Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 1099/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 1099
Ședința publică din data de 25 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Florentina Dinu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții, domiciliat în comuna, sat județul P și, domiciliată în Slănic,- județul P, împotriva sentinței nr. 331 din 1 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta Curtea de Conturi a României, cu sediul în B,--24 sector 1 și pârâtul Consiliul Local al comunei, județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurenta-pârâtă personal, lipsind recurentul-pârât, intimata-reclamantă Curtea de Conturi a României și intimatul-pârât Consiliul Local al comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este netimbrat, după care:
Recurenta-pârâtă, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei potrivit chitanței nr. - din 25.09.2008 și timbru judiciar de 1 leu, alăturat taxei depune și concluzii scrise din partea celor doi recurenți la care se află atașată dovada recuperării integrale a sumei de la SC SA.
Curtea, luând act că în cauză nu se mai formulează alte cererii constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurenta-pârâtă, având cuvântul, solicită admiterea recursului modificarea sentinței instanței de fond constatându-se că suma reprezentând organizare de șantier a fost recuperată integral de la SC SA, deci acțiunea a rămas fără obiect.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, Curtea constată următoarele:
Prin încheierea nr. 50/14.03.2008 a Curții de Conturi - Camera de Conturi P, înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-, s-a solicitat tribunalului să oblige CONSILIUL LOCAL AL COMUINEI DUMBRAVESTI, să vireze sumele de 6.997 lei reprezentând contribuții la bugetul consolidat datorate de asigurați, cu majorări aferente de 2748 lei, prin reținere de la asigurați, 12.114 lei reprezentând contribuții la bugetul consolidat datorate de angajator, cu majorări aferente de 3908 lei ( pentru sumele acordate ca ajutoare de sărbători ), 18.091 lei reprezentând contribuții la bugetul consolidat datorate de asigurați, cu majorări aferente de 5385 lei si 18.321 lei reprezentând contribuții la bugetul consolidat datorate de angajator, cu majorări aferente de 5443 lei ( pentru sumele acordate drept indemnizație de hrană ) precum si angajarea răspunderii juridice a numitei pentru suma de 17.484 lei majorări de întârziere datorate pentru recalcularea, neevidențierea și nevirarea la bugetul de stat și bugetele asigurărilor sociale a obligațiilor generate de sumele acordate în baza contractului ( acord colectiv de muncă și a numiților și pentru suma de 9. 863,71 lei reprezentând contravaloarea organizare șantier, cuprinsă în contract și plătită în mod nelegal.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, urmare verificării contului de execuție, a bilanțului contabil pe anul 2006 și a celorlalte documente ale Primăriei com., s-a constatat ca salariaților primăriei le-au fost acordate în trei transe avantaje sub forma unor sume în numerar plătite din bugetul local ( Paste 2006 - 9.620 lei, C 2006 - 5.987 lei si Paste 2007- 25.400 lei), în cuantum de din salariul mediu brut pe economie pentru fiecare salariat și, sume care nu au fost incluse în fondul de salarii, fiind trecute la capitolul " cheltuieli de personal", și care au fost acordate în baza contractului/acord colectiv de munca înregistrat la Direcția de Muncă Solidaritate Socială și Familie Prahova sub nr.5810/2006, completat cu actul adițional nr.1/12.01.2007.
S-a mai arătat că plățile efectuate sunt asimilate veniturilor din salarii, conf. art.55 al.1 din Legea nr.571/2003 modificată, astfel că, în perioada 1.04.2006-30.04.2007, Primăria nu a calculat, înregistrat în evidenta contabilă și nu a virat la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate si bugetul asigurărilor de șomaj contribuțiile angajatorului in suma de 12.114 lei, precum si impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale de stat si contribuțiile de asigurări sociale de sănătate in suma de 6.997 lei, primăria virând insa, pentru drepturile acordate in anul 2007, impozitul pe venit si contribuția către bugetul asigurărilor de sănătate.
