Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 448/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 448/ DOSAR NR-
Ședința publică din data de 12 iunie 2009
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
- - - - - judecător
- - - judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi B împotriva sentinței civile nr.204/AF/ 22 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu Curtea de Conturi.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 02 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în vederea deliberării a amânat pronunțarea la data de 09 iunie 2009 apoi la data de 12 iunie 2009.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr 204/AF/22.12.2008, Tribunalul Brașov -Secția comercială și de contencios administrativ a respins sesizarea formulată de reclamanta Curtea de Conturi B-Direcția de Control Financiar Ulterior B prin încheierea nr. 17 din data de 4 iulie 2007 privind despăgubirile civile datorate unității prejudiciate Direcția Fiscală B de către pârâții, G, G, și.
La pronunțarea acestei hotărâri prima instanță a avut în vedere că prin încheierea nr 17/4 iulie 2007 Curții de Conturi B-Direcția de Control Financiar Ulterior B, s-a dispus, în baza art 31 al 2 din Legea nr 94/1992, sesizarea instanței de fond în vederea stabilirii răspunderii civile delictuale pentru prejudicii cauzate bugetului local de către Direcția Fiscală B, în calitate de ordonator terțiar, constând în plăți nelegale în sumă de 496.592.000 ROL, reprezentând ajutoare materiale acordate angajaților Direcției Fiscale B, în baza HCL nr 124/29 martie 2004, răspunderea revenind, potrivit petentei, în sarcina pârâților, și și consilierilor locali și plăți nelegale în sumă de 1.020.000.000 ROL, reprezentând obiecte de inventar achiziționate de angajații Direcției Fiscale B, în baza HCL nr 584/22 noiembrie 2004, răspunderea revenind, potrivit petentei, în sarcina pârâților, și.
Din cuprinsul sesizării au fost reținute următoarele considerente:
- prin HCL mun B nr 12/29 martie 2004, s-a aprobat ca serviciile de administrație publică locală sub autoritate proprie să efectueze cheltuieli de funcționare de la titlul "cheltuieli materiale" cu respectarea prevederilor legale, iar în baza acestei hotărâri și a referatului Serviciului Financiar contabilitate și administrativ nr 63/6 aprilie 2004, directorul Direcției Fiscale a emis Decizia nr 46/6 aprilie 2004 prin care s-a aprobat alocarea sumei de 496.592.000 ROL de la titlul "cheltuieli materiale", art 30.07 "alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale", având destinația de ajutoare materiale la nivelul unui salariu brut, pentru personalul din aparatul propriu, cu ocazia sărbătorilor legale de Paști, temeiul de drept invocat fiind prevederile Legii nr 189/1998 și Legii nr 215/2001;
- prin HCL nr 124/2004, Consiliul Local al mun Bap robat ca serviciile de administrație publică locală de sub autoritatea Consiliului Local să efectueze cheltuielile de funcționare de la titlul "cheltuieli materiale" cu respectarea prevederilor legale și nu cheltuieli în folosul angajaților instituției, temeiul legal invocat în această hotărâre fiind art 3 al 2 și art 5 al 3 din OUG nr 45/2003; la adoptarea acestei hotărâri s-au solicitat și obținut avizele comisiilor nr 1 și 5 ale Consiliului Local B, cu privire la aprobarea efectuării unor cheltuieli de funcționare pentru Direcția Fiscală B;
- în vederea efectuării acestor cheltuieli, ordonatorul terțiar de credite al Direcției Fiscale Bas tipulat în decizia nr 46/2004, la art 2 nivelul ajutorului material, un salariu brut, valoare ce a fost înscrisă pe bonurile valorice ce au constitui obiectul contractului de colaborare cu B nr /6 aprilie 2004;
- angajații Direcției Fiscale B au achiziționat, în baza contractului încheiat cu, produse alimentare și nealimentare, pentru care au fost emise facturi parțiale, cu data de 6 aprilie 2004, iar ulterior s-a emis factura centralizatoare nr -/6 mai 2004, iar plata s-a efectuat cu OP nr 114/7 aprilie 2004;
- valoarea bunurilor achiziționate și achitate de către Direcția Fiscală B, în sumă de 496.592.000 ROL, a fost înregistrată în conturile de plăți și cheltuieli ale instituției, deși nu erau cheltuieli de funcționare pentru instituție reglementate de lege, efectuarea acestora realizându-se cu încălcarea prevederilor OUG nr 45/2003 privind finanțele publice locale, art 3 al 2, art 5 al 3, art 14 al 2 și 3, art 19 al 1 și art 47 al 3 din același act normativ;
- prin sesizare s-a mai arătat că au fost încălcate și prevederile Legii nr 154/1998, OUG nr 191/2002 aprobată cu modificări prin Legea nr 220/2003, OUG nr 192/2002 aprobată prin Legea nr 228/2003, OUG nr 123/2003 prin care nu se prevede acordarea de ajutoare materiale angajaților instituțiilor publice, pe lângă drepturile salariale legale;
- prin Hotărârea nr 584/22 noiembrie 2004, Consiliul Local al mun Baa probat alocarea sumei de 1.020.000.000 ROL pentru Direcția Fiscală B, în limita fondurilor existente la capitolul "autorități publice-cheltuieli materiale", pentru finanțarea unor cheltuieli în vederea funcționării administrației publice locale, nefiind făcută nicio precizare în legătură cu cine va beneficia de suma alocată, temeiul invocat fiind art 3 al 2 și art 5 al 3 din OUG nr 45/2003;
- Direcția Fiscală B nu a adus la îndeplinire prevederile hotărârii menționate anterior întrucât această instituție era finanțată de la capitolul 63.02.20 "servicii publice și dezvoltare" și nu din capitolul "autorități publice", așa cum s-a aprobat prin hotărâre;
- Direcțiile și serviciile publice cuprinse în HCL nr 584/2004 nu aveau posibilitatea să aducă legal la îndeplinire prevederile acesteia întrucât alocarea prin bugetul local al mun Bas umelor destinate finanțării unor cheltuieli de funcționare s-a făcut în limita fondurilor existente la capitolul "autorități publice";
- Curtea de Conturi a făcut referire la prevederile Legii nr 507/2004 a bugetului de stat pe anul 2004, anexa 4 în care se arată că din capitolul anterior menționat se finanțează cheltuielile pentru aparatul propriu al Primăriei, iar pentru celelalte direcții și servicii, în calitatea lor de ordonatori de credite terțiari, trebuie să fie aprobate și prevăzute în buget fondurile la capitolele din care se finanțează activitatea acestora, respectiv, în cazul Direcției Fiscale B, la capitolul 63.02.20 "servicii publice și dezvoltare-cheltuieli materiale";
- în baza hotărârii și a referatului Serviciului Financiar contabilitate și Administrativ nr -/16.12.2002, Directorul Direcției Fiscale Bae mis Decizia nr 351/16 decembrie 2004 prin care se aprobă alocarea sumei de 1.020.000.000 ROL din creditele bugetare aprobate la titlul cheltuieli materiale, art 26.30 "alte obiecte de inventar de unică valoare și scurtă durată" în vederea finanțării unor cheltuieli de funcționare, de care va beneficia personalul din aparatul propriu al instituției;
- suma alocată a fost utilizată pentru achiziționarea de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte în limita de 10.000.000 ROL/angajat de la diverse magazine în baza convențiilor încheiate de Direcția Fiscală B, iar bunurile cumpărate au fost înregistrate în patrimoniu unității la obiecte de inventar în folosință, drept cheltuieli si plată de casa, deși nu reprezentau cheltuieli de funcționare conform prevederilor legale și pentru care ordonatorii de credite sunt obligați să utilizeze creditele bugetare aprobate; înregistrarea pe clasificația economică s-a efectuat la art 26.03. "alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată";
- prin sentința civilă nr 1930/C/21.11.2006 a Tribunalului Brașov irevocabilă în recurs, s-a anulat HCL nr 76/7.02.2006 prin care s-a aprobat restituirea sumelor alocate cu titlu de cheltuieli de funcționare a administrației publice locale, reținându-se că HCL nr 124/2004 și ne 584/2004 nu au fost revocate sau anulate și au dat naștere unor raporturi de dreptul muncii, drepturi salariale acordate angajaților Primăriei B fără a putea fi desființate printr-o hotărâre a aceleiași autorități care a emis hotărârile mai sus menționate; din considerentele aceleiași hotărâri s-a mai reținut că numai în măsura în care HCL nr 111/2004, nr 124/2004 și nr 584/2004 sunt desființate, cheltuielile salariale rămânând fără suport legal, se poate dispune restituirea drepturilor salariale suplimentare;
S-a avut în vedere și poziția pârâților în sensul respingerii sesizării.
Sesizarea Curții de Conturi Baf ost respinsă de prima instanță pentru următoarele considerente:
- prin HCL al mun B nr 124/2004 s-a aprobat ca serviciile de administrație publică locală de sub autoritatea Consiliului Local B, finanțate integral de la bugetul local, să efectueze cheltuieli de funcționare de la titlul "cheltuieli materiale", cu respectarea prevederilor legale, la adoptare avându-se în vedere disp art 3 al 2 și art 5 al 3 din OUG nr 45/2003 și Legea nr 215/2001;
- în baza acestei hotărâri și a referatului Serviciului Financiar Contabilitate și Administrativ nr 63/6.04.2004, s-a emis Decizia nr 46/6.04.2004 a Directorului Direcției Fiscale B prin care s-a aprobat alocarea sumei de 496.595.000 ROL de la titlul "cheltuieli materiale", art 30.07 "alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale" în vederea finanțării cheltuielilor de care va beneficia personalul din aparatul propriu direcției, cu ocazia sărbătorilor legale de Paști 2004;
- prin HCL al mun B nr 584/22.11.2004, s-a aprobat alocarea sumei de 6.880.000.000 ROL, în limita cheltuielilor existente la capitolul "autorități publice-cheltuieli materiale" pentru finanțarea unor cheltuieli în vederea funcționării administrației publice locale, atribuindu-se din această sumă 1.020.000.000 ROL pentru Direcția Fiscală B;
- urmare a acestei hotărâri, la data de 16.12.2004, directorul Direcției Fiscale Bae mis Decizia nr 351 prin care a aprobat alocarea sumei mai sus menționată din alineatul 26.03. "obiecte de inventar" în vederea finanțării unor cheltuieli de funcționare de care va beneficia personalul din aparatul propriu al direcției;
- referitor la suma de 496.592.000 ROL, s-a reținut că aceste cheltuieli au fost înscrise în bugetul direcției în conturile de plăți și cheltuieli ale instituției și au fost justificate de bonuri valorice emise, facturi parțiale, factură centralizatoare;
- referitor la suma de 1.020.000.000 ROL, s-a reținut că a fost utilizată pentru achiziționarea de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte în limita de 10.000.000 ROL/angajat și că aceste bunuri au fost înregistrate în patrimoniul unității la obiecte de inventar în folosință, la articolul 26.03 "alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată";
- cheltuielile aprobate și efectuate de ordonatorul terțiar de credit au avut la bază HCL nr 124/29.03.2004 și art 584/22.11.2004, reținându-se că aceste hotărâri sunt legale, temeinice și obligatorii, având în vedere că nu au fost atacate pe calea contenciosului administrativ nici de Instituția Prefectului și nici de alte persoane interesate;
- HCL nr 76/7.02.2006 prin care s-a aprobat restituirea sumelor acordate cu titlu de cheltuieli de funcționare a administrației publice locale a fost atacată în contencios administrativ de Sindicatul Liber al Salariaților din Primăria mun B, prin sentința civilă nr 1930/C/21.11.2006 a Tribunalului Brașov rămasă irevocabilă, dispunându-se anularea acestei hotărâri cu precizarea că HCL nr 124/2004 și nr 584/2004, nefiind revocate, au dat naștere unor raporturi de dreptul muncii, drepturile salariale acordate neputând fi desființate; s-a mai reținut că prin aceeași hotărâre s-a apreciat că au suport legal cheltuielile salariale ale angajaților din aparatul propriu al Consiliului Local B și din instituțiile publice subordonate;
- ca urmare, s-a apreciat de către prima instanță că s-a statuat cu putere de lucru judecat că aceste cheltuieli sunt legale, datorită destinației primite dând naștere unor raporturi de dreptul muncii, și s-a stabilit că în aceste condiții, susținerile din încheierea de sesizare privind nelegalitatea cheltuielilor nu pot fi primite;
- pentru a fi admisibilă încheierea de sesizare, trebuie întrunite cumulativ în persoana pârâților, elementele răspunderii civile delictuale, iar în condițiile în care hotărârile Consiliului Local au avut la bază referatele de specialitate, iar dispozițiile de plată s-au dat în executarea acestor hotărâri ale Consiliului Local în limitele sumelor alocate, nu se poate reține fapta ilicită și vinovăția acestor persoane nici sub forma neglijenței, iar prejudiciul nu poate fi identificat, cheltuielile efectuându-se în limita fondurilor existente la capitolul cheltuieli materiale;
