Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 98/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMANIA

CURTEA DE APEL

Secția de contencios Administrativ și Fiscal

Sentința nr. 98/F/2009 Dosar Nr-

Ședința public din data de 15 iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Ioniche judecător

GREFIER - - -

Pe rol fiind soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006, invocată de reclamanta în dosarul nr- al Tribunalului Brașov.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru reclamanta, lipsă fiind pârâții Guvernul României B și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse prin Agenția Județeană de Prestații Sociale

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că s-a depus la dosar prin serviciul de registratură al instanței întâmpinare formulată de Agenția Județeană de Prestații Sociale

Reprezentanta reclamantei arată că nu mai are chestiuni prealabile de discutat.

Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat instanța în baza art. 150 Cod procedură civilă, constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul asupra excepției de nelegalitate.

Reprezentanta reclamantei arată că a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006, având în vedere că prin acțiunea de fond formulată, a solicitat obligarea pârâtei la acordarea indemnizației pentru creșterea copilului până la 2 ani pentru fiecare din cei doi copii gemeni. Reclamanta are doi copii gemeni și a solicitat plata indemnizației pentru aceștia.

În cadrul acțiunii de fond a invocat excepția de nelegalitatea dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006 care completează în mod nelegal actul normativ, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2005.

Susține că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2005, este un act normativ cu forță superioară, prin care la art. 6 prevede dreptul încălcat. Consideră astfel că, este vorba de discriminare și nelegalitate, având în vedere că în aplicarea unui act normativ cu forță superioară se dă o Hotărâre de Guvern care vine să modifice exercitarea acestui drept.

CURTEA:

Asupra excepției de nelegalitate invocată în cauză, constată că:

La data de 18.03.2009, reclamanta din B, a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse prin Agenția Județeană de Prestații Sociale, B solicitând revocarea Deciziei din dosarul nr. - privind acordarea indemnizației pentru creșterea copilului, pentru cei doi gemeni născuți de reclamantă pentru - și.

Acțiunea reclamantei a format obiectul dosarului de fond al Tribunalului Brașov nr-.

În acest dosar reclamanta a invocat excepția nelegalități dispozițiilor art.3 alin.1din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006.

Instanța de fond a suspendat judecarea cauzei și prin Încheierea din 4 mai 2009, (40 dosar fond) a dispus suspendarea judecății și a înaintat dosarul spere soluționarea excepției de nelegalitate la Curtea de Apel Brașov.

La Curtea de Apel Brașovs -a înregistrat excepția de nelegalitate în dosarul nr- în care instanța a citat părțile inclusiv Guvernul României cu un exemplar pe acțiunea reclamantei și excepția de nelegalitate invocată.

În cauză, Agenția Județeană de Prestații Sociale Baf ormulat Întâmpinare pe excepție susținând că dispozițiile art. 3 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006 sunt legale, și că susținerile reclamantei nu au suport legal, ca atare să se respingă excepția de nelegalitate invocată ( 11-17dosar).

La rândul său pârâtul Guvernul României a formulat Întâmpinare pe excepția de nelegalitate invocată de reclamantă ( 19-23) și a depus actele ce au stat la baza emiterii Hotărârii de Guvern nr. 1025/2006 ( 23-29 dosar), Nota de fundamentare, Avizul Consiliului Economic și Social, Avizul Consiliului Legislativ.

După rămânerea în pronunțare, pe excepție, la termenul de 15 iunie 2009, pârâta Guvernul României a depus Întâmpinare cu poșta, cu actele sus prezentate, în sensul respingerii excepției de nelegalitate invocată de reclamantă.

Curtea, examinând actele și lucrările dosarelor, Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006, dispozițiile art. 3 alin. 1 din aceasta prin prisma excepției de nelegalitate invocată de reclamantă a acestor dispoziții și prin motivele invocate în susținerea excepției de nelegalitate, raportat la prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 148/2008 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, și față de actele de la dosar constată că excepția de nelegalitate invocată în cauză este întemeiată și legală pentru următoarele considerente:

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2008 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 7/2007.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006 au fost aprobate Normele Metodologice de aplicare a Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2008.

La art. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2008 se prevede că:

1) Concediul și indemnizația lunară prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2, precum și stimulentul prevăzut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), după data de 1 ianuarie 2006.

(2) Se ia în calcul la stabilirea celor 3 nașteri și nașterea survenită până la data de 31 decembrie 2005 inclusiv, în situația în care solicitanții drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență îndeplinesc condițiile de acordare a acestora după data de 1 ianuarie 2006.

În cauză, reclamanta a invocat faptul că potrivit legii, se cuvine o indemnizație lunară pentru fiecare copil născut și că Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006 este nelegală deoarece prevederile art. 3 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006, constată că aceste dispoziții sunt în contradicție cu scopul urmărit de legiuitor în sensul de a acorda efectiv un sprijin familiei pentru creșterea copilului nelimitând numărul lor la 1 sau la 2 și neținând cont de cazurile în care printr-o naștere pot fi 2 gemeni, tripleți etc. care au nevoie mai decât pentru un singur copil, în creșterea și educarea acestuia.

Poziția pârâtei în sensul că dispozițiile legii sunt legale nu poate fi reținută de instanță, în sensul că nu se poate lua în considerare doar numărul de nașteri pentru acordare, că indemnizația este una singură, chiar dacă este vorba de gemeni, tripleți, etc.

Potrivit acestui text de lege indemnizația pentru creșterea copilului se acordă pentru fiecare naștere neținând cont de faptul că pot fi la o naștere gemeni, tripleți etc, care au nevoie de sprijinul statului pentru creșterea lor.

Legea prevede ca măsură pentru susținerea familiei și creșterea copilului aceste indemnizații lunare.