S-a mai învederat ca, prin încadrarea eronata a acestor sume, s-a diminuat in mod nelegal baza de calcul a contribuțiilor precizate anterior si a impozitului pe venituri din salarii, incalcandu-se astfel dispozițiile art.257 si art. 258 al. 1 si 2 din Legea nr.95/2006, art.5, art.18 al.1 si art.22 al.1 din Legea nr.19/2000, art.51 al.1 si 2 si art.52 al.1 din OUG150/2002, art.19 lit.a si b, art.26 si art.27 al.1 din Legea nr.76/2002, prevederile Legii nr.380/2005, cele ale art.5 din Legea nr.346/2002, art.57 al.1 din Codul fiscal, astfel incit cu ocazia controlului s-au calculat obligațiile legale in suma totala de 6997 lei datorate de asigurați si 12.114 lei datorate de angajator, cu majorări de întârziere aferente de 2748 lei, respectiv 3908 lei.
Reclamanta a mai învederat că in perioada 01.01.2006 - 30.09.2007, primăria nu a calculat, nu a înregistrat in evidenta contabila si nu a virat la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate si bugetul asigurărilor de șomaj contribuțiile angajatorului in suma de 18.321 lei pentru sumele acordate sub forma alocațiilor de hrana, precum si impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale de stat si contribuțiile de asigurări sociale de sănătate in suma de 18.091 lei datorate de asigurați, sume care au fost acordate in baza aceluiași acord/contract colectiv de munca si care sunt in cuantum total de 43.824 lei.
S-a mai arătat ca s-au incalcat aceleași prevederi legale, menționate anterior, sumele acordate fiind asimilate salariilor, precum si ca, in timpul controlului s-au stabilit majorări de întârziere de 5385 lei pentru sumele datorate de angajați si de 5443 pentru cele datorate de angajator.
De asemenea, reclamanta a mai învederat ca răspunderea pentru nereținerea si nevirarea tuturor sumelor menționate revine paratei, inspector al Compartimentului "Financiar-contabilitate" al primăriei.
Reclamanta a mai învederat ca, din verificarea facturării si decontării lucrărilor in raport cu oferta adjudecata si contractul de lucrări încheiat cu SC SA, s-a constatat ca primăria a acceptat in mod nelegal introducerea clauzei contractuale de plata a c/val. organizării de șantier de 5%, plătind in mod nelegal suma de 9863,71 lei, suma pentru care se fac răspunzători parații, primarul comunei si ordonatorul de credite, precum si parata, menționata anterior.
In dovedirea actului de sesizare, Curtea de Conturi a depus la dosar înscrisuri, respectiv adresele nr.-/2007 si nr.-/2006, adresa ANFP nr. -/2007, adresele nr.-/2007, nr.-/2007 si -/2007, adresele Direcției Generale de Sinteza a Politicilor Bugetare nr.-/2007 si nr.-/2007, adresa nr.390/2007, facturi fiscale si ordine de plata, precum si raportul de control intermediar nr.6072/2007, cu anexele cuprinse in opisul de la fila nr.40.
Prin întâmpinare, parații si au învederat ca sumele stabilite la punctul nr.1 al încheierii ( aferente ajutoarelor de sărbători si indemnizațiilor de hrana) au fost recuperate integral si achitate, iar pentru c/val. organizării de șantier s-a întocmit notificarea nr.1217.2008 SC SA, pentru invitarea acesteia la conciliere, in vederea stingerii debitului, insa societatea nu s-a prezentat, astfel ca urmează sa fie sesizata Judecătoria Ploiești pentru recuperarea debitului.
In dovedirea întampinarii, parații au depus la dosar notificarea nr.1217/2008 cu dovada de comunicare, procesul verbal din data de 11.04.2008, precum si un borderou viramente aferent de plata, însoțit de ordine de plata si chitanțe. Ulterior, parații au depus la dosar si cererea de chemare in judecata a SC SA si certificatul de grefa eliberat de către Judecătoria Ploiești in dosarul nr-.
La termenul de judecata din data de 24.06.2008, Consiliul Local Dumbravesti a solicitat disjungerea celor doua capete de cerere ale încheierii de sesizare ( motivat de faptul ca primul a rămas fara obiect, prin achitarea sumelor stabilite de către Curtea de Conturi). De asemenea, parata a solicitat suspendarea judecații cauzei, pana la soluționarea acțiunii având ca obiect obligarea SC SA să plătească suma de 9863,71 lei, reprezentând c/val. organizării de șantier.
