Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 215/2010. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--19.05.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.215
Ședința publică din 16.02.2010
PREȘEDINTE: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 2: Adina Pokker
JUDECĂTOR 3: Rodica
GREFIER:
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de reclamantele împotriva sentinței civile nr. 119/04.02.2009 pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată Camera de Conturi C S și intimata Comuna prin Primar, având ca obiect litigii privind Curtea de Conturi.
Procedura legal îndeplinită, dată fără citarea părților.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09.02.2010, care face parte integrantă din prezenta decizie și conform căreia amânarea a fost pronunțată pentru astăzi, când,
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 44/13 dec 2007, înregistrată pe rolul Tribunalului C S la data de 14.12.2007 sub nr-, reclamanta Camera de Conturi C-S a sesizat Tribunalul C-S, în vederea stabilirii răspunderii juridice, pentru prejudiciul cauzat în sumă de 93.991,09 lei, constatat prin Raportul de control intermediar nr.488/2007, în sarcina pârâtelor și, în calitate de primar al comunei, județul C-S, respectiv contabil al aceleiași primării.
Reclamanta Camera de Conturi C-S, în urma verificării contului de execuție și a bilanțului contabil încheiat pe anul 2006, la reclamanta Primăria Comunei, a constatat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 94/1992, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 77/2002, de obținere a descărcării de gestiune a ordonatorului de credite pentru exercițiul bugetar aferent anului 2006; de asemenea, a constatat existența unui prejudiciu adus unității verificate în sumă de 93.991,09 lei, respectiv suma de 3.373,50 lei reprezentând prejudiciul efectiv, determinat de plata nelegală a primei de C și a indemnizației de hrană, acordată personalului contractual și funcționarilor publici, și suma de 130,50 lei, reprezentând foloasele nerealizate, calculate sub forma dobânzii de refinanțare; suma de 1597, 96 lei prejudiciul efectiv determinat de plăti efectuate fără documente justificative pentru reconstruirea unei case de locuit, în zona în care s-au produs inundații și suma de 58,07 lei reprezentând foloase nerealizate calculate sub forma dobânzii de refinanțare; suma 89.119, 63 lei prejudiciul efectiv, determinat de tăierea ilegală a unor arbori în valoare de 82.711, 30 lei, arbori din pădurea comunei și suma de 6408,33 lei reprezentând foloasele nerealizate, calculate sub forma dobânzii de refinanțare.
În același timp, în baza art. 31 alin. 2 din Legea nr. 94/1992, a stabilit că răspunderea juridică pentru prejudiciul cauzat revine pârâtelor și.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea Încheierii nr. 44/13 dec 2007 Camerei de Conturi C - S, înscris prin care s-a constatat existența unui prejudiciu, în sarcina lor, în cuantum de 93.991,09 lei, prejudiciu adus bugetului reclamantei Primăria comunei, județul C-
În acest sens, a susținut că în ce privește prejudiciul în sumă de 3375,50 lei a fost reținut eronat în sarcina sa întrucât în calitate de angajator este parte în contractul colectiv de muncă, nr 1470/14.11.2006 și nr. 72/17.11.2006, înregistrat la cu nr 3726/26.11.2006 și pe cale de consecință a fost obligată să respecte prevederile stipulate în Contractul Colectiv, care potrivit art. 7 al.2 din Legea 130/1996, rap. la art. 169 Cod civil, constituie legea părților.
Pârâta, referitor la suma de 1597,96 lei reprezentând prejudiciul determinat de plăți fără documente justificative pentru reconstituirea unei case de locuit, a susținut că numitul Gap rimit suma de 2.000 lei de la Primărie pentru refacerea casei afectate de inundații, că a justificat cu bonuri fiscale doar suma de 460,11 lei, iar diferența urmează a fi recuperată conform adresei nr. 1666/28.12.2007.
În ce privește prejudiciul în sumă de 89.119, 63 lei, reprezentând tăierea ilegală a unor arbori, răspunderea juridică revine SC SA, pentru suma de 42.686,85 lei, numitului, care a gestionat pădurea comunală, pentru suma de 20.583 lei și numitului, pentru suma de 7.375, 75 lei.
De asemenea a susținut că sumele respective au fost recuperate parțial de la persoana juridică și persoanele fizice mai sus-menționate.
În drept pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe art.115 Cod proc. civilă.
În cauză, la cererea pârâtei s-a încuviințat și s-a efectuat expertiza tehnică judiciară în specialitatea silvică de către expert.