Instanța văzând poziția părților pe excepția invocată, prin prisma scopului Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 148/2008, și al prevederilor privind acordarea, indemnizației lunare pentru creșterea copilului, apreciază că această indemnizație trebuie să fie acordată în funcție de numărul efectiv al copiilor născuți vii, care au dreptul la creșterea lor, și care nu pot fi tratați discriminatoriu și nu se poate reține doar "nașterea".

Este evident faptul că, pentru creșterea a doi gemeni nu pot fi suficiente cheltuielile acordate (indemnizația) pentru un sigur copil, în baza art. 3 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006.

Curtea, pentru următoarele considerente reține că, excepția de nelegalitate invocată de reclamantă este întemeiată,

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006 s- recunoscut dreptul la acordarea unei singure indemnizații pentru familie, chiar dacă aceasta are doi copii gemeni, și ca aceeași reglementare a fost menținută de noile norme de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 148/2005, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1025/2006.

Prin acest act normativ au fost definiți beneficiarii și situațiile de eligibilitate pentru acordarea dreptului de indemnizație pentru creșterea copilului și au fost prevăzute condițiile și procedurile de acordare a dreptului.

Prevederile art. 2 din normele metodologice sunt însă în contradicție cu dispozițiile legale pentru aplicarea cărora au fost emise, deoarece definiția stabilită pentru naștere, ca element de referință în acordarea indemnizației lunare, creează o discriminare între persoanele aflate în situații identice, fără să existe o justificare de ordin obiectiv.

Acordarea indemnizației lunare a fost raportată, prin art. 6 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor, situație în care dispozițiile art. 2 din normele metodologice sunt nelegale. nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii, art. 2 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1825/2005 completează în mod nelegal actul normativ cu forța superioară în aplicarea căruia a fost adoptat și încălcă principiul egalității de tratament intre copiii proveniți dintr-o sarcină simplă si una multiplă.

De asemenea, sunt fără relevanță în prezentul litigiu susținerile privind reglementarea cuprinsa în Hotărârea Guvernului 1025/2006, avându-se în vedere că acest act normativ nu este aplicabil fondului pricinii, având ca obiect alte forme de protecție socială acordate familiilor cu copii în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, cu începere de la 1 ianuarie 2007.

În art. 3 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006, rezultă că nașterea reprezintă aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii ceea ce însemnă că în mod nelegal se completează actul normativ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2005 care are forță superioară fiind aprobată prin Legea nr. 7/2007, și prin care se încalcă principiul egalității de tratament între copii proveniți dintr-o sarcină simplă și una gemelară, multiplă.

Faptul că, prin aceste dispoziții se acordă o indemnizație de creștere a copiilor de 600 lei, indiferent de câți copii sunt născuți la o naștere reprezintă discriminare, iar legiuitorul nu a avut în vedere acest aspect.

Tocmai pentru înlătura, această discriminare instanța constată că dispozițiile art. 3 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006 sunt nelegale și că ele contravin legii și scopului urmărit de legiuitor privind sprijinul acordat familiei pentru creșterea copiilor, indiferent de numărul lor.

Prin definiția dată noțiunii de naștere, art. 2 din Normele
metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1025/2008 încalcă acte normative cu forța superioară și instituie discriminări între persoane aflate în situații identice, respectiv intre copiii proveniți din aceeași naștere și cei rezultați dintr-o naștere simplă, care beneficiază de întreaga indemnizație.

Instanța a reținut că, în mod greșit norma legală a recunoscut doar dreptul la acordarea unei singure indemnizații pentru familie, chiar dacă aceasta are doi copii gemeni, și ca aceeași reglementare a fost menținută de noile norme de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 148/2005, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1025/2006.

Față de titlul și obiectul de reglementare ale actului administrativ contestat, urmează a reține susținerea reclamantei că indemnizația lunară reprezintă o măsura de protecție a copilului, cu atât mai mult cu cât beneficiarul dreptului rezultă din norma legală cuprinsă în art. 6 din ordonanța de urgență și nu poale fi stabilit prin trimitere la actele normative referitoare la alte forme de protecție socială.

Ca urmare a celor mai sus reținute, se vor înlătura apărările formulate pe excepția de nelegalitate de către pârâtul Guvernul României, ca neîntemeiate și nelegale.

Nu se poate reține apărările pârâtei în sensul că prin acest act normativ s-a urmărit asigurarea echilibrului social, economic al familiei și că indemnizația pentru creșterea copilului nu reprezintă măsura de protecție copilului așa cum sunt cele prevăzute, alocațiile de stat pentru copii.

A califica în sensul invocat de pârât aceste prevederi legale înseamnă a accepta contrariul scopului urmărit de legiuitor prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2005 ceea ce nu este admisibil.

În concluzie, față de considerentele de fapt și de drept expuse, instanța constată ca fiind nelegale dispozițiile art. 3 alin 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006, motiv pentru care se va admite excepția de nelegalitate invocată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse prin Agenția Județeană de Prestații Sociale,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006, invocată de reclamanta cu domiciliu ales la cabinet Societate civilă avocat G & G B,-,. 3, județ în dosarul nr- al Tribunalului Brașov în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României B, nr.1, sector 2 și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse prin Agenția Județeană de Prestații Sociale, B cu sediul în B, B -, nr. 5, Județ B, și în consecință:

Constată ca nelegale dispozițiile art. 3 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1025/2006.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi 15 iunie 2009.

Președinte Grefier

- - - -

Red. I-18.06.2009

Dact. -19.06.2009/5ex.

Președinte:Maria Ioniche
Judecători:Maria Ioniche

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 98/2009. Curtea de Apel Brasov