Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 387/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 387/
Ședința public de la 14 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-
Pentru astzi fiind amânat pronunțarea asupra recursurilor declarate de domiciliat în Sud, Dr., nr. 28, județ C, domiciliat în C - la. av.,-, județ C, domiciliat în C - la. av.,-, județ C, domiciliat în C, Pescarilor, nr. 70, -/13A,. D,. 64, Județ C, domiciliat în, -. A,. 6, județ C, domiciliat în C, nr. 13, -/36,. C,. 21, Județ C, și, domiciliat în orașul,- împotriva sentinței numrul 263 din data de 26 februarie 2007 pronunțat de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 613/2005.
CURTEA
Asupra recursului declarat de pârâții, -, - și împotriva sentinței civile nr. 263/26.02.2007 pronunțat de Tribunalul Constanța.
Din actele și lucrrile dosarului rezult urmtoarele:
Prin cererea înregistrat sub nr. 613/CA/2005 Curtea de Conturi a României - Direcția de Control Financiar Ulterior Cas esizat instanța în temeiul dispozițiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 94/1995 modificat și completat prin Legea nr. 77/2002, în vederea stabilirii rspunderii juridice în solidar a pârâților: - - primar, - primar, - șef serviciu, - șef compartiment financiar contabil, pentru prejudiciul în sum de 77.632.520 lei reprezentând cheltuieli efectuate în contul altor persoane și nerecuperate în termenul general de prescripție precum și a dobânzilor în sum de 27.654.730 lei calculate pân la 30.09.2005;
-, primar, - primar, - - consilier juridic, - șef serviciu, - șef compartiment financiar contabil, pentru prejudiciul în sum de 160.864.606 lei reprezentând taxe de concesiune neîncasate, precum și pentru dobânzile și penalitților în sum de 238.955.563 lei calculate pân la 31.12.2004.
A motivat c, urmare verificrii contului de execuție și a bilanțului contabil încheiat pe anul 2004 finalizat prin Raportul de control nr. 117/16.09.2005, s-au constatat debite înregistrate în evidența contabil în sum de 77.632.520 lei reprezentând cheltuieli nerecuperate de la persoanele juridice și fizice beneficiare a serviciilor de distribuție ap potabil și canalizare facturate de Consiliul Local, în baza contractelor încheiate cu beneficiarii serviciilor (primul capt de cerere).
S-a reținut de organul de control, ca abatere financiar în sarcina pârâților, modul defectuos de organizare al serviciilor privind utilitțile aferente spațiilor închiriate precum și al recuperrii sumelor ce au fost achitate în contul agenților economici, având consecința neasigurrii recuperrii a contravalorii serviciilor de care au beneficiat nejustificat agenții economici și persoanele fizice.
A artat reclamanta c nerecuperarea debitului în sum de 77.632.520 lei, în termenul general de prescripție, constituie un prejudiciu adus prții civile {Consiliul Local ), iar pentru actualizarea acestuia s-au calculat dobânzi, potrivit art. 998-999 cod civil și Legii nr. 94/1992, în cuantum de 27.654.730 lei, reținând c rspunderea civil revine ordonatorilor de credite din perioada controlat cât și persoanelor cu atribuții pe linie financiar-contabil.
Cu privire la captul doi de cerere, reclamanta a constatat c, deși autoritatea local a acționat în instanț unii beneficiari ai contractelor de concesiune cu restanțe la plat a taxei de "redevenț", pârâții nu au pus în executare titlurile executorii în termenul prevzut de art. 405 Cod procedur civil pentru recuperarea debitului în sum de 160.864.606 lei, fapt ce reprezint abatere financiar cauzatoare de prejudiciu și pentru care rspunderea1 s-a stabilit în sarcina ordonatorilor de credite cât și a persoanelor cu atribuții, potrivit legii, de a urmri și recupera debitelor de concesiune încheiate între prți.
În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosar documentația ce a stat la baza actului de control, raportul nr. 117/2005.
Pârâta -, prin întâmpinarea depus la dosar a invocat excepția lipsei calitții procesuale pasive motivat de faptul c nu poate rspunde în raportul juridic reținut la captul doi din cerere, neavând atribuții în sensul recuperrii taxei de redevenț, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii întrucât exist sentințe civile investire cu formul executorie pentru recuperarea debitelor evidențiate în contabilitate.
