Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 861/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 861/ Dosar nr-
Sedința publică din 17 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mirena Radu JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - - - - JUDECĂTOR 3: Marcela
- - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta Curtea de Conturi a României pentru Camera de Conturi B - Direcția de Control Financiar Ulterior și de pârâții G și împotriva sentinței civile nr. 433/CA din 14 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția coomercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu Curtea de Conturi.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 8 decembrie 2010, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 10 decembrie 2009, respectiv pentru astăzi 17 decembrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Se constată că la data de 28.08.2008 reclamanta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi B și Unitatea administrativ teritorială Comuna au chemat în judecată pe pârâții G - Primarul Comunei, - - Viceprimar și - conducător compartiment contabilitate având ca obiect Litigiu Curtea de Conturi.
Acțiunea reclamantei a făcut obiectul dosarului nr- al Tribunalului Brașov, în care instanța a pronunțat sentința civilă nr. 433/CA/14.04.2009.
Prin această sentința instanța a admis în parte sesizarea formulată prin încheierea nr.32/21.08.2008 a Camerei de Conturi B - Direcția de Control Financiar Ulterior.
A obligat pârâtul G, să plătească reclamantei parte prejudiciată Comuna, următoarele sume:
- 1.755 lei reprezentând despăgubiri civile, la care de adaugă dobânda de referință a de 10,07% pe an, de la data producerii prejudiciului si până la data achitării integrale -pentru punctul 1 din sesizare;
-644 lei reprezentând despăgubiri civile la care de adaugă dobânda de referință a de 10,07% pe an, de la data producerii prejudiciului si până la data achitării integrale -pentru punctul 3 din sesizare;
-23.989 lei reprezentând despăgubiri civile la care de adaugă dobânda de referință a de 10,07% pe an, de la data producerii prejudiciului si până la data achitării integrale -pentru punctul 8 din sesizare.
A obligat în solidar pe pârâții G și să plătească reclamantei parte prejudiciată Comuna, jud. B suma de 2.271,6 lei reprezentând diferență majorări de întârziere neachitate -pentru punctul 6 din sesizare.
A respins sesizarea formulată în contradictoriu cu pârâtul -, (pct.5) ca rămasă fără obiect.
A respins restul solicitărilor pentru punctele 1, 2, 5, 6, ca rămase fără obiect și pentru punctele 7 și 11, ca nefondate.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În raport de punctele 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8 și 11 din încheierea nr.32/21.08.2008 a Camerei de Conturi B - Direcția de Control Financiar Ulterior, prin care solicită recuperarea unor sume de bani de la -primar,--viceprimar și-conducător compartiment contabilitate, tribunalul a reținut că pentru punctele 1 - parțial, 2, 5 și 6 - parțial au fost depuse la dosar documente din care rezultă că au fost recuperate debitele. Pentru punctele 3 și 8 nu s-a depus nici un document justificativ. Astfel, pentru punctul 1 debitul în sumă de 2.455 lei a fost înscris în decizia de imputare nr.8466/02.10.2008 și din acesta a fost achitată suma de 700 lei, prin reținere din salariul debitorului. Pentru diferența rămasă neachitată, de 1.755 lei tribunalul a admis acțiunea, deoarece potrivit organigramei aprobată prin nr. 13/22.02.2007, Com. avea un post de auditor public intern, din categoria de funcționar public. Postul a fost ocupat fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată. Din verificarea activității depuse de auditorul intern al comuna, s-a constatat că pentru anul 2007 acesta a întocmit proiectul planului de audit, dar nu l-a supus aprobării ordonatorului de credite și nu a întocmit nici un raport de audit în anul 2007. Cu toate că auditorul intern nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu, ordonatorul de credite nu a luat măsuri de sancționare prin reducere a salariului sau schimbarea din post, ci a aprobat acordarea de premii în cuantum de 10% lunar și de 5% la finele anului 2007 din economiile realizate la fondul de salarii și acestui funcționar public.
- pentru punctul 2 debitul în sumă de 934,64 lei a fost înscris în decizia de imputare nr.8467/02.10.2008 și a fost achitat prin chitanța nr.02193/23.10.2008.
- pentru punctul 3 debitul în sumă de 644 lei a fost înscris în decizia de imputare nr.8469/02.-, dar nu a fost depus nici un document de plată.