Prin sentința civilă nr. 119/4.02.2009, Tribunalul CSa admis în parte acțiunea formulată de reclamanții Camera de Conturi C-S - Direcția de Control Financiar Ulterior și Primăria comunei, împotriva pârâtelor și, pentru prejudiciul total în sumă de 67425,56 lei, din care pârâta suma de 67425,56 lei, iar pârâta suma de 4621,46 lei.
În motivarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut următoarele:
În ce privește plata sumei de 1050, reprezentând "primă C", aceasta apare ca fiind nelegală întrucât au fost încălcate prevederile Ordonanței de Urgență nr. 45/05.iunie 2003, privind finanțele publice. Astfel, art. 14 din actul normativ respectiv stipulează că au destinație precisă și limitată cheltuielile bugetare și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.
De asemenea au fost încălcate prevederile Ordonanței nr. 2/12 ian.2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, potrivit cărora premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor alocate cu această destinație de către ordonatorii principali de credite.
Apărarea pârâtei că, în calitatea de primar al com., a fost parte în contractele colective de muncă nr 1470/14.11.2006 și 72/17.11.2006, înregistrat la cu nr 3726/26.11.2006 și în atare situație a fost nevoită să respecte dispozițiile contractuale, urmează a fi înlăturată întrucât art. 12 din Legea nr 130/1996, privind Contractul Colectiv de muncă prevede că prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Tribunalul, a constatat că aceleași dispoziții legale mai sus menționate au fost încălcate, prin efectuarea plății sumei de 2.193 lei reprezentând indemnizații hrană.
În ce privește prejudiciul în cuantum de 1597,96 lei, instanța a considerat că în mod legal a fost reținut în sarcina celor două pârâte.
Astfel, prin Hotărârea nr 1061/09.08.2006 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în Bugetul de Stat pe anul 2006 pentru finanțarea acțiunilor privind reconstruirea unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamități naturale, comunei i s-a alocat suma de 2.000 lei.
În cursul cercetării judecătorești, pârâtele au dovedit cu chitanțele 363/18.03.2008, (fila 346) 192/19.02.2008, (fila 347) 700/20.11.2008, (fila 348) 806/22.12.2008, (fila 349) 689/17.1.2008 (fila 350), că s-a recuperat din prejudiciul total suma de 350 lei, numitul G rămânând o diferență în cuantum de 1247,96 lei.
Referitor la prejudiciul cauzat de pârâta, prejudiciul determinat de tăierea ilegală a unor arbori din com., Tribunalul a constatat că reținerea acestui prejudiciu în sarcina pârâtei este legală.
S-a constatat că pârâta a încălcat dispozițiile Legii nr 26/1996 la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr 871/25.07.2006, contract încheiat cu SC SA Reșița.
Totodată nu au fost respectate prevederile Hotărârii nr 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de vânzare a masei lemnoase de către deținătorii de fond forestier proprietate publică către agenții economici, mai precis dispozițiile privind organizarea licitației.
Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară coroborat cu celelalte probe administrate în cauză rezultă că prejudiciul provenit din tăierea ilegală de arbori este în cuantum de 89.119,63 lei, din care pentru prejudiciul în cuantum de 69.304,10 lei au fost identificate persoanele vinovate, respectiv făptuitorii și, și SC SA Reșița.
Astfel, potrivit Raportului de Expertiză pentru construirea drumului de acces, din drumul comunal - până la parchet, în vederea asigurării accesibilității la masa lemnoasă din partida 12800 s-au tăiat de către muncitorii societății comerciale SC SA Reșița un număr de 22 de arbori din specie de foioase, nemarcați, în volum de 15,920 mc. Aceeași societate comercială din partida 12800 exploatat un volum de 235,99 mc. reprezentând masa lemnoasă provenind din tăierea arborilor marcați, iar în afara limitei partidei în discuție a mai tăiat un număr de 175 de arbori din specie de foioase, în volum de 147,84 mc.
Conform raportului de expertiză, prejudiciul cauzat de SC SA Reșița este în cuantum de 49.863,35 lei din care cu chitanța nr 448/14.08.2007 societatea comercială în discuție a achitat suma de 5.000 lei.
În ce privește pe făptuitorul acesta în calitate de paznic de pășune a cauzat un prejudiciu în cuantum de 12.075,00 lei, din care s-a recuperat suma de 750 lei conform chitanțelor: 45/18.12.2007(fila 341) 362/18.02.2008,(fila 342) 696/24.09.2008,(fila 343) 807/22.12.2008,(fila 344) 194/20.02.2008,(fila 345).