Pârâtul, pe calea întâmpinrii, a solicitat respingerea actului de sesizare ca nefondat, întrucât prejudiciul reținut prin actul de control a fost în parte recuperat pe timpul controlului, debitul de recuperat reducându-se la suma de 26.468.222 lei (primul capt de cerere), iar cât privește rspunderea reținut pentru nerecuperarea taxei de redevenț, învedereaz faptul c dreptul de a cere executarea silit a fost prescris înaintea datei de 26.07.2004, dat de la care exercit funcția de primar.
Pârâta, prin întâmpinarea depus la dosar, a solicitat, în principal, respingerea acțiunii ca nefondat iar, în subsidiar, admiterea în parte a acestuia, motivat de faptul c parte din debit a fost recuperat, iar la data de 16.07.2004, când a fost numit în funcția de șef compartiment financiar-contabil, dreptul de a cere executarea silit era deja prescris.
Pârâții, și, pe calea întâmpinrii au solicitat respingerea sesizrii pe calea excepției prematuritții pentru sumele reprezentând taxe de concesiune în raport de termenul special, de prescripție (captul doi din sesizare) și parte din sumele datorate din contractele de furnizare a apei potabile (primul capt de cerere) au fost achitate în timpul controlului.
Pe fond, pârâții menționați au solicitat a se constata lipsa vinovției, ca element al atragerii rspunderii civile delictuale.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin.4 Cod procedur civil, a solicitat Consiliului Local, ca parte prejudiciat, s-și precizeze poziția faț de constatrile reținute prin actul de sesizare, cu referire la prejudiciul dedus judecții.
Prin precizrile depuse la dosar Consiliul Local a învederat instanței c nu consider a fi prejudiciat prin nerecuperarea debitelor menționate în actul de control (sesizare), întrucât debitul de 77.632.520 lei a fost recuperați în parte, iar pentru redevențele din contractele de concesiune, venituri ale bugetului local, termenul de prescripție de 5 ani a fost întrerupt prin efectuarea unor acte de executare, astfel c la data de 31.12.2004 (contul de execuție și bilanțul contabil încheiat pe anul 2004) dreptul de a cere executarea silit nu era prescris.
Prin sentința civil nr. 263/26.02.2007 Tribunalul Constanța admițând sesizarea a dispus obligarea în solidar a pârâților la plata sumelor de 77.632.520 ROL prejudiciu cauzat Consiliului Local plus 27.654.730 ROL dobânzi precum și a sumei de 160.864.606 ROL daune ctre același consiliu local plus 238.955.563 ROL dobânzi.
Pentru a pronunța aceast soluție, tribunalul a reținut c în calitatea lor de ordonatori de credite și de persoane cu atribuții în realizarea bugetului local al Consiliului jud. C, pârâții sunt rspunztori pentru nerecuperarea debitelor care au produs prejudiciu din culpa lor.
Cele dou prejudicii au constat în nerecuperarea unor sume de bani, cuvenite sub diverse titluri intimatului.
Astfel s-a reținut în primul rând debitul de 77.632.520 ROL constând în nerecuperarea unor debite restanțe existente în evidențele contabile de la persoane fizice și juridice beneficiare ale serviciilor contractuale de furnizarea apei potabile, a apelor meteorice și uzate. Deși pârâții s-au aprat susținând c o parte din aceste debite au fost recuperate, tribunalul nu a avut în vedere aceast aprare deoarece nu a fost susținut în plan probator.
A doua sum reținut în sarcina pârâților de 160.864.606 ROL reprezentând redevențe din contractele de concesiune a fost rezultatul nepunerii în executare a titlurilor de recuperare, astfel încât aceste debite s-au prescris, tot din culpa acestora care aveau atribuțiuni de serviciu în acest sens.
Întrucât în cauz a fost fcut dovada existenței elementelor rspunderii civile delictuale în persoana pârâților, aceștia au fost obligați la repararea prejudiciului precum și a dobânzilor aferente sumelor respective.
Împotriva acestei hotrâri au declarat recurs pârâții, - și criticile lor vizând greșita admitere a sesizrii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, aceștia au fcut susțineri privitoare la erorile de fapt și de drept ale primei instanțe în stabilirea rspunderii lor civile.
În mod constant, toi recurenții au susținut, ca de altfel și în fața primei instanțe, c sumele calculate cu titlu de prejudiciu nu au fost stabilite corect, existând la dosarul cauzei dovezi în acest sens.
Pe de alt parte, recurenții au mai susținut c deși în considerentele sentinței s-a reținut c debitele din redevențe ar fi prescrise, în realitate nu operase la data controlului termenul de prescripție de 5 ani referitor la creanțele bugetare. În alte situații, cursul prescripției a fost întrerupt prin acțiuni adresate instanțelor judectorești sau cereri de executare silit.