Solicitarea Camerei de Conturi este fondată, în opinia primei instanțe, cu privire la acest punct, deoarece potrivit organigramei aprobată de Consiliul Local și statului de funcții, în cadrul biroul achiziții din cadrul compartimentului buget impozite și taxe s-a aprobat un post care este ocupat de dl.. Din verificarea activității desfășurate în cadrul biroului s-a constatat că "Fișa postului" întocmită pentru acesta nu este semnată și aprobată nici de primar și nici de către ocupantul postului, iar contractul individual de muncă nr.2/01.02.2002 al d-lui este pentru postul de mecanic auto.
Camera de Conturi a constatat că la contractul de muncă nu există nici un act adițional, iar la dosarul de personal nu sunt documente care să ateste specializări ale acestui angajat pentru a îndeplinii cerințele postului referitoare la achizițiile publice. De asemenea, la dosarul angajatului nu sunt documente din care să rezulte că a fost promovat urmare absolvirii altor forme de învățământ și nu rezultă că a susținut un examen de promovare pe post.
Din verificarea efectuată cu privire la achizițiile publice s-a constatat că nu a fost întocmit programul de achiziții publice în anul 2007 de către salariatul cu atribuții pe linia achizițiilor publice și nu a urmărit aplicarea normelor legale în legătură cu achizițiile publice. Cu toate că angajatul nu și-a adus la îndeplinire obligațiile, conducătorul instituției a aprobat plata premiilor lunare și pentru acest angajat. Valoarea premiilor acordate (în sumă brută) la nivelul anului 2007, fost de 644 lei.
- pentru punctul 5, debitul în sumă de 934,64 lei a fost înscris în decizia de imputare nr.8468/02.10.2008 și a fost achitat prin chitanța nr.02192/23.10.2008.
- pentru punctul 6, din verificarea veniturilor încasate de Primăria comunei în anul 2007 din valorificarea unor bunuri s-a constatat că nu s-a urmărit încasarea veniturilor din valorificarea masei lemnoase.
Pentru toată cantitatea și valoarea masei lemnoase contractate, primăria a emis în anul 2006 facturi în valoare totală de 168.156,3 lei.
Până la data de 31.12.2007 din valoarea totală a masei lemnoase valorificate și facturate s-a încasat suma de 129.422,62 lei în anul 2006 și 19.100 lei în anul 2007, în total suma de 148.522,63 lei, rămânând o restanță în sumă de 19.633,67 lei neîncasată până la data controlului.
Pentru suma restantă de 19.633,67 lei, în timpul controlului au fost calculate majorările de întârziere, de la data scadenței fiecărei tranșe restante și până la data controlului. Valoarea majorărilor de întârziere este în sumă de 12.371,6 lei. Din această sumă, după sesizarea instanței de către Camera de Conturi au fost achitate următoarele sume: 10.100,00 lei prin OP 1/13.10.2008, 2/18.08.2008, 1/6.11.2008, iar prin chitanța nr.01788/22.08.2008 suma de 20,00 lei. Prin urmare a rămas nerecuperată suma de 2.271,6 lei, pentru care instanța de fond a admis sesizarea Camerei de Conturi.
- pentru punctul 8, din verificarea înregistrărilor în evidența contabilă cu privire la facturile emise de prestator, pentru executarea lucrării " din beton drum DC.52 " de către, precum și a plății acestor prestații, s-a constatat existența a două facturi întocmite de către Z, facturi în care sunt înscrise la "denumirea produselor sau serviciilor -"Situație de lucrări executat rigolă betonată DC 52 ", facturi care au fost decontate fără ca lucrările să fie executate, verificate și recepționate de beneficiar.
Din evidența contabilă a instituției rezultă că numai factura nr. -/21.12.2007, înregistrată la Primăria comunei sub nr. 13.724/21.12.2007, semnată de către primar, de 30.000,00 lei a fost achitată în luna decembrie 2007, iar a doua factură nr.-/27.12.2007, de 13.186 lei, înregistrată la Primăria comunei sub nr. 178/20.01.2008, deși este emisă în luna decembrie 2007, nu este înregistrată ca obligații către furnizor în luna decembrie 2007, ci doar în luna ianuarie 2008 cu ocazia efectuării plății.
Suma de 13.186 lei a rămas ca disponibil din sume alocate de Consiliul Județean B, cu destinația specială - de pietruire și asfaltare drumuri comunale, în baza prevederilor nr.HG577/1997, sumă ce trebuia restituită până la data de 15.01.2008, conform Normelor Metodologice de încheiere a exercițiului financiar a anului 2007.
Camera de Conturi a constatat că nu au fost efectuate lucrările nominalizate în facturi și nici cele înscrise în ordinele de plată, iar prin plata nelegală efectuată de instituție, bugetul comunei a fost prejudiciat cu suma de 43.186 lei. La această sumă se adaugă foloasele nerealizate de instituție în sumă de 2.255,33 lei, foloase calculate la nivelul dobânzii de refinanțare BNR pe luna iulie 2008, de 9,75%/an în conformitate cu Circulara BNR nr.19/01.07.2008. nerealizate au fost calculate de la data plății sumelor și până la data de 16.07.2008.
În timpul controlului SC SRL Z, din proprie inițiativă, a întocmit două facturi de stornare pentru sumele încasate necuvenit de 43.186 lei (factura nr.-/16.07.2008, de 30.000 lei și factura nr.-/16.07.2008, de 13.186 lei, în roșu).
De asemenea prestatorul a achitat către Primăria comunei cu OP nr. 50/18.07.2008 suma de 43.186 lei și cu OP nr. 48/16.07.2008 suma de 2.255,33 lei reprezentând foloase nerealizate, foloase încasate de către Primăria comunei în baza facturii nr.116/14.07.2008 emisă către
Unitatea administrativă, în timpul controlului, a virat sumele la bugetul Consiliului Județean B, cu OP nr.923 / 30.07.2008.
Deoarece suma de 23.989 lei nu a fost recuperată, tribunalul a admis sesizarea, cu privire la acest punct.
Pentru toate sumele pentru care s-a admis sesizarea Camerei de Conturi s-a calculat dobânda de referință a de 10,07% pe an, de la data producerii prejudiciului si până la data achitării integrale, dobânda fiind cea de la data pronunțării hotărârii.
În ceea ce privește sumele cuprinse la punctele 7 și 11 din încheiere, instanța apreciază nefondate solicitările Camerei de Conturi, pentru următoarele considerente:
La punctul 7 s-a arătat că din verificarea efectuată cu privire la veniturile din activitățile autofinanțate s-a constatat neurmărirea modului de derulare a clauzelor contractelor de închiriere a pășunilor comunale, încheiate cu:
-, contractul nr. 1697/15.03.2004, modificat cu act adițional nr. 579/24.01.2005, pentru suprafața de 215 ha pășunea;
-, contractul nr. 1913/23.03.2004, modificat cu actul adițional nr.452/19.01.2005, pentru suprafața de 12 ha;
-, contractul nr.439/19.01.2005, pentru suprafața de pășune de 192 ha ( 85 ha în și 107 ha în );
- C, contractul nr.2321/17.03.2006, pentru 35 ha de pășune la.
Prin neurmărirea realizării veniturilor cuvenite din închirierea pășunilor comunale, s-a constatat că valoarea debitelor neîncasate din aceste contracte la data de 31.12.2007, a fost în sumă de 6.383 lei cu majorări calculate în sumă de 1.623 lei, sume care nu concordă cu cele reflectate în evidența contabilă.
Totodată s-a constatat că valoarea chiriei ce trebuia achitată în natură de către chiriași, prin efectuarea de lucrări de întreținere a pășunilor a fost de 5.100 lei, lucrări de întreținere nejustificate prin situații de lucrări până la finele anului 2007 și nici până la finele controlului.
Din restanțele constatate s-a încasat în anul 2008 suma de 3.883 lei, din care în timpul controlului s-a încasat suma de 1.383 lei și a rămas de încasat suma de 2.500 lei.
În timpul controlului au fost calculate majorările de întârziere aferente perioadei de la scadență și până la data plății sau pentru sumele rămase neîncasate până la data de 25.07.2008, în sumă totală de 2.668 lei, din care s-a încasat suma de 887 lei, și a mai rămas de încasat suma de 1.781 lei.
Prin neurmărirea încasării veniturilor din contractele de închiriere a pășunilor au fost încălcate prevederile clauzelor contractuale și ale Legii finanțelor publice locale nr.273/2006 art.23 alin.2 lit.
Instanța a reținut că prin HCL nr.44/31.10.2007 s-a aprobat diminuarea suprafețelor de pășune și punerea acestora la dispoziția Comisiei Locale de Aplicare a Legilor proprietății, astfel: pentru suprafața de 539,26 ha situată în pășunea, pentru suprafața de 137,84 ha în satul Poarta și pentru suprafața de 41,38 ha situată în pășunea. Chiar dacă nu au fost operate modificările în contractele de închiriere, este evident că respectivele terenuri nu mai sunt în folosința chiriașilor, astfel că acestora nu li se mai poate percepe aceeași chirie. Instanța de fond a stabilit că suma stabilită de Camera de Conturi este nefondată, câtă vreme suprafața terenurilor închiriate a fost diminuată, arătând că situația urmează a fi reglementată și în acte de Consiliul Local în baza atribuțiilor sale conferite de Legea nr.215/2001.
La punctul 11 s-a arătat că din verificarea contractelor de achiziții publice din anii 2005 și 2006 s-a constatat că:
1.Toate contractele încheiate în anul 2005 cu COD RL. B, pentru executarea lucrărilor de "Reparații la Căminul cultural -, la școala și la școala au cuprinse în " ofertă" la toți participanții la "Selecția de oferte" cotele de - 19,75% și fond de șomaj - 2,5%, cote care erau valabile în anul 2006 și care au fost stabilite prin Legea nr.380/2005 privind asigurările sociale (în anul 2005 - cotele erau de 22% și 3% șomaj).
2. Unele contracte de execuție de lucrări încheiate în anul 2006 de către Primăria comunei în urma selecției de oferte, în " ofertă" cuprind cotele de - 22%, fond de șomaj - 3%, cote care erau aferente anului 2005 (Legea nr. 512/2004 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2005 ) și nu cotele corecte aferente anului 2006, de 19,75% și 2,5% fond de șomaj, stabilite prin Legea nr.380/2005 privind Asigurările sociale pentru anul 2006.
Aceste aspecte s-au constatat la contractele încheiate în urma "Selecțiilor de oferte" (la toți ofertanții) cu:
a) Z, contract nr.4874/02.06.2006, . drum.
Din verificarea documentelor depuse de fiecare societate comercială participantă la licitație, se constată că toate devizele ofertă sunt întocmite cu cotele de -22%, șomaj - 3%, - 7%, cote care erau valabile în anul 2005 (Legea nr.512/2004 privind Asigurările sociale aferente anului 2005 ) și nu cu cotele stabilite pentru anul 2006 prin Legea nr.380/2005, de: - 19,75%, fond de șomaj - 2,5% și - 7%.
Societățile care au depus "Devize ofertă" sunt următoarele:
- Z, nr.14/08.05.2006;
- Z, nr.6/09.05.2006;
- Z, nr.31/08.05.2006.
Din verificarea modului de întocmire și prezentare a " ofertă" se constată că la toate cele 3 (trei) societăți există aceiași greșeală, respectiv aplicarea cotei de aprovizionare de 10% după cota de profit.
b), contract nr.5245/14.06.2006 pentru " Drumul ".
Din documentele existente la dosarul privind achiziția se constată că selecția de oferte s-a desfășurat în data de 02.06.2006.
Din verificarea "Caietului de sarcini" înregistrat la Primăria comunei, sub nr.4382/22.05.2006 se constată că prin "Fișa de date a achiziției" se cereau la condiții impuse de participarea la procedura "Cerere de ofertă" un număr de 8 (opt) documente eligibile care trebuie depuse de ofertanți.
Din documentele existente la dosar rezultă că toți cei 3 (trei) ofertanți nu au depus documentele cerute prin "Fișa de date".
Din cele prezentate mai sus se apreciază că au fost încălcate prevederile: - OG 60/2001 privind achizițiile publice art.40 alin. (1), (2) și (3) și art. 46; art.51 alin (1) lit. a, b și c și alin.2 și 3 precum și ordinul comun MFP- nr- Anexa 1..9 - Garanția de participare de la.91 - la 9.4 și pct. El, E4,E5 și E7.
Pentru aceste motive se impută ordonatorului principal de credite G venituri din chirii în sumă de 94.678 lei și majorări de întârziere în sumă de 109.896 lei, neîncasate.
Instanța apreciază însă că aceste sume nu pot fi stabilite de Camera de Conturi câtă vreme contractele respective sunt în vigoare, nu au fost anulate și nu fac obiectul nici unui dosar în instanță. Ori, pentru atacarea contractelor încheiate în baza OG60/2001 privind achizițiile publice, se prevedeau căile de atac împotriva modului în care au fost atribuite contractele de achiziții publice. Cum o asemenea cale nu a fost folosită în cauză, iar contractele sunt în vigoare, Camera de Conturi nu are competența să constate nelegalitatea acestora și imputarea sumelor stabilite ca și chirii.
În cauză au declarat recurs G și împotriva sentinței civile nr. 433/CA/14.04.2009, aceștia arătând că au fost obligați în mod nejustificat la plata unor sume care au fost deja recuperate sau sunt în curs de recuperare.
În motivarea recursului recurenții au arătat că, potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Pentru punctul nr. 1 din Încheierea nr. 32/21.08.2008 a Camerei de Conturi B - Direcția de Control Financiar Ulterior au fost dispuse măsuri iar suma este în curs de recuperare. Inițial a fost stabilită suma de 2.455 lei la care se adaugă dobânda de referință a BNR, s-au depus acte din care reiese că s-au dispus măsuri de recuperare și s-a început recuperarea sumei, dispoziția instanței ca primarul G să plătească suma de 1.755 lei și dobânda de 10,07% pe an este nejustificată. Aceeași situație este și pentru suma de 644 lei și dobânda de 10,07% pe an, dispusă în sarcina aceluiași recurent, a fost emisă Dispoziția de recuperare a acestei sume de la angajatul. Plata sumei de 23.989 lei și dobânda de 10,07% pe an de către recurentul este nefondată. La punctul nr. 8 din cuprinsul Încheierii nr. 32/2008 sunt descrise lucrările și sumele achitate către SC SRL Z, iar în dispozitivul aceleiași încheieri la punctul nr. 8 se vorbește de plata sumei de 23.989 lei achitată nejustificat către o altă societate, respectiv SC SRL Instanța preia această greșeală și o transpune în hotărârea judecătorească cu toate că au fost întocmite formalitățile de recuperare a sumei de la SC SRL
Datoria de 2.271,6 lei și majorări de întârziere la care au fost obligați recurenții G și a fost recuperată și nu au fost depuse actele întocmite cu SC SRL prin care s-a demonstrat recuperarea acestei sume. Pentru aceste motive s-a solicitat modificarea hotărârii și respingerea sesizării Camerei de Conturi B - Direcția de Control Financiar Ulterior ca rămasă fără obiect prin recuperarea integrală a sumei.
În concluziile scrise depuse la dosar în data de 23.10.2009 de și, recurenții au solicitat admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 433/CA/14.04.2009, modificarea hotărârii și respingerea sesizării Camerei de Conturi B - Direcția de Control Financiar Ulterior, respectiv respingerea recursului declarat de Curtea de Conturi.
În data de 07.07.2009, Curtea de Conturi a României pentru Camera de Conturi a Județului Bad eclarat recurs împotriva sentinței civile nr. 433/CA//14.04.2009 pronunțata de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, prin care solicită admiterea recursului formulat, modificarea în parte a sentinței civile recurate, în sensul admiterii sesizării pentru pct.7 și 11 din Încheierea nr. 32/21.08.2008 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi a Județului B, solicitând și respingerea recursului declarat de pârâți.
În motivarea recursului declarat, Curtea de Conturi a arătat următoarele: prin Încheierea de sesizare nr. 32/21.08.2008 a Camerei de Conturi a Județului B, conform art. 71 alin (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a solicitat stabilirea răspunderii civile delictuale pentru prejudiciul înregistrat la unitatea administrativ teritorială, comuna, în sarcina pârâților G, -.
Prin Raportul de control, întocmit în urma verificării contului de execuție și a bilanțului contabil încheiat pe anul 2007 la comuna, s-a stabilit că au fost efectuate plăți nelegale în perioada ianuarie-decembrie 2007 și s-au constatat o serie de abateri financiar - contabile ce au determinat prejudicierea bugetului unității administrativ teritoriale.
Sentința instanței de fond, prin care s-a respins cererea recurentei reclamante ca nefondată, privind capetele 7 și 11 din sesizare, este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 20 alin. (1), art. 23 alin. 2 lit. b și e din Legea nr. 273/2006 și cu încălcarea prevederilor art. 16 alin (1), art. 18 lit. d, art. 31 alin. 2, art. 94 și art. 95 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, texte de lege în vigoare la data introducerii acțiunii.
Privind pct. 7 din Încheierea nr. 32/21.08.2008, prin sentința civilă pronunțată în cauză s-au respins solicitările recurentei reclamante Curtea de Conturi ca nefondate, întrucât față de veniturile restante la bugetul local al unități administrativ teritoriale, comuna, din închirierea pășunilor comunale, în sumă totală de 2.500 lei cu majorări de întârziere de 1.781 lei, cât și suma de 5.100 lei reprezentând venituri din închirierea pășunilor ce se sting pe alte căi, prin efectuarea de lucrări de întreținere a pășunilor, potrivit clauzelor contractuale, instanța a reținut o hotărâre a consiliului local, nr. 44/31.10.2007 prezentată de pârâți, prin care s-a aprobat diminuarea suprafețelor de pășune și punerea acestora la dispoziția Comisiei Locale de Aplicare a Legilor proprietății, fără însă a se fi operat în contractele de închiriere modificările stabilite prin respectiva hotărâre a consiliului local.
HCL nr. 44/31.10.2007 nu a fost prezentată organului de control, iar modificările de suprafețele de pășuni trebuiau operate atât în clauzele contractuale cât și în plan fizic prin încheierea unor procese verbale de predare a suprafețelor de pășune. HCL nr. 44/31.10.2007 nu poate avea efect retroactiv, pentru chiria datorată de chiriași pe anul 2007, care potrivit clauzelor contractuale aveau obligația achitării veniturilor reprezentând chiriile la bugetul local până la data de 01 lunii mai a fiecărui an, adică înainte de intrarea în pășuni.
În ceea ce privește pct. 11 din Încheierea de sesizare, care a fost respins de către instanța de judecată, constatarea este în legătură cu veniturile neîncasate la bugetul local al unității administrativ teritoriale, comuna, din închirierea unor terenuri în sumă de 94.678 lei și majorări de întârziere de 109.896 lei și nu cu privire la contractele de executare de lucrări de reparații încheiate ci încălcarea prevederilor legale în vigoare la data respectivă, așa cum în mod greșit se menționează în motivarea sentinței civile.
Instanța de fond în pronunțarea sentinței recurate nu a ținut cont de prevederile art. 20 alin(1) lit. b și e și 23 alin (2) lit. b și lit. e din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Competența de a constata faptele săvârșite cu încălcarea dispozițiilor legale, de natură a produce prejudicii bugetelor locale sau bugetului de stat și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestor prejudicii de la persoanele responsabile, este stabilită potrivit prevederilor art. 16 alin (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța pe fondul cauzei în mod greșit a apreciat unele dintre petitele din sesizare, ce au fost deduse judecății, ca nefondate, în raport de dispozițiile OUG nr. 74/2005, întrucât cele constatate în cauză au fost emise în limitele competenței Curții de Conturi a României, așa cum a fost stabilită prin art. 140 din Constituția României și prin dispozițiile art. 16 alin ( 1), art. 18 lit. d, art. 31 alin 2, art. 94 și art. 95 alin 1 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, în vigoare la data emiterii actului.
Curtea de Conturi a României urmărește respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale și bănești conform dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, în vigoare la data întocmirii actelor de control astfel: Curtea de conturi controlează, printre altele:
utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale;
situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale de către instituțiile publice, regiile autonome, companiile și societățile naționale, precum și concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;
Recurenta Curtea de Conturi mai susține că soluția pronunțată de instanța de fond nu este corectă nici din punct de vedere juridic și nici moral.
