iar pentru altii, sau mai, poate pentru o singura persoana acel act sa nu se mai aplice.
Prin faptul ca partea care a invocat exceptia de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ nu este obligata sa introduca o actiune in anulare, pentru a-si atinge scopul de a nu fi luat in considerare la solutionarea unei cauze determinate, actul nelegal nu este anulat si astfel nu este aparat interesul legitim public, care este definit de art. 2 lit r din legea nr. 554/2004 ca "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice".
Se creaza astfel situatia ca un act in privinta caruia s-a constatat ca este nelegal continua sa existe si sa-si produca efecte.
De asemenea obligatia publicarii este prevazuta de art. 23 din legea nr. 554/2004 numai pentru "hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ".
Prin urmare numai acele hotarari prin care s-au anulat actele administrative cu caracter normativ sunt "general obligatorii și au putere numai pentru viitor".
Cum hotararile prin care se constata nelegalitatea unui act administrativ nu se publica, neexistand aceasta obligatie, si nici nu sunt general obligatorii, fata de prevederile art. 4 al. 4 si art. 23 din legea contenciosului administrativ se creaza premisele unui arbitrariu in aplicarea actului normativ, daca el ar putea fi atacat pe calea exceptiei de nelegalitate.
Principalele efecte negative ale unei astfel de solutii sunt obligarea implicita a unui numar foarte mare si nedeterminat de persoane de a ataca actul normativ nelegal pe calea exceptiei ori de cate ori actul se aplica si acestora, desi anterior o instanta s-a pronuntat cu privire la nelegalitatea actului.
Se pierde astfel un timp important ce lungeste perioada de solutionare a cauzelor in mod nejustificat.
Exista premisele pronuntarii unor hotarari contradictorii deoarece nu toti autorii exceptiei de nelegalitate vizand acelasi act cu caracter normativ pot invoca aceleasi motive de nelegalitate si pe acelea care atrag nulitatea actului.
Revenind la exceptia de nelegalitate nu sunt interpretabile dispozitiile art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 deoarece nu s-a folosit nici termenul general de act administrativ si nici de cel de act adminsitrativ individual, ca termeni generici ci s-a folosit in mod expres sintagma "act administrativ unilateral cu caracter individual".
Cu privire la faptul ca la alineatul 2 al art. 4 din lege s-a folosit doar sintagma de act administrativ unilateral, aceasta situatie nu se poate interpreta decat ca este vorba tot despre actele cu caracter individual fata de dispozitiile art. 46 al. 1 din legea nr. 24/2000, care prevad ca "n cazul în care din dispoziția normativă primară a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării."
Astfel ipoteza diferita de la alineatul 2 al art. 4 se refera momentul emiterii actului in raport de intrarea in vigoare a legii ("emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi") si nu la faptul felul actului administrativ care poate fi atacat.
Se ataca cu exceptia de nelegalitate dispozitii dintr-un act adminsitrativ unilateral cu caracter normativ, acesta aplicandu-se unui numar de persoane nedeterminate.
Revenind strict la problema legalitatii dispozitiilor art. 10 din Statutul Corpului Executorilor Bancari se retine ca aceste prevederi nu contravin nici unei prevederi legale sau a unui act normativ cu forta juridica superioara.
pe care reclamanta le face la dispozitiile codului d e procedura civila nu au nici o relevanta, deoarece dispozitiile citate nu interzic in nici un fel existenta executorilor bancari.
Mai mult nici legea executorilor judecatoresti (legea nr. 188/2000) in art. 1 al. 1 permite implicit ca executarea silita a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executarii sa se poata efectua daca legea prevede nu numai de catre executorii judecatoresti.
La data adoptarii ordinului contestat erau in vigoare dispozitiile art. 88 al. 2 si 3 din legea nr. 58/1998 care prevedeau ca "eparat sau în cadrul asociațiilor profesionale, băncile vor putea să-și organizeze un corp propriu de executori, a cărui activitate va fi strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparținând băncilor.
Statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justiției."
Asadar corpul executorilor judecatoresti a fost infiintat, si implicit dispozitiile contestate au fost emise in baza legii.
Si dupa abrogarea legii nr. 58/1998 au fost mentinute dispozitiile sus indicate si mai mult s-a prevazut la art. 418 al. 3 din OUG nr. 99/2006 ca "activitatea acestuia (corpului executorilor bancari ) se desfășoară în conformitate cu dispozițiile în materie din dreptul comun", adica ale codului d e procedura civila.
Legea de aprobare a ordonantei sus indicate, legea nr. 227/2007 a mentinut dispozitiile sus indicate si in plus a introdus un aliniat menit sa usureze activitatea exectorilor bancari dispunand ca: "În cazurile prevăzute de lege, precum și atunci când executorul bancar consideră necesar, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să-i acorde acestuia concursul la îndeplinirea efectivă a executării silite. La cererea instanței de executare sau a executorului bancar, cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori dețin bunuri ale acestuia, supuse urmăririi potrivit legii, au datoria să dea informațiile necesare pentru aplicarea executării. De asemenea, la cererea instanței de executare sau a executorului bancar, instituțiile, instituțiile de credit și orice alte persoane sunt obligate să-i comunice de îndată, în scris, datele și informațiile necesare executării silite, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel."
Potrivit art. 2 al. 2 si art. 22 din ordinul nr. 2628/c/1999 activitatea executorilor bancari se desfasoara cu respectarea stricta a dispozitiilor codului d e procedura civila si a reglementarilor din materia executarii silite si actele indeplinite de acestia sunt supuse controlului judecatoresc.
Asadar activitatea executorilor bancari este precis si strict determinata si considerente de ordin general sau principii fara consacrare juridica nu pot face din textul atacat unul nelegal.
Cu privire la viitoarele prevederi ale codului d e procedura civila, acestea sunt dispozitiile de lege ferenda, astfel ca nu au nici o relevanta asupra legalitatii unor prevederi in vigoare la acest moment.
Decizia in intersul legii invocata de reclamanta nu priveste in nici un mod exceptia de nelegalitate, ci eventual obligatia ca biletul la ordin, cambia si cecul sa fie investite cu formula executorie pentru a putea fi executate si de executorii bancari.
. (2003)17 Comitetului de ministri al Consiliului Europei din 9.09.2003 nu are incidenta in cauza deoarece priveste executarea hotararilor judecatoresti, ori in speta executorii bancari au competenta limitata numai la executarea titlurilor executorii ce apartin bancilor, ei neexecutand hotarari judecatoresti.
Ca urmare se constata neintemeiata exceptia de nelegalitate a art. 10 lit. a din Statutul Executorilor bancari aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2628/8.11.1999 si in baza textelor de lege mai sus indicate si a art. 4 din legea nr. 554/2004 va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art. 10 lit. a din Statutul Executorilor bancari aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2628/c/8.11.1999 invocata de SC SRL cu sediul in C,-, jud. C in contradictoriu cu paratii CREDIT EUROPE BANK (ROMANIA) SA cu sediul in B, B-dul T, - Plaza nr. 26 Z, sector 6 si MINISTERUL JUSTITIEI cu sediul in B,-, sector 5, ca neintemeiata.
Cu drept de recurs in 5 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 10.02.2010.
PRESEDINTE,
- - GREFIER,
- -
Red. CP (5 ex.)
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina
