Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 870/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 2696,-
DECIZIA NR. 870
Ședința publică din data de 2 iunie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aida Liliana
JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Urlețeanu Alexandrina Nițu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulate de contestatorul Serviciul Public de Producere și Furnizare Energie M, cu sediul în M,-, jud. P, împotriva deciziei nr. 551 din data de 6 aprilie 2009 pronunțate de Curtea de APEL PLOIEȘTI în contradictoriu cu intimații Curtea de Conturi a României, cu sediul în B, sector 1,--24, domiciliat în M,-,. 43,. B,. 2,. 5, jud. P, domiciliată în M, -,. 5.. A,. 2, jud. P, domiciliat în M,-, jud.
Contestația în anulare este timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, potrivit chitanței nr. -/2.06.2009 și timbru judiciar de 0,3 lei, acestea fiind anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul Serviciul Public de Producere și Furnizare Energie M, prin consilier juridic, care depune delegația nr. 336/28.05.2009, lipsind intimații Curtea de Conturi a României, ,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că prezenta contestație în anulare se află la primul termen de judecată, este motivată, după care,
Contestatorul Serviciul Public de Producere și Furnizare Energie M, prin consilier juridic, depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei, chitanța nr. -/2.06.2009 și timbru judiciar de 0,3 lei.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Contestatorul Serviciul Public de Producere și Furnizare Energie M, prin consilier juridic, solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată.
Se arată că în mod greșit instanța de recurs a apreciat că nu s-au produs probe, deși la dosar fusese depusă situația centralizatoare. Totodată, în mod greșit s-a apreciat că nu există hotărâre de consiliu local care să stabilească situația pierderilor tehnologice, instanța omițând să analizeze probele administrate.
Se solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată, anularea deciziei și respingerea recursului declarat în cauză.
CURTEA
Deliberând asupra contestației în anulare de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr. 2696,- contestatorul Serviciul Public de Producere și Furnizare Energie Maf ormulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 551 din data de 6 aprilie 2009 pronunțate de Curtea de APEL PLOIEȘTI, solicitând admiterea acesteia, cu consecința admiterii recursului declarat de acesta împotriva sentinței nr. 516/25.11.2008 pronunțate de Tribunalul Prahova, iar pe fond respingerea actului de sesizare al Curții de Conturi a României prin Camera de Conturi
În motivarea contestației în anulare s-a arătat că instanța de recurs nu a analizat susținerile recurentei privind practica judiciară în materia temeiniciei actelor de sesizare formulate de Curtea de Conturi a României (dosar nr- - sentința nr. 177/25.03.2008 și dosar nr-- sentința nr. 198/8.04.2008).
Pe de altă parte, în cuprinsul deciziei instanța de recurs nu face nicio referire la aceste apărări. Referitor la suma de 8998,7 lei, în mod eronat instanța a apreciat că nu s-au produs probe care să releve inexactitatea acestei sume. La dosar s-a depus situația centralizatoare întocmită și semnată de Curtea de Conturi cu ocazia controlului efectuat, situație din care rezultă și majorările de întârziere datorate detaliat de angajator și angajat, consemnându-se suma de 7341,70 lei.
Referitor la reținerea pe perioada 2003-2007 pentru pierderile de energie termică, instanța a ignorat în totalitate susținerile recurentei, susțineri dovedite prin înscrisurile depuse la dosar: nr. 22/14.02.2008 privind aprobarea pierderilor tehnologice în procent de 20% ce vor fi avute în vedere la fundamentarea prețului la energia termică, raportul de inspecție fiscală nr. 4929/4.09.2007 ce a constatat înregistrarea și aplicarea cotei standard de la toate operațiunile impozabile, fără nicio altă deficiență.
Contestatorul Serviciul Public de Producere și Furnizare Energie M apreciază că o expertiză contabilă ar fi lămurit toate aspectele deduse judecății, însă instanța a considerat că nu este necesară, în cauză fiind vorba despre interpretarea unui act normativ, atribut exclusiv al instanțelor judecătorești. Cu toate acestea, în motivarea hotărârii nu se regăsește niciun argument juridic temeinic sau o interpretare a actului normativ de bază în materia aplicării A, instanța rezumându-se la a constata dacă există sau nu o hotărâre privind aprobarea pierderilor la energie termică.
Se precizează că prezenta contestație în anulare nu aduce în atenția instanței o serie de aspecte referitoare la situația de fapt, ea este întemeiată pe dispozițiile art. 318 teza II Cod pr.civilă și invocă omisiunea analizării unui motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.9 Cod pr.civilă.