Pentru motivele mai sus menționate, recurenta reclamantă a solicitat admiterea recursului formulat, modificarea în parte a sentinței civile nr. 433/CA/14.04.2009, în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată pentru capetele 7 și 11 din Încheierea de sesizare nr. 32/21.08.2008 a Camerei de Conturi a Județului
Părțile au depus înscrisuri în probațiune.
Examinând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, prin prisma art.304 indice 1 Cod pr.civ. instanța de recurs urmează să admită recursurile declarate în cauză de reclamanta Curtea de Conturi și de pârâții G și, să caseze sentința atacată și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru următoarele considerente:
Prin încheierea nr.32/21.08.2008, Curtea de Conturi - Camera de Conturi Bas esizat Tribunalul Brașov cu privire la mai multe nereguli de ordin financiar - contabil sesizate în urma unui control la Unitatea Administrativ - Teritorială comuna, județul B, nereguli expuse în 11 puncte (filele 15-18 din încheierea nr.32/21.08.2009 a Curții de Conturi). Instanța de fond a soluționat sesizarea pe fiecare punct în parte, stabilind că pentru punctul 1 suma rămasă neachitată este de 1755 lei și se impune a fi obligați pârâții să o plătească; pentru punctul 2, debitul a fost achitat prin chitanța nr.0193/23.10.2008; pentru punctul 3, debitul de 644 lei este unul datorat de către pârâți, deoarece nu a fost încasată suma, chiar dacă figurează ca fiind imputată; pentru punctul 5 debitul a fost achitat prin chitanța nr.02192/23.10.2008; pentru punctul 6, s-a constatat că din verificarea veniturilor Primăriei rezultă că nu au fost încasate veniturile rezultate din valorificarea masei lemnoase în totalitate, instanța de fond reținând ca neîncasată suma de 2271,6 lei; pentru punctul 8 din sesizare, instanța de fond a reținut că din evidențele Primăriei com. rezultă că suma de 23.989 lei a rămas nerecuperată și trebuie imputată celor doi pârâți; pentru punctul 7, referitor la venituri din închirierea unor pășuni, tribunalul a reținut că sesizarea este nefondată, deoarece suprafețele de teren cu ramul de cultură pășune, deținute de Consiliul Local al com., s-au redus substanțial în urma retrocedărilor de terenuri către foștii proprietari, emițându-se HCL nr.44/31.10.2007 pentru reducerea suprafețelor închiriate; la punctul 11 instanța de fond a respins sesizarea pe considerentul că sumele imputate de Curtea de Conturi pentru contracte de achiziții publice încheiate de Primăria com. nu pot fi stabilite de Camera de Conturi câtă vreme contractele de achiziție sunt în derulare, nu au fost anulate și nu fac obiectul vreunui dosar în justiție.
Instanța de recurs constată, văzând apărările formulate de recurenți, că la judecata în fond nu au fost avute în vedere toate încasările sumelor imputate fie pârâților, fie unor angajați din cadrul Primăriei com., fie sume de bani restante din contracte, în curs de recuperare de la persoane juridice sau fizice care au încheiat contracte cu Primăria com., urmărirea exactă a acestor plăți având o înrâurire esențială asupra sumelor ce pot fi în realitate imputate recurenților pârâți. Efectuarea detaliată a calculelor acestor sume se impune cu atât mai mult cu cât actul de control, respectiv sesizarea Curții de Conturi sunt datate din luna august 2008 cel mai târziu, în timp ce hotărârile judecătorești în cauză sunt din cursul anului 2009, iar în intervalul de timp scurs de la sesizarea formulată de Curtea de Conturi recurenții pârâți pretind că au efectuat mai multe plăți, respectiv că au fost recuperate mai multe sume de bani dintre cele imputate de Curtea de Conturi. Pe de altă parte, instanța de recurs constată că instanța de fond nu a administrat suficiente probe pentru a verifica dacă într-adevăr la nivelul Primăriei com., direct prin demersuri ale pârâților sau din inițiativa unor angajați ai Primăriei, s-au efectuat procedurile de restituire a pășunilor către foștii proprietari, din suprafața totală de pășune deținută anterior anului 2006 de către Consiliul Local al com. și pentru care au fost încheiate contracte de închiriere. Prin ea însăși, HCL nr.44/2007 nu poate proba că anterior, de la o anumită dată, au fost restituite suprafețe de pășune către foștii proprietari, cu consecința micșorării suprafețelor de pășune închiriate către terți. HCL nr.44/2007 ilustrează cel mult pentru viitor că efectul retrocedării terenurilor este și acela al micșorării suprafețelor de pășune oferite spre închiriere și din care se obțineau anumite venituri la bugetul local. Instanța de fond trebuie să manifeste rol activ în scopul de a se administra probe indubitabile referitoare la momentul de la care a început restrângerea suprafețelor de pășune deținute de Primăria, suprafețele restituite, actele corelative prin care pârâții, Consiliul Local sau alte autorități au stabilit micșorarea suprafețelor de pășune închiriate, efectuarea formalităților de împroprietărire a foștilor proprietari /descendenților acestora la nivel local, suprafețele restituite, respectiv suprafețele rămase în administrarea Consiliului Local. Dacă apreciază necesar, instanța de fond, în rejudecarea cauzei, va dispune efectuarea de expertize de specialitate financiar - contabilă și orice altă expertiză considerată utilă, respectiv orice alte probe necesare pentru justa soluționare a cauzei.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să admită recursurile declarate în cauză și să caseze sentința atacată, trimițând cauza spre rejudecare la Tribunalul Brașov.