- referitor la susținerile din încheierea de sesizare, potrivit cu care sumele alocate prin decizii au primit alte destinații decât cea aprobată prin HCL nr 124/2004 și nr 584/2004, s-a stabilit că acestea reprezintă ajutor material la nivelul unui salariu brut cu ocazia sărbătorilor de Paști 2004 și obiecte de inventar sub formă de bonuri valorice și, ca urmare, se circumscriu cheltuielilor de funcționare a administrației publice locale; acordarea acestor drepturi bănești este în concordanță și cu legislația muncii, respectiv Codul muncii, art 1, art 6 al 1, art 39 și art 40 și Convenția nr 131/1976 a Organizației Internaționale a;
- din facturi, evidențe contabile și note de inventar rezultă că angajații Direcției Fiscale B și-au achiziționat articole de îmbrăcăminte și încălțăminte ce au fost înregistrate în contabilitate la capitolul "obiecte de inventar", noțiunea de echipament impunându-se a fi interpretată raportat la activitatea desfășurată de personalul din respectiva instituție.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Curtea de Conturi a României care a criticat-o sub aspectul nelegalității, invocându-se în susținerea căii de atac dispozițiile art 304/1 și art 304 pct 9 cod procedură civilă.
În susținerea criticii potrivit cu care hotărârea primei instanțe este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, recurenta a invocat următoarele argumente:
1. Față de concluzia primei instanțe privind legalitatea HCL nr 124/2004 și nr 584/2004 urmare a neatacării lor în contencios administrativ, s-a arătat că cele două hotărâri sunt formulate astfel încât din conținutul lor nu rezultă că sumele vor fi utilizate pentru folosul personal al B sau al instituțiilor subordonate acestora, neexistând din acest punct de vedere un motiv al atacării lor în contencios administrativ și că destinația reală a acestor sume alocate rezultă doar din referatele întocmite de serviciile și direcțiile din cadrul B și din conținutul avizelor date de comisiile de specialitate.
2. Față de concluzia primei instanțe preluată din considerentele sentinței civile nr 1930/C/21.11.2006 a Tribunalului Brașov, în sensul că, aceleași doua hotărâri ale Consiliului Local B, nefiind atacate în contencios administrativ, ar fi dat naștere unor raporturi de dreptul muncii, iar drepturile salariale acordate nu ar mai putea fi desființate, s-a apreciat că aceasta este nefirească și nejustificată de actele normative și de practica în materie, întrucât drepturile salariale se suportă de la capitolul "cheltuieli de personal" și se impozitează conform legislației specifice, iar considerentele sentinței civile mai sus menționate nu pot avea autoritate de lucru judecat cu atât mai mult cu cât în cuprinsul acesteia nu se precizează că sunt legale cheltuielile efectuate.
3. Față de considerentul invocat prin hotărârea atacată, privind faptul că sumele se circumscriu cheltuielilor de funcționare ca urmare a faptului că au fost alocate pe bază de decizii și că sunt în concordanță cu legislația muncii, s-a arătat că instanța nu poate folosi ca argument în susținerea legalității cheltuielilor chiar problema supusă judecății, respectiv destinația sumelor alocate prin cele două hotărâri ale Consiliului Local B;
4. Față de argumentul primei instanțe legat de modul de interpretare a noțiunii de echipament, s-a arătat că angajații direcției nu au achiziționat numai produse de îmbrăcăminte și încălțăminte, precizându-se că dintr-o serie de facturi individuale rezultă că au fost achiziționate produse alimentare și nealimentare, produsele achiziționate fiind înregistrate prin notă contabilă direct pe cheltuiala instituției cu încălcarea Legii nr 81/1991.