Referitor la prejudiciul cauzat de numitul în suma de 7.365,75 lei, se constată că a fost recuperată suma de 750 de lei conform chitanțelor: 43/17.12.2007, (fila 335), 338/11.03.2008, (fila 336) 191/20.02.2008, (fila 337) 805/22.11.2008, (fila 338) 633/22.08.2008, (fila 339) 730/24.09.2008 (fila 340).
Tribunalul, față de considerentele de mai sus și ținând cont de dispozițiile legale enunțate, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții Camera de Conturi C-S - Direcția de Control Financiar Ulterior, Primăria comunei împotriva pârâtelor și, pentru prejudiciul total în sumă de 67425,56 lei, din care pârâta suma de 67425,56 lei, iar pârâta suma de 4621,46 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs pârâtele și, solicitând modificarea sentinței recurate în sensul respingerii în întregime a cererii formulate de Camera de Conturi C
În motivarea recursului de arată că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică în condițiile în care a reținut că pârâtele sunt responsabile pentru plata sumelor reprezentând "primă de C" și indemnizații de hrană.
Recurentele arată că aceste sume sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă iar verificarea legalității acestuia nu intră în atribuțiile Camerei de Conturi.
În speță, contractul colectiv de muncă cu nr.1470/14.11.2006 și 72/17.11.2006 a fost înregistrat la. C S cu nr. 3726/26.11.2006 și se bucură de prezumția de legalitate, iar plățile realizate în baza lui sunt legale.
Referitor la prejudiciul de 1597,96 lei se arată că numitului G i-a fost acordată suma de 2000 lei pentru refacerea casei afectată de inundații. Acesta a justificat cu bonuri doar suma de 460,11 lei, iar diferența de 1539,89 lei i-a fost imputată, urmând a fi recuperată în rate lunare.
În ceea ce privește prejudiciul determinat de tăierile ilegale de arbori, recurentele critică hotărârea primei instanțe sub aspectul faptului că aceasta nu a individualizat dispozițiile Legii 26/1996 încălcate la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu SC SA Reșița. De asemenea, instanța de fond nu a precizat ce dispoziții privind vânzarea la licitație a masei lemnoase au fost încălcate cu ocazia organizării licitației.
Referitor la prejudiciul reținut în sarcina recurentelor se arată că, pentru suma de 32658,70 lei responsabilitatea aparține paznicului de pădure iar pentru prejudiciul de 7365,75 lei responsabilitatea aparține numitului, fiind luate măsurile legale pentru recuperarea acestor sume de bani.
Privitor la masa lemnoasă exploatată de SC SA se arată că aceasta are valoarea de 9855 lei iar nu de 49863,35 lei, această societate a tăiat un număr de 31. arbori nemarcați pentru executarea drumului de acces, care au fost compensați cu cei rămași netăiați în partidă.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, inclusiv art.3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele.
Prin Încheierea nr.44/13.12.2007 Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi C S, a procedat la sesizarea Tribunalului C S în vederea stabilirea răspunderii juridice a pârâtelor în calitate de Primar al comunei, jud.C S și în calitate de contabil pentru prejudiciul cauzat în sumă de 93.933,02 lei constatat prin raportul de control intermediar 1611/07.12.2007.
În ceea ce privește sesizarea Curții de Conturi privind pe pârâta, Curtea reține că aceasta are calitatea de contabil la Primăria comunei, iar în condițiile în care are statutul de funcționar public acesteia îi sunt aplicabile prevederile cuprinse în Legea nr.188/1999 republicată.
Astfel, potrivit art.84 din Legea nr.188/1999 republicată, răspunderea civilă a funcționarului public se angajează pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează (lit.a), iar potrivit art.85 alin.1 din același act normativ, repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situația prevăzută la art.84 lit.a se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată.
Raportat la dispozițiile legale anterior menționate, Curtea reține că sesizarea Camerei de Conturi CSe ste inadmisibilă în privința pârâtei în condițiile în care repararea pagubei produse și reținute conform raportului de control intermediar nr.1611/07.12.2007 se realizează nu pe calea prezentei acțiuni, ci se realizează prin aducerea la îndeplinire a dispozițiilor art.84-85 din Legea 188/1999 republicată, ceea ce presupune cu necesitate emiterea unei dispoziții de imputare de către conducătorul autorității publice, sau asumarea unui angajament de plată de către funcționarul astfel vinovat. În speță, reclamanta nu a făcut dovada că a indicat conducătorului Primăriei comunei să procedeze la luarea măsurilor necesare pentru recuperarea prejudiciului produs de funcționarul public, singura cale legală fiind în acest sens emiterea dispoziției de imputare ce putea fi ulterior atacată la instanță de funcționarul public nemulțumit.
