Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 996/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.996
Ședința publică din data de22 iunie 2009
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - --
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI pentru CAMERA DE CONTURI, cu sediul în P,-, Județ P, împotriva sentinței nr.120 din data de 17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL al comunei, Județ P, domiciliat în comuna, sat Mari,-, Județ P, domiciliată în Comuna,-, Județ P, domiciliat în comuna, sat Mici,-, Județ
Recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat - reprezentând intimații pârâți, -, lipsă fiind recurenta - reclamantă Curtea de Conturi a României pentru Camera de Contruri și intimații pârâții Consiliul Local al comunei, G, Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Având cuvântul avocat - pentru intimații pârâți, -, arată că alte cererii nu mai are de formulat.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.
Avocat -, având cuvântul pentru intimații pârâți, -, depune la dosar concluzii scrise și solicită respingerea recursului ca nefondat, precizând că în mod corect Tribunalul Prahova, a admis excepția inadmisibilității acțiunii, nefiind competent să judece astfel de sesizări.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată:
Prin încheierea nr.68/9.01.2009 a Curții de Conturi a României -Camera de Conturi P, a fost sesizat Tribunalul Prahova pentru a dispune stabilirea răspunderii juridice pentru prejudiciile nerecuperate constatate prin raportul de control intermediar și reținute ca urmare a examinării dosarului aflat pe rol pentru 80.740 lei, prejudiciu creat bugetului local prin plățile nelegale făcute în favoarea funcționarilor publici, din care 71.181 lei credite și 9.559 lei dobânzi de actualizare, calculate până la 30.11.2007, persoanele răspunzătoare fiind G - primarul comunei, -referent și Consiliul Local al comunei;
- 70.814 lei prejudiciu creat bugetului local prin plățile nelegale făcute în favoarea personalului contractual din care 62.591 lei credite si 8223 lei dobânzi de actualizare, calculate pana la 30.11-2007, persoane răspunzătoare fiind aceleași cu cele menționate mai sus.
- 48.796 lei prejudiciu creat prin plățile nelegale făcute în favoarea personalului contractual din care 43.696 lei credite si 5100 lei dobânzi de actualizare, calculate pana la 30.11.2007, persoanele răspunzătoare fiind G - primar, - - sef AGCL, - referent și Consiliul Local.
În motivarea încheierii de sesizare, s-a arătat că s-au efectuat plăți nelegale de la titlul I, cheltuieli de personal, a unor drepturi salariale suplimentare ( ajutoare de Paște, de C, indemnizație de ținută și indemnizație zilnică de hrană ), acordate prin contractul /acord colectiv de muncă funcționarilor publici, ce au presupus un efort bugetar la nivelul anului 2007 de 71.181 lei.
Prin plățile efectuate pentru aceste drepturi salariale suplimentare acordate prin contractul /acord colectiv de muncă funcționarilor publici, au fost încălcate disp. art. 8 alin. 1 din legea 130/1996 republicată, art. 31 din Legea 188/1999 si art. 1 alin. 2 din OG nr. 6/2007.
S-au efectuat plăți nelegale de la titlul I, cheltuieli de personal, a unor drepturi salariale suplimentare (ajutoare de Paste, de C, prime de vacantă, indemnizații de ținuta si indemnizație zilnica de hrana), acordate prin contractul / acord colectiv de muncă personalului contractual din Primăria, care au presupus un efort bugetar la nivelul anului 2007 de 62.591 lei.
Prin plățile efectuate au fost încălcate disp. art. 8 alin. 1 din Legea 130/1996 republicata, art. 1 alin. 1 din OUG nr. 24/2000 si OG nr. 10/2007.
S-au efectuat plăți nelegale de la titlul I, cheltuieli de personal, a unor drepturi salariale suplimentare (ajutoare de Paște, de C, prime de vacantă, îndemnizații de ținuta și îndemnizație zilnică de hrana) în suma de 43.696 lei la nivelul anului 2007, fiind încălcate disp. art.8 alin. 1 din legea 130/1996 republicată, art. 1 alin. 1 din OUG 24/2000 actualizata si OG 10/2007.
La termenul de judecată din data de 17.03.2009, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Camerei de Conturi P, raportat la art. 31 alin. 3 din Legea nr. 94/1992 republicată, iar în subsidiar a solicitat respingerea sesizării ca neîntemeiată.