de cererea de suspendare, raportat la dispozițiile art.244 al.1 pct 1 pr.civ. tribunalul a apreciat ca soluționarea acțiunii in pretenții, formulata de către Comuna Dumbravesti, nu are vreo influenta asupra modului de soluționare a prezentei cauze, ci prezenta cauza trebuie soluționata cu prioritate, întrucât aceasta are ca obiect stabilirea legalității si temeiniciei actului de sesizare a Curții de Conturi, act care constituie, practic, "izvorul juridic" al obligației de plata a sumei de 9863,71 lei. Or, numai după ce instanța constata validitatea actului de sesizare, respectiv a obligației de plata a sumei menționate, se poate pune problema recuperării acesteia, prin acțiunea in regres formulata de Comuna Dumbravesti împotriva SC SA, astfel ca tribunalul a apreciat ca cererea de suspendare este neîntemeiata, motiv pentru care a respins-Totodata, față de respingerea cererii de suspendare, și față de dispozițiile art.165 pr.civ, tribunalul a apreciat ca ambele capete de cerere ale încheierii de sesizare sunt în stare de judecată, astfel ca a respins cererea de disjungere, ca neîntemeiată.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul Prahova - Secția Contencios II a pronunțat sentința nr. 331 din 01 iulie 2008 prin care a admis in parte, sesizarea formulata de reclamanta Curtea de Conturi a României împotriva paraților Consiliul Local, si. Prin aceeași hotărâre a stabilit răspunderea juridică a paraților și, pentru plata sumei de 9.863,71 lei, reprezentând contravaloare organizare de șantier. A obligat, in solidar, parații precizați să plătească aceasta suma către bugetul Consiliului Local al comunei Dumbravesti, a respins, in rest sesizarea, ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că urmare verificării documentelor contabile, in vederea obținerii descărcării de gestiune a ordonatorului de credite, primarul com., pentru exercițiul bugetar 2006, organele Curții de Conturi au constatat că la nivelul Primăriei com s-au acordat salariaților (funcționari publici si personal contractual) in lunile aprilie 2006 si 2007 si decembrie 2006 "ajutor de sărbători", in suma totala bruta de 41007 lei, precum si drepturi de hrana in suma totala de 43.824 lei, sume pentru care nu s-a calculat, evidențiat si reținut contribuția la bugetul asigurărilor de stat, asigurările sociale de sănătate si la asigurările pentru șomaj, datorata de salariați si de angajator, precum si impozitul pe veniturile din salarii obținute de angajații primăriei pentru sumele acordate in anul 2006.
Referitor la sumele acordate cu destinația de "ajutor de sărbători", tribunalul a reținut că în mod corect Curtea de Conturi a României a apreciat ca acestea sunt asimilate veniturilor din salarii, aspect menționat expres de disp. art.55 al.1 din codul fiscal, conform cărora "sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natura obținute de o persoana fizică ce desfășoară o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda". Aceasta concluzie rezultând și din împrejurarea ca acest "ajutor de sărbători" nu se regăsește printre sumele care nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, enumerate în mod limitativ în cadrul dispozițiilor art. 55 al.4 din codul fiscal.
Tribunalul a mai reținut că în disp. art.68 lit.a din Normele metodologice de aplicare a dispozițiilor art.55 din codul fiscal (norme aprobate prin HG 44/2004), legiuitorul a prevăzut în mod expres că "veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relații contractuale de muncă, precum și orice sume de natură salarială primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, și care sunt realizate din sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum și pe baza actului de numire, respectiv: salariile de bază, sporurile si adaosurile de orice fel, recompensele și premiile de orice fel, sumele reprezentând premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituțiile publice, orice alte câștiguri în bani și în natură, primite de la angajatori de către angajați, ca plata a muncii lor.
Tribunalul a mai reținut că această calificare a naturii juridice a sumelor menționate rezultă și din dispozițiile art 19 lit.g din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.19/2000, aprobate prin ordinul NR.340/2001, conform cărora prin "sintagma salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca se înțelege sumele plătite din fondul de salarii conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13-lea salariu, prime de vacanta, aprovizionare de iarna, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naționale sau religioase etc ".
Ca urmare, este neîndoielnic faptul că, prin prisma dispozițiilor din codul fiscal care reglementează veniturile din salarii sau asimilate acestora, "ajutoarele de sărbători" acordate la nivelul Primăriei se încadrează în această categorie, astfel că acestea trebuiau impozitate, contribuțiile stabilite de către Curtea de Conturi prin actul de sesizare fiind legale si temeinice. De altfel, așa cum rezultă din actul de sesizare, Primaria a achitat pentru anul 2007 impozitul pe venit si contribuția către bugetul asigurărilor de sănătate, recunoscând practic natura salarială a drepturilor acordate angajaților săi.