În concluzie, Curtea reține că, în privința prejudiciului produs unei autorități sau instituții publice de către un funcționar public, devin incidente prevederile art.84 și 85 din Legea nr.188/1999 în ceea ce privește recuperarea prejudiciului astfel cauzat, și din această perspectivă sesizarea Curții de Conturi cu privire la prejudiciul produs de pârâta în calitate de funcționar public este inadmisibilă.
În ceea ce o privește pe pârâtă, instanța reține că prin Încheierea nr.44/13.12.20017 s-a reținut producerea unui prejudiciu total în sumă de 93.991,09 lei la bugetul comunei, care se compune din: 1) suma de 3373,50 lei prejudiciu efectiv determinat de plata sumei de 1050 lei primă de C și 2193 lei indemnizație de hrană către salariații instituției; 2) suma de 1597,96 lei prejudiciu efectiv determinat de plăți efectuate fără documente justificative pentru reconstruirea unei case de locuit din zona în care s-au produs inundații; 3) suma de 89119,63 lei prejudiciu efectiv determinat de tăierea ilegală a unor arbori în valoare de 82711,30 lei la care s-au calculat foloase nerealizate sub formă de dobânzi de refinanțare în sumă de 6408,33 lei.
Referitor la suma de 3373,50 lei compusă din 1050 lei primă de C și 2193 lei indemnizație de hrană, Curtea reține că, aceste sume au fost acordate salariaților Primăriei comunei în baza contractului / acordului colectiv de muncă înregistrat la Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie CSs ub nr.3726/21.11.2006 (fila 214-224 dos. fond), dar, simplul fapt că aceste sume au fost prevăzute în dispozițiile contractuale nu conferă legalitate plăților astfel realizate, aceasta deoarece, potrivit art.72 din Statutul funcționarilor publici, autoritățile și instituțiile publice pot încheia anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții funcționarilor publici, acorduri care pot cuprinde numai măsuri referitoare la constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă; sănătatea și securitatea în muncă; programul zilnic de lucru; perfecționarea profesională sau alte măsuri referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale. Măsurile privind sănătatea și securitatea în muncă nu se pot referi decât la condițiile efective de muncă din unitatea în care își desfășoară activitatea funcționarul public și în nici un caz la acordarea unor drepturi bănești impozabile, care devin astfel veritabile drepturi salariale, deoarece modifică sumele de bani primite conform OG 6/2007 fără să existe o lege în acest sens.
Curtea reține astfel că textul legal anterior indicat stabilește expres domeniile în care se pot încheia acorduri cu sindicatele funcționarilor publici, iar printre acestea nu se regăsesc cele referitoare la salariu, cu atât mai mult cu cât drepturile salariale ale funcționarului public sunt stabilite prin acte normative emise de Guvern și în nici un caz aceste drepturi salariale nu pot fi acordate de către organele administrației publice locale, care au atribuțiile strict reglementate de Legea nr.215/2001. Chiar dacă autoritățile administrației publice locale se bucură de autonomie locală potrivit art.5 alin.2 din Legea nr.215/2001, acestea pot avea inițiative în toate domeniile cu excepția celor date în mod expres în competența altor autorități publice, iar reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici intră în această situație de excepție.
Pentru considerentele anterior menționate, Curtea apreciază că soluția primei instanțe în privința prejudiciului de 3373,50 lei este corectă față de pârâta, urmând a menține dispozițiile instanței de fond în acest sens.