La același termen de judecată au formulat întâmpinări Consiliul Local al comunei, Primarul comunei G și pârâtul -, prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale active a Camerei de Conturi P, iar în subsidiar respingerea sesizării ca neîntemeiată, de asemenea, la același termen de judecată, instanța, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii.
Prin sentința nr.120 din 17.03.2009, Tribunalul Prahovaa admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată din oficiu și a respins acțiunea formulată de reclamantele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi P, împotriva pârâților Consiliul Local al Comunei, G, și -, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că anterior intrării în vigoare a Legii nr.217/2008, dispozițiile art.31 al.2 din Legea nr.94/1992 act. prevedeau ca în situația în care, cu ocazia controalelor efectuate de către Curtea de Conturi, se constata existenta unor prejudicii asupra rapoartelor încheiate cu ocazia finalizării controalelor, completul (format conform disp. art.31 al.1 din aceeași lege) pronunța încheieri prin care dispune sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii.
Cum activitatea colegiilor jurisdicționale și a secției jurisdicționale ale Curții de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, încheierile Curții de Conturi, prin care se solicita repararea pagubelor și stabilirea răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, se soluționau de către completele specializate de contencios.
Tribunalul a reținut că Legea 217/2008 a abrogat dispozițiile legale menționate anterior, reglementând o altă procedură de valorificare și reparare a prejudiciilor constatate cu ocazia controalelor Curții de Conturi.
S-a mai reținut că, după intrarea în vigoare a Legii nr.217/2008, nu mai poate fi sesizată instanța de judecată în vederea reparării prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și a angajării răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, ci rapoartele se înaintează conducătorilor autorităților publice controlate, care sunt obligați prin lege să ia masurile necesare în acest sens. că.
De asemenea, s-a mai reținut că Legea nr.217/2008 a intrat în vigoare la data de 27.10.2008, astfel că din acel moment instanța de judecată nu mai putea fi sesizată cu încheieri ale Curții de Conturi, prin care se solicită repararea prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și angajarea răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora.
Or, instanța a fost sesizată cu prezenta încheiere la data de 19.01.2009, deci ulterior intrării în vigoare a Legii nr.217/2008, astfel ca excepția inadmisibilității acțiunii este întemeiată, instanța de judecată neputând să judece, conform noilor dispoziții legale, menționate anterior, astfel de acțiuni.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Curtea de Conturi a României pentru Camera de Conturi P, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, întemeiat fiind pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă și solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a intra în cercetarea fondului.
Un prim motiv de recurs este acela că instanța de fond, prin soluția pronunțată, a admis excepția inadmisibilității, soluția nu este corectă, în cauză fiind vorba despre bani publici, iar controlul legalității modului în care aceste resurse sunt făcute reprezintă o obligație atât pentru Curtea de Conturi a României, cât și pentru instanțele de judecată.
Mai arată recurenta că ne aflăm într-un caz de ultraactivitate a legii civile, când vechea lege trebuie să continue să-și producă efectele până când o altă reglementare instituită o va înlocui.
Astfel, aspectul de ultraactivitate a legii ține atât de prelungirea efectelor prevederilor din Legea nr.94/1992 republicată, cât și a efectelor dispozițiilor art. 4 din OUG nr.117/2003, aprobat de Legea nr.49/2004, până la înlocuirea lor cu alte norme, în speță adoptarea regulamentului de valorificare a actelor rezultate din activitatea instituției, în conformitate cu art. 12 din Legea nr.217/2008.
Un alt motiv de recurs este acela că instanța în mod greșit nu a reținut susținerile Curții de Conturi a României privind legalitatea actului de sesizare, prin care a invocat dispozițiile cuprinse în Instrucțiunile aprobate prin Hotărârea Plenului nr.22/19.11.2008, raportat la faptul că prin Legea nr.217/2008 nu s-au aprobat și soluții pentru situațiile tranzitorii, conform art.25 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, prin noua reglementare au fost afectate raporturi și situații juridice născute sub vechea reglementare, care nu și-a produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări.
Potrivit art. 12 din Legea nr.94/1992 republicată privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările ulterioare, valorificarea actelor de control se efectuează potrivit Regulamentului aprobat prin hotărâre de către Plenul Curții de Conturi a României.