S-a menționat ca dispozițiile citate anterior nu disting intre categoria personalului contractual si cea a funcționarilor publici, rezultând astfel ca interdicția acordării drepturilor este aplicabilă în cazul ambelor categorii, fără vreo distincție, conform principiului de drept - ubi lex non distinquit nec nos distinguere debemus -.
In ce privește sumele acordate cu titlu de "indemnizație de hrana", tribunalul a apreciat că și față de acestea sunt pe deplin aplicabile considerentele si textele legale precizate anterior ( în cazul ajutorului de sărbători), astfel că și acestea au natură salarială, fiind deci impozabile.
Tribunalul a mai reținut că, și față de aceste "drepturi de hrană" sunt pe deplin aplicabile considerentele referitoare la încălcarea dispozițiilor art.12 al.1 din Legea nr.130/1996 act. imposibilitatea acordării acestora subzistând pentru toți salariații primăriei, funcționari publici și personal contractual. In plus, pentru categoria funcționarilor publici, care beneficiază de un statut juridic propriu, existau si alte norme juridice care interziceau negocierea si acordarea ajutoarelor și a drepturilor de hrană, respectiv dispozițiile art.61 al.1 din Legea nr.188/1999, care prevăd posibilitatea autorităților și instituțiilor publice de a încheia anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții funcționarilor publici, dar care să cuprindă numai măsuri referitoare la aspectele enumerate limitativ la literele a-e din același articol, printre care nu se număra și cele privind drepturi salariale sau alte drepturi bănești, drepturi care în anul 2006 au fost reglementate în mod expres prin OG2/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.417/2006.
Tribunalul a mai reținut că mai multe instituții ale statului ( respectiv Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția de Îndrumare si Asistenta a Contribuabililor, Agenția Naționala a Funcționarilor Publici si Ministerul Economiei si Finanțelor - Direcția Generala de Sinteza a Politicilor Bugetare ) și-au exprimat, prin adresele depuse la dosar (filele nr.13-21), același punct de vedere privind natura de drepturi salariale impozabile a sumelor menționate de către Curtea de Conturi.
De altfel, aceeași concluzie a fost exprimata și de către Curtea de Apel Ploiești - Secția Contencios Administrativ, prin decizia nr.187/2008, într-o speță similară.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, tribunalul a apreciat că sumele stabilite de către Curtea de Conturi în primul capăt de cerere al actul de sesizare sunt legal si temeinic calculate și datorate.
De asemenea, tribunalul reținut că pe parcursul judecății, Consiliul Local a făcut dovada achitării tuturor acestor sume, prin chitanțele și ordinele de plată aflate la dosar, filele nr.339 - 482, astfel că urmează să respingă sesizarea (pentru sumele aferente "ajutoarelor de sărbători și indemnizațiilor de hrană " ), ca rămasă fără obiect.
Referitor la suma de 9.863,71 lei, tribunalul reținut că în contractul de execuție lucrări nr.26/2006, încheiat de către Primăria com. Dumbravesti și SC SA, la capitolul D pct.3, s-a prevăzut obligația autorității contractante (primăria) de a plăti cota de 5% din valoarea contractului, cu titlu de c/val. organizării de șantier, suma care urma sa fie achitată într-o singură tranșă la finalizarea lucrărilor. Ulterior, suma menționată a fost achitată de către Primăria prin factura nr.-/21.03.2006.
Din raportul de control intermediar, întocmit de către Curtea de Conturi, tribunalul reținut că includerea acestei clauze și plata sumei menționate este nelegală, întrucât nu a fost respectată oferta adjudecată a SC SA - în care se prevedea expres baza la care trebuie să se calculeze cota de organizare de șantier -, astfel că, în cauză, cota de 5% a fost calculată la valoarea lucrării executate, valoare care include si lucrările executate de către subantreprenorul SC SA, încălcându-se astfel dispozițiile art.41 din OUG 60/2001 si art.46 al.3 din HG 461/2001.