Prin întâmpinarea formulată în recurs, intimatul Gaa rătat că a participat numai la adoptarea HCL nr 124/2004 și că nu s-a făcut dovada de către Curtea de Conturi că s-a creat un prejudiciu bugetului local și, mai mult decât atât că este vorba despre un prejudiciu cert și real. De asemenea, s-a susținut că vinovăția nu poate exista atâta timp cât la adoptarea HCL nr 124/29.03.2004 și-a exercitat un drept legal, liber exprimat și cu bună credință.
Intimații, G, G, și au formulat întâmpinare prin care arătat că actul normativ pretins încălcat, Legea nr 154/1998 privește sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și au răspuns fiecăruia dintre motivele de recurs invocate prin următoarele argumente:
1.Cu privire la primul motiv de recurs s-a arătat că prin decizia nr 517/1999 a secției jurisdicționale a Curții de Conturi pronunțată într-o speță similară s-a conchis ca "hotărârea Consiliului Local, prin care au fost aprobate cheltuielile de reprezentare, este un act administrativ care își produce efectele până la momentul anulării sale de către secția de contencios administrativ a instanței competente să analizeze legalitatea actului emis".
2. Cu privire la al doilea motiv de recurs s-a arătat că intrarea în circuitul civil a celor două hotărâri ale Consiliului Local fac, pe de o parte, imposibilă revocarea lor, iar pe de altă parte, fac imposibilă și recuperarea de la salariați.
3. Referitor la al treilea motiv de recurs, s-a susținut incidența legislației interne și internaționale a muncii care vizează în opinia intimaților doar cele două hotărâri ale Consiliului Local.
4. Relativ la al patrulea motiv de recurs, s-a arătat că, într-adevăr, prin HCL nr 124/2004 nu au fost achiziționate exclusiv articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, așa cum s-a întâmplat cu sumele alocate prin HCL nr 584/2004. motivarea alocării acestor sume a fost făcută de pârâți pe legislația muncii care permite alocarea unor sume în favoarea salariaților.
La dosarul cauzei s-au depus în recurs următoarele înscrisuri: lista centralizată cu facturile care privesc produse alimentare și nealimentare pentru care s-au alocat sume prin HCL nr 124 și nr 584 din 2004, emisă de Direcția Fiscală B, lista facturilor înregistrate în contabilitate, emisă de aceeași direcție și copia deciziei nr 517/1999 a Curții de Conturi-Secția jurisdicțională.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art 304/1 cod procedură civilă și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Hotărârile nr 124/2004 și nr 584/2004 ale Consiliului Local al mun B reprezintă, din punct de vedere juridic, acte administrative, calificare rezultată din faptul că hotărârile reprezintă principala formă juridică de activitate a organului administrativ consiliul local și, ca urmare, se supun regimului juridic al actelor administrative. De esența acestor acte juridice este forța lor juridică fundamentată de prezumția de legalitate, de autenticitate și de veridicitate care generează obligația de respectare și de executare.
Ca urmare, aceste acte își produc efectele de la momentul aducerii lor la cunoștință în forma prevăzută de lege, producând efecte în planul dreptului administrativ, dar și pentru celelalte ramuri de drept, cu excepția celui penal. Scoaterea din vigoare a actului administrativ în categoria căruia intră cele două hotărâri de consiliu local, cu consecința încetării efectelor sale juridice, poate avea loc fie prin anulare, de către instanța de judecată în condițiile Legii nr 554/2004, fie prin retractare de către organul care l-a emis.
Cum anularea celor două acte administrative nu pot face obiectul prezentei cauze, neexistând o cerere în acest sens nici pe calea unei excepții de nelegalitate, iar o altă formă de încetare a efectelor acestora nu a fost identificată, hotărârile Consiliului Local la care face referire primul motiv de recurs, se bucură de prezumțiile mai sus menționate.
Hotărârea nr 124/2004 a fost adoptată pe baza raportului de specialitate și a notei de fundamentare întocmite în acest sens, obiectul său constituindu-l "aprobarea cheltuielilor de funcționare pentru instituțiile publice din subordinea Consiliului Local al Municipiului B", hotărându-se că stabilirea cuantumului sumelor va fi realizată de ordonatorul secundar sau terțiar de credite, după caz, prin decizie internă și cu avizul comisiei de monitorizate de la fiecare serviciu public.