În dovedirea criticilor lor, recurenții au solicitat efectuarea unei expertize contabile prin care sa se stabileasc cuantumul sumelor de bani ce reprezint prejudiciu încercat de Consiliul Local, dinamica plților efectuate în perioada controlului Curții de Conturi și ulterior raportului de inspecție, situația debitorilor și a debitelor prescrise.
Din raportul de expertiz contabil, rezult urmtoarele:
Toate debitele rezultate din refurnizarea de ap canal și accesoriile aferente în sum de 77.632.520 ROL plus 27.654.730 ROL dobânzi au fost integral recuperate, astfel încât în aceast privinț nu exist prejudiciu.
În privința debitelor provenite din taxe de concesiune și accesoriile aferente acestora, în mod greșit s-a apreciat c sumele datorate s-ar fi prescris la data controlului. Din verificarea analitic a acestora, expertul a constatat c acestea erau datorii fiscale, pentru executarea crora termenul de prescripție este de 5 și nu de trei ani, așa cum au reținut organele de control. Chiar și așa, la data controlului datoriile bugetare reținute în sarcina recurenților nu erau prescrise, expertul analizând în detaliu situațiile în care cursul prescripției extinctive a fost întrerupt.
Analizând întregul material probator administrat în cauz, Curtea constat c sunt fondate criticile formulate, astfel încât se impune reformarea hotrârii recurate.
Printr-o incorect și insuficient apreciere a materialului probator administrat în cauz, tribunalul a pronunțat o soluție nelegal și netemeinic a crei reformare se impune. Nestabilind adevratele raporturi juridice dintre prți, instanța a dat o incorecta dezlegare pricinii.
Criticile formulate sunt fondate pentru urmtoarele considerente:
Deși pârâții au susținut și dovedit în parte c nu poate fi angajat rspunderea lor delictual, prima instanț le-a respins aprrile fr a face o analiz temeinic a susținerilor lor. În plus, raportul de expertiz contabil instrumentat în faza recursului, a confirmat susținerile pârâților recurenți atât în privința cuantumului sumelor deja recuperate cât și în privința sumelor pentru care organele de control au reținut în mod greșit c s-ar fi împlinit termenul de prescripție. De altfel în privința sumelor de bani neîncasate, intimatul Consiliul Local a precizat în mod constant c pe parcursul controlului și al procesului aceste sume certe au fost încasate astfel încât nu a încercat un prejudiciu.
Expertul a reținut pe de alt parte c termenul de prescripție în privința datoriilor fiscale nu este cel de trei ani din dreptul comun ci termenul de 5 ani stabilit prin art. 131 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedur fiscal. Potrivit acestui text, dreptul de a cere executarea silit a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui în care a luat naștere acest drept. Cu toate acestea, la data de 14 oct 2005, prin încheierea de sesizare a instanței organele de control au invocat termenul de prescripție de 3 ani prevzut de art. 405 Cod procedur civil în stabilirea rspunderii pârâților, neobservând în acest fel c nici-una dintre datoriile fiscale despre care s-a fcut vorbire în actul de sesizare nu era prescris.
Pentru toate aceste considerente, Curtea urmeaz ca în temeiul art. 316 Cod procedur civil, s admit recursul declarat în cauz și s modifice în tot sentința recurat in sensul respingerii sesizrii, constatând lipsa prejudiciului ca element esențial al angajrii rspunderii civile delictuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite recursul declarat de pârâții, domiciliat în Sud, Dr., nr. 28, județ C, cu domiciliul ales la. av.,-, județ C, domiciliat în C cu domiciliul ales la. av.,-, județ C, domiciliat în C, Pescarilor, nr. 70, -/13A,. D,. 64, Județ C, domiciliat în, -. A,. 6, județ C, domiciliat în C, nr. 13, -/36,. C,. 21, Județ C, și, domiciliat în orașul,- împotriva sentinței numrul 263 din data de 26 februarie 2007 pronunțat de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 613/2005.
Modific sentința civil nr. 263/26 februarie 2007 pronunțat de Tribunalul Constanța în sensul c respinge ca nefondat sesizarea formulat de Curtea de Conturi a României - Direcția de Control Financiar Ulterior
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 14 aprilie 2009.
Președinte Judector pt. Judector
dr. - - - - - -, cf. art. 261
PREȘEDINTE: Ioan Apostu
dr. -
Grefier
- -
Red. Ap./24.08.2009
Tehnored. /2 Ex./24.08.2009
Fond:
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Mariana Trofimescu, Vasile Susanu