În ceea ce privește suma de 1597,96 lei, prejudiciu determinat de plățile efectuate fără documente justificative pentru reconstruirea unei case de locuit în zona în care s-au produs inundații, Curtea reține că prin HG 1061/2006 s-au alocat sume de bani către bugetele locale ale unor unități administrativ-teritoriale pentru finanțarea acțiunilor privind reconstruirea unor case de locuit în zonele în care s-au produs calamități naturale, inundații sau alunecări de teren, iar comunei i s-a alocat suma de 2000 lei. Cu această sumă s-a rectificat bugetul Consiliului Local prin Hotărârea nr.32/03.11.2006, iar la data de 14.11.2006 această sumă a fost plătită numitului G pentru finanțarea acțiunilor privind reconstruirea casei de locuit. Din cuprinsul raportului de control mai rezultă că au fost prezentate documente justificative pentru suma de 460,11 lei, rămânând o diferență nejustificată în sumă de 1539,89 lei. Referitor la această diferență, Curtea reține că pârâta a luat măsuri de recuperarea acesteia, așa cum rezultă din adresa nr.1666/28.12.2007 (fila 225 dos. fond) și din angajamentul de plată asumat de persoana respectivă și aflat la fila 226 dos. fond, fiind demarate procedurile de recuperare a prejudiciului, așa cum rezultă din chitanța nr.192/19.02.2008 (fila 227 dos. fond), motiv pentru care instanța reține că în speță s-au luat măsuri de recuperare a sumelor pentru care nu s-au prezentat documente justificative de la numitul G, astfel încât nu se impune recuperarea aceluiași prejudiciu pe seama pârâtei.
În ceea ce privește suma de 89119,63 lei, prejudiciu determinat de tăierea ilegală a unor arbori în valoare de 82711,30 lei la care se adaugă dobânzi în sumă de 6408,33 lei, Curtea reține că raportul de control intermediar 488/10.12.2007 nu prezintă o analiză exactă a prejudiciului reținut pentru a stabili astfel caracterul cert al acestei sume. Suma reținută prin raportul de control a vizat atât tăierile ilegale de arbori efectuate de numitul în sumă de 7365,75 lei, de numitul în sumă de 12075 lei, iar suma de 42686,85 lei a rezultat din tăieri ilegale de arbori de către SC SA Reșița.
Referitor la prejudiciul total de 82711,30 lei, Curtea reține că, Camera de Conturi a apreciat că acesta rezultă din tăierea ilegală a arborilor din pădurea comunală iar răspunderea revine recurentei în calitate de Primar - ordonator principal de credite - ce avea astfel obligația de a asigura integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o conduce.
Așa cum a rezultat din expertiza efectuată în cauză, din valoarea de 89887,80 lei reprezentând prejudiciul provenit din tăierea fără drept a unor arbori, au fost identificați făptașii pentru suma de 69304,10 lei, respectiv pentru suma de 12075,00 lei, pentru suma de 7365,75 lei și SC SA pentru suma de 49863,35 lei. Pentru diferența de prejudiciu dintre prejudiciul total și cel de 69304,10 lei răspunderea materială revine numitului în calitatea sa de paznic de pășune, fiindu-i aplicabile prevederile art.22 din Ordinul ministrului silviculturii nr.15/1988 privind regulamentul pentru paza fondului forestier, care stabilește că pădurarii răspuns material în condițiile prevăzute de Codul muncii pentru arborii tăiați sau sustrași pe care nu-i justifică prin procese-verbale de constatare a contravențiilor și infracțiunilor. Aceste dispoziții legale au fost valorificate în speță prin angajamentul de plată luat de numitul la data de 18.12.2007 prin care acesta s-a obligat la restituirea sumei de 20583,70 lei (fila 239 dos. fond).
Referitor la suma de 7365,75 lei, aceasta a fost stabilită în sarcina numitului, pentru care a fost emisă ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, iar paguba a fost înregistrată în evidența contabilă a Primăriei comunei la data de 21.06.2007, această instituție constituindu-se de altfel și parte vătămată pentru suma respectivă. Nu se poate reține că recuperarea prejudiciului astfel produs se poate realiza prin atragerea răspunderii civile a pârâtei în condițiile în care, Curtea reține că numitul și-a luat și angajamentul de plată la data de 17.12.2007 (fila 243 dos. fond) efectuând plăți lunare conform chitanțelor aflate la filele 335-340 dos. fond.
La fel și în privința prejudiciului în sumă de 12075 lei ce provine din tăierea arborilor nemarcați de către, s-au demarat procedurile pentru recuperarea prejudiciului de la persoana vinovată, dovadă fiind chitanțele aflate la filele 341-350 dosar fond. Sub acest aspect este de observat faptul că deși prima instanță a luat în calcul recuperarea parțială a prejudiciului astfel cauzat, a apreciat că pentru recuperarea diferenței de prejudiciu se impune atragerea răspunderii pârâtei în calitate de Primar, considerent care nu poate fi însă însușit de instanța de recurs întrucât pe de o parte, s-a reținut faptul că răspunderea materială a paznicilor de pădure intervine conform dispozițiilor cuprinse în regulamentul de pază a fondului forestier, iar pe de altă parte, numitul și-a luat angajamentul de plată pentru prejudiciul reținut în sarcina sa, angajament de plată ce este în derulare.