Pentru aceste motive
În numele legii
decide
Admite recursurile declarate de pârâții G și și reclamanta Curtea de Conturi a României împotriva împotriva Sentinței civile nr. 433/CA/14.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 decembrie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier
Cu opinia separată a unui judecător în sensul continuării soluționării litigiului de către instanța de recurs.
Judecător,
- -
Opinie separată
Spre deosebire de opinia majoritară apreciez că se impune soluționarea litigiului de către instanța de recurs.
Pentru lămurirea pretențiilor părților s-a administrat în fața instanței de fond proba cu înscrisuri. La dosarul cauzei sunt administrate toate probele care duc la lămurirea fondului dreptului cu privire la sumele imputate. În speță se efectuează cercetări cu privire la existența prejudiciului și, în cazul stabilirii existenței acestuia, sunt necesare calcule matematice simple privind întinderea acestor drepturi, iar motivul pentru care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare nu este temeinic.
Pârâtul Gaa rătat în recurs că a recuperat parte din aceste sume de la persoanele - fizice sau juridice - cărora le reveneau aceste obligații și au fost întocmite formalitățile de recuperare a sumei de la SC SRL Pârâtul a contestat obligarea sa la plata dobânzii de 10,07% pe an. S-a mai solicitat să se constate că s-a recuperat datoria de 2.271,6 lei și majorări de întârziere la care au fost obligați recurenții G și.
Toate aceste apărări pot fi verificate în fond de instanța de recurs fără a fi necesară casarea hotărârii.
În același timp, cu privire la faptul că nu s-a urmărit încasarea venitului rezultat din închirierea pășunilor, se constată că există toate înscrisurile pe baza cărora să fie lămurite aceste pretenții. Faptul că HCL nr.44/2007 nu a fost urmată de acte adiționale la contratele de închiriere nu este un motiv de trimitere spre rejudecare.
S-a apreciat că instanța de fond trebuie să manifeste rol activ în scopul de a se administra probe privind momentul de la care a început restrângerea suprafețelor de pășune deținute de Primăria, suprafețele restituite, actele corelative prin care pârâții, Consiliul Local sau alte autorități au stabilit micșorarea suprafețelor de pășune închiriate, efectuarea formalităților de împroprietărire a foștilor proprietari /descendenților acestora la nivel local, suprafețele restituite, respectiv suprafețele rămase în administrarea Consiliului Local.
Instanța de recurs cunoaște deja din probe că există o suprafață de teren restituită, că aceasta coincide cu parte a suprafeței închiriate pentru pășune, astfel încât interesează numai dacă există sau nu actul care produce consecințe juridice cu privire la atribuțiile pe care le avea ordonatorul de credite.
Pentru aceste considerente opinia mea este că se impune soluționarea litigiului de către instanța de recurs.
Judecător,
- -
Red 12.01.2010/MR 29.01.2010
Dact VP 14.01.2010/1.02.2010- 4 ex
Jud fond M
Președinte:Mirena RaduJudecători:Mirena Radu, Silviu Gabriel Barbu, Marcela