Ordonatorul terțiar de credite al Direcției Fiscale B, a procedat la emiterea unei decizii prin care, în conformitate cu dispozițiile HCL nr 124/2004, s-a aprobat alocarea unei sume de bani de la titlul "cheltuieli materiale", aliniatul 30.07 "alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale" în vederea finanțării unor cheltuieli de funcționare.
Dispozițiile legale ale OUG nr 45/2003 indicate de Curtea de Conturi ca fiind încălcate prin includerea în cheltuielile de funcționare a ajutoarelor materiale către salariați, nu conțin prevederi legate de legalitatea acestei încadrări, ci de modul de funcționare a aparatului bugetar și conduita adoptată în acest sistem.
Nu a fost însă menționat nici un text de lege care a fost încălcat prin avansarea cu titlu de cheltuieli de funcționare a ajutoarelor materiale către salariați, în considerarea sărbătorilor de Paști.
Susținerea recurentei cu privire la lipsa calității de drepturi salariale a acestor ajutoare este întemeiată, întrucât, conform regulilor bugetare prevăzute prin Legea nr 273/2006 privind finanțele publice locale, nicio cheltuială bugetară nu poate fi angajată și efectuată, dacă nu există baza legală pentru acea cheltuială.
Cheltuielile de funcționare sunt prevăzute de codul fiscal și, în prezenta cauză nu a fost contestată modalitatea de înregistrare a acestora, ci încadrarea ajutorului material acordat cheltuielile de funcționare.
Argumentele invocate de reclamantă nu sunt în măsură, având în vedere și considerentele expuse cu privire la legalitatea hotărârii consiliului local, să conducă la concluzia nelegalității cheltuielilor efectuate cu titlu de "cheltuieli de funcționare" și contestate în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât nici decizia nr 46/06.04.2004 a conducerii Direcției Fiscale B nu a fost lipsită într-o manieră prevăzută de lege de efectele juridice.
Cea de a doua hotărâre invocată în încheierea de sesizare, respectiv nr 584/22.11.2008 a Consiliului Local al Municipiului B se bucură, de asemenea, de efecte juridice și precizează cu exactitate alocarea sumei de 1.020.000.000 ROL pentru Direcția Fiscală B, în limita fondurilor existente la capitolul "autorități publice-cheltuieli materiale" pentru finanțarea unor cheltuieli în vederea funcționării administrației publice locale. De aceiași prezumție de legalitate de bucură și decizia nr 351/16.12.2004 emisă de conducerea Direcției Fiscale B în care se stipulează în detaliu destinația sumei aprobate cu titlu de cheltuieli de funcționare. Neîncadrarea din punct de vedere legal a destinației acestor sume, indiferent de natura bunurilor achiziționate, în cheltuieli de funcționare nu a fost susținută cu argumente juridice de către Curtea de Conturi.
În mod corect a argumentat prima instanță în sprijinul legalității destinației sumelor alocate cu titlu de cheltuieli de funcționare, dispozițiile art 6 al 1 și art 40 al 2 din Codul muncii, urmând a fi avut în vedere faptul că funcționarea unei instituții trebuie percepută ca un întreg ansamblu tehnic, material, dar și uman.
Ca urmare, chiar dacă nu se poate interpreta că aceste sume au fost alocate cu titlu de drepturi salariale, susținerile recurentei în acest sens fiind întemeiate, nici nu s-a făcut dovada că nu s-ar include în titlul bugetar "cheltuieli de funcționare".
Toate aceste argumente conduc la concluzia neîntrunirii în cauză a răspunderii civile delictuale în persoana pârâților, lipsind fapta ilicită.
Pentru toate aceste considerente, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, Curtea, în baza art 312 al 1 cod procedură civilă, va respinge recursul formulat de recurenta Curtea de Conturi a României.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta Curtea de Conturi a României cu sediul în B,--24, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 204/AF/22 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 iunie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /13.07.2009
Dact. / 20.07.2009.
- 2 ex.-
Jud. fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Clara Elena Ciapă, Lorența