În ceea ce privește prejudiciul produs de către SC SA Reșița, instanța reține că în raportul de control intermediar Curtea de Conturi face referire atât la paguba produsă prin tăierea ilegală a unor arbori de către această societate, dar și la nerespectarea reglementărilor legale privind valorificarea masei lemnoase și încasarea contravalorii acesteia, fără însă ca suma reținută ca reprezentând prejudiciul creat de acest agent economic să fie individualizată prin raportare la natura faptelor ce au condus la producerea prejudiciului.
Astfel, în ceea ce privește nerespectarea reglementărilor legale privind valorificarea masei lemnoase și încasarea contravalorii acesteia, însăși Curtea de Conturi reține că în derularea contractului de vânzare-cumpărare nr.871/25.07.2006 încheiat cu SC SA Reșița, agentul economic a procedat la achitarea sumei de 9855 lei până la data de 30.08.2007 reprezentând contravaloarea masei lemnoase exploatate ca urmare a contractului astfel încheiat, dar se apreciază că pârâta este răspunzătoare de faptul că nu a dispus și urmărit modul de derulare a contractului cu SC SA deși avea această obligație în calitate de ordonator de credite. Se observă astfel că în fapt Curtea de Conturi nu a identificat și precizat expres care este prejudiciul suferit de comuna prin executarea cu întârziere a obligațiilor contractuale de către SC SA sau prin încălcarea dispozițiilor legale privind organizarea licitației publice.
Răspunderea pârâtei putea interveni numai în condițiile în care nu a întreprins demersurile legale pentru recuperarea prejudiciului de la cei vinovați de producerea acestuia, în speță de la SC SA, ceea ce presupune însă stabilirea cu exactitate a prejudiciului astfel suferit, fie că este vorba de un prejudiciu rezultat din tăieri ilegale de arbori, fie că este vorba de prejudiciul rezultat din neîndeplinirea unor obligații contractuale. Astfel, pentru prejudiciul cauzat de tăieri ilegale de arbori însăși Curtea de Conturi a reținut că fapta societății este în curs de cercetare în fața organelor penale și câtă vreme nu s-a stabilit cu certitudine că societatea respectivă se face vinovată de săvârșirea faptei privind tăierea ilegală de arbori, nu se poate pune nici problema răspunderii pârâtei, care ar putea interveni numai în condițiile în care unitatea vătămată, respectiv comuna, ar fi pierdut orice posibilitate de recuperare a prejudiciului de la societate.
Prin urmare, Curtea conchide că în privința prejudiciului în sumă de 89119,63 lei determinat de tăierea ilegală a unor arbori, nu s-a făcut dovada faptei culpabile a pârâtei și nici a raportului de cauzalitate dintre prejudiciul reținut de Camera de Conturi și acțiunea sau inacțiunea pârâtei, motiv pentru care hotărârea primei instanțe apare ca fiind netemeinică și nelegală sub acest aspect, fiind dată cu interpretarea greșită a legii.
Curtea mai reține că, în speță este astfel incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, astfel încât văzând și dispozițiile art.312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, va proceda la admiterea recursului declarat de pârâtele și modificând sentința recurată în sensul admiterii sesizării Curții de Conturi în privința pârâtei pentru prejudiciul de 3373,50 lei și respingând în rest sesizarea în privința acestei pârâte, iar sesizarea Curții de Conturi privind pe pârâta va fi respinsă ca inadmisibilă pentru considerentele vizând incidența în cauză a prevederilor Legii nr.188/1999 republicată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentele și împotriva sentinței civile nr. 119/4.02.2009 pronunțată de Tribunalul C S în dosarul -, în contradictoriu cu intimații Comuna prin Primar și Camera de Conturi C
Modifică sentința recurată în sensul că:
Admite în parte sesizarea Curții de Conturi CSp rivind pe pârâta pentru prejudiciul de 3.373,50 lei și respinge în rest sesizarea în privința acestei pârâte.
Respinge sesizarea Curții de Conturi privind pe pârâta.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./09.03.2010
Tehnored./09.03.2010
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul C - judecător
Președinte:Maria Cornelia DascăluJudecători:Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker, Rodica