Totodată, tribunalul a reținut că răspunderea pentru plata nelegala a sumei de 9863,71 lei revine ordonatorului de credite, primarul, și inspectorului compartimentului "Financiar - contabilitate", care au avizat la plata factura de organizare de șantier, menționată anterior, fără a ține cont de oferta adjudecată privind modul de calcul al cotei precizate și fără a solicita situația de lucrări de la SC SA ( parații declarând ulterior inspectorilor reclamantei faptul ca nu au avut cunoștința ca societatea a avut un subantreprenor, care a efectuat anumite parți din lucrare).
De altfel, tribunalul constatat ca pârâții menționați anterior nu au făcut nici o probă contrară celor învederate de către Curtea de Conturi, învederând doar ca au inițiat acțiunea în regres, pentru recuperarea sumei de la SC SA, astfel că în cauză sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii juridice a pârâților, motiv pentru care, față de dispozițiile art.998 și urmat. cod civil și art.18 din Legea nr.554/2004, tribunalul a considerat că se impune admiterea acestui capăt al încheierii de sesizare a Curții de Conturi și stabilirea răspunderii juridice a paraților si pentru plata nelegala a sumei de 9863,71 lei, și obligarea în solidar pe aceștia la plata sumei precizate, către bugetul Consiliului Local al com. Dumbravesti.
Împotriva sentinței nr. 331/1.07.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Contencios II, au declarat recurs pârâții și, la data de 19 august 2008, care au criticat sentința nr. 331/01.07.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Contencios Administrativ II, prin aceea că în mod nelegal s-a admis sesizarea formulată de reclamanta Curtea de Conturi din România, neținând cont de faptul că oferta prezentată de SC SA Paf ost adjudecată în cadrul unei proceduri de achiziție publică și aceasta nu putea fi modificată de către comisia de Evaluare a ofertelor.
De altfel, au învederat, faptul că, nu s-a pronunțat Curtea de Conturi a României în nici un fel cu privire la legalitatea procedurii de atribuire ci doar a constatat că sumele plătite pentru organizarea de șantier au fost nelegale.
De asemenea, recurenții au învederat că potrivit dreptului comercial, contractul valabil încheiat între părțile contractante are putere de lege, astfel că oferta care face parte integrantă din acel contract, după ce a fost adjudecată, nu mai putea fi modificată de către aceștia.
Totodată, au mai susținut recurenții pârâți, că instanța de fond i-a obligat la plata sumei de 9863,71 lei, reprezentând organizare de șantier pentru faptul că au avizat la plată factura SC SA, nu pentru nelegalitatea procedurii de atribuire sau pentru modul de încheiere a contractului de achiziție publică.
În continuare au precizat recurenții pârâți, că suma de 9863,71 lei, reprezentând contravaloare organizare de șantier către Consiliul Local, a fost recuperată în totalitate, debitul fiind achitat cu Ordinul de plată nr. 794/22.09.2008 în sumă de 8.767,69 lei și chitanța nr. -/24.09.2008 în cuantum de 1096,02 lei.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței nr. 331/01.07.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, constatându-se că suma datorată a fost recuperată integral, acțiunea rămânând fără obiect.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, precum și sub toate aspectele conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prin sentința recurată a fost instituită răspunderea juridică a recurenților pârâți și pentru plata sumei de 9863,71 lei, reprezentând contravaloare organizare de șantier.
Prin actele noi depuse în recurs, respectiv ordinul de plată nr.794/22.09.2008 în valoare de 8767,69 lei și chitanța seria - nr. - din 24.09.2008 în valoare de 1096,02 lei, recurenții au făcut dovada faptului că suma pentru care le-a fost instituită răspunderea a fost recuperată integral.
În aceste condiții, se constată că acțiunea inițială a rămas în totalitate fără obiect.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 3041și 312.pr. civ., Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată și pe fond va respinge sesizarea ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții, domiciliat în comuna, sat județul P și, domiciliată în Slănic,- județul P, împotriva sentinței nr. 331 din 1 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta Curtea de Conturi a României, cu sediul în B,--24 sector 1 și pârâtul Consiliul Local al comunei, județul
Modifică în tot sentința nr. 331 din 1 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond respinge sesizarea ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored.CMF
3 ex./6.10.2008
f- - Tribunal P - Secția Contencios II
jud. -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu, Florentina Dinu