Astfel, acesta a adoptat Hotărârea nr.22/19.11. 2008, prin care s-au stabilit, ca soluție tranzitorie, instrucțiuni privind valorificarea actelor de control finalizate în trimestrul IV al anului 2008, neputându-se reține mențiunile instanței privind obligativitatea publicării hotărârii pentru opozabilitate.
Recurenta mai arată că, există temei pentru ca sesizarea să fie admisibilă, că aceasta ține de o dispoziție specială a legii, precum și de principiile care guvernează efectele în timp a normelor juridice.
Un ultim motiv de recurs este acela că instanța de fond nu a reținut că prin abrogarea de către Legea nr.217/2008 a dispozițiilor art. 40-88 din Legea nr.94/1992, competența materială ce fusese atribuită instanțelor judecătorești ordinare nu a fost înlăturată de legiuitor, raportat la dispozițiile OUG nr.117/2003. La data de 9.10.2003 au intrat în vigoare dispozițiile Legii de revizuire a Constituției, Legea nr.429/2003 și cele ale OUG nr.117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești. Astfel, art.2(1) lit.a din OUG nr.117/2003 stabilește faptul că dosarele aflate pe rolul colegiilor jurisdicționale de pe lângă camerele de conturi se preiau de către tribunale-complete de contencios administrativ.
Potrivit art. 4 din OUG nr.117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești s-a prevăzut că după intrarea sa în vigoare, investirea instanțelor judecătorești competente potrivit art.2(1), se realizează prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin încheierea completelor din cadrul Curții de Conturi, precum și prin alte modalități prevăzute de lege, arată recurenta.
De asemenea, aceasta arată că în temeiul prevederilor art. 140 din Constituția României, revizuită, coroborate cu art. 1 din OUG nr.117/2003, până la înființarea instanțelor judecătorești specializate, litigiile născute din activitatea Curții de Conturi au fost preluate spre competentă soluționare de instanțele judecătorești ordinare.
Pe de altă parte, recurenta motivează că dispozițiile art. 1 și art.4 din OUG nr.117/2003 nu au fost abrogate expres prin Legea nr.217/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, constituind fundamentul legal al investirii instanțelor de judecată de către completul constituit în cadrul Camerei de Conturi a Județului P, pentru stabilirea răspunderii juridice, în condițiile legii.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale în materie, urmează să respingă recursul ca nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 39(3) din Legea nr. 217/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, în situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice audiate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea mărfurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității audiate.
De asemenea, potrivit art. 12(2) din aceeași lege, organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curții de Conturi, în temeiul prezentei legi.
Această lege a intrat în vigoare la data de 27.10.2008, iar încheierea nr.68 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi P este emisă în 9.01.2009.
Cum dispozițiile art. 39(3) din Legea nr.217/2008 sunt imperative, începând cu data de 27.10.2008 instanța de judecată nu mai putea fi sesizată cu încheieri ale Curții de Conturi prin care se solicită repararea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi și angajarea răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea lor, având numai competența soluționării încheierilor cu care era deja investită, la data intrării în vigoare a legii.
Împrejurarea că elaborarea regulamentului prevăzut la art. 12(2) din aceeași lege a fost anevoios, nu conduce la ultraactivitatea legii civile.
Ca atare, chiar dacă actele încheiate privesc situații anterioare intrării în vigoare a noilor dispoziții legale privind competența, această împrejurare nu are relevanță în cauză, cât timp s-a stabilit expres prin lege competența soluționării încheierilor privitoare la stabilirea răspunderii juridice pentru prejudiciile nerecuperate.
Ca atare, la data emiterii Încheierii nr.68 a Curții de Conturi și anume 9.01.2009, normele procedurale cu privire la noua competență erau în vigoare de aproximativ trei luni și ca atare trebuiau aplicate potrivit legii.
Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 312(1) Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI pentru CAMERA DE CONTURI, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr.120 din data de 17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL al comunei, județul P, domiciliat în comuna, sat Mari,-, județul P, domiciliată în Comuna,-, Județ P, domiciliat în comuna, sat Mici,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - - - - -
Grefier,
Fiind plecată în concediu de odihnă,
se semnează de către
grefierul șef de secție.
red.DR
Tehnored. MA
2 ex./29.06.2009
f-- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