Analizând contestația în anulare prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a dispozițiilor legale incidente în soluționarea cauzei, Curtea constată următoarele:
Prin decizia nr. 551 din data de 6 aprilie 2009 Curtea de APEL PLOIEȘTIa respins ca nefondate recursurile formulate de pârâții, și Serviciul Public de Producere și Furnizare Energie
împotriva sentinței nr. 516 din 25 noiembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta Curtea de Conturi a României.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a constatat că, în mod corect, cu privire la primele de sărbători și contravalorii mesei calde s-a reținut că aceste sume, acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat în anul 2006 sunt asimilate veniturilor din salariu, fapt ce rezultă indubitabil din interpretarea art. 55 alin. 1 din Codul fiscal, potrivit căruia, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor, ori de forma sub care ele se acordă, cu atât mai mult cu cât aceste ajutoare nu se regăsesc printre sumele exceptate de a fi incluse în veniturile salariale și neimpozabile, enumerate în mod expres și limitativ de disp. art. 55 alin.4 din același act normativ.
În ceea ce privește critica referitoare la reținerea eronată a cuantumului sumei de 8998,7 lei, reprezentând majorări de întârziere aferente obligațiilor bugetare neîncasate la termenele scadente, generate de plata nelegală a drepturilor de hrană în anul 2007, s-a apreciat în mod corect că aceasta constituie în esență un prejudiciu adus serviciului pârât; în ceea ce privește cuantumul, recurenții, în afara unor simple susțineri, nu au produs nicio dovadă care să susțină afirmația în sensul că acest cuantum art. fi de7341,70 lei, sau că însăși intimata Curtea de Conturi ar fi confirmat acest din urmă cuantum, atâta vreme cât în actul de sesizare suma reclamantă de către titulara acestui act, este aceea de 8898 lei reținută în mod legal și de către prima instanță.
Instanța de recurs nu a primit nici critica referitoare la modul de reținere a pe perioada 2003-2007, atâta vreme cât această taxă se referă la pierderile de energie termică aferente anului 2007, în cazul lor nu există o aprobare legală din care să rezulte că ar reprezenta pierderi tehnologice, iar potrivit art. 128 alin.4 lit. din Codul fiscal, sunt asimilate livrărilor de bunuri impozabile, acelea constatate lipsă din gestiune, cu excepția celor prevăzute de alin.8 lit. a-c din același act normativ, respectiv art. 126 care instituie limitativ anumite excepții în care nu se includ pierderile de energie electrică. Susținerea că la momentul respectiv, legislația nu impunea existența unei hotărâri a Consiliului Local care să califice aceste pierderi ca fiind tehnologice, și să le stabilească cuantumul permis, nu este suficientă pentru a argumenta acest motiv de recurs, în lipsa unui text de lege în raport cu care pierderile respective să fie apreciate ca având acest caracter și să nu fie incluse în baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată.
Este de reținut că în cazul în speță, contestatoarea a întemeiat prezenta cerere pe dispozițiile art. 318 teza ultimă Cod pr.civilă, în sensul că instanța de recurs a omis, din greșeală, să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Din examinarea contestației în anulare formulate se reține faptul că în cuprinsul acesteia se reiau, practic, motivele de recurs și, mai mult decât atât, se critică hotărârea pronunțată în recurs sub aspectul interpretării probelor, al practicii judiciare în materie, invocându-se hotărâri pronunțate de instanțe în cazuri similare, susținându-se că există hotărâri contradictorii în cazuri similare.
După cum bine se știe, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile limitativ enumerate de lege, textele care o prevăd fiind de strictă interpretare.
Este de reținut faptul că această cale extraordinară de atac nu dă posibilitatea părților de exercitare a unui "recurs la recurs", ci presupune îndreptarea unor erori de procedură, în afara problemelor legate de probele administrate și de starea de fapt la care se referă litigiul.
Instanța de recurs a răspuns tuturor criticilor formulate, iar prin prezenta cerere nu se face decât să se critice soluția pronunțată în recurs, practic, un nou recurs la recurs, ceea ce este inadmisibil.
În considerarea celor expuse anterior, reținându-se că susținerile formulate în cuprinsul contestației în anulare sunt neîntemeiate, Curtea, în baza art. 318 și 320 Cod pr.civilă, va respinge contestația în anulare ca nefondată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul Serviciul Public de Producere și Furnizare Energie M, cu sediul în M,-, jud. P, împotriva deciziei nr. 551 din data de 6 aprilie 2009 pronunțate de Curtea de APEL PLOIEȘTI în contradictoriu cu intimații Curtea de Conturi a României, cu sediul în B, sector 1,--24, domiciliat în M,-,. 43,. B,. 2,. 5, jud. P, domiciliată în M, -,. 5.. A,. 2, jud. P, domiciliat în M,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Urlețeanu Alexandrina Nițu
- - - - - -Fiind în concediu de odihnă
prezenta se semnează de
Președintele instanței
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 2 ex./30.06.2009
Președinte:Stan Aida LilianaJudecători:Stan Aida Liliana, Urlețeanu Alexandrina Nițu
