Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 999/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 999/R-
Ședința publică din 31 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
JUDECĂTOR 2: Gina Achim
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în B, str. - -, nr. 22-24, sector 1, mpotriva sentinței civile nr. 40/CF din 07 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă- complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ COLIBAȘI, cu sediul în,-, județul A, pârâții, domiciliat în Pitești,-, -d,.F,.7, județul A, domiciliat în Pitești, B-dul -, -.4,.C,.16, județul A, domiciliat în Pitești, str. - -, -D,.G,.7, județul A, domiciliată în Pitești, str. - -,.44,.B,.15, județul A, A, domiciliat în Pitești,-, -.3,.B,.7, județul A și chemații în garanție MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, cu sediul în,-, sector 2.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juiridic pentru intimatul-reclamant Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Colibași și intimatul-pârât G, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentanta intimatului-reclamant Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Colibași depune la dosar concluzii scrise.
Părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra sa.
Reprezentanta intimatului-reclamant Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Colibași, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse la dosar și susținute oral în ședință.
Intimatul-pârât G, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele invocate în întâmpinarea aflată la dosar și susținută oral în ședință.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin încheierea nr.130/9/14 martie 2007 Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi Aad ispus sesizarea Tribunalului Argeș în vederea stabilirii răspunderii juridice a persoanelor vinovate pentru crearea unui prejudiciu în sumă de 1.020.167 lei Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranță Colibași, menționate în dispozitiv.
În motivare s-a susținut că în perioada 1 ianuarie 2004 - decembrie 2006, s-a plătit nelegal suma de mai sus salariaților, cu titlu de sporuri de 25% din solda salariului de bază pentru activitatea desfășurată în condiții periculoase sau vătămătoare de muncă (respectiv un spor de 10% pentru antenă, electromagnetice de radiofrecvență și un spor de 15% pentru lucru în locuri de muncă în care concentrația de noxe, zgomot, umiditate, etc. depășește limitele de lege).
Acordarea celor două sporuri simultan s-a făcut cu încălcarea legii pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
- în temeiul art.8 lit.a HG nr.201/1993, pentru condițiile de muncă periculoase sau vătămătoare se poate acorda un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective.
- Regulamentul aprobat prin ordinul nr.945/C/2 aprilie 2003 stabilește că în situațiile în care la un loc de muncă se constată prezența simultan a doi sau mai mulți factori care prin acțiunea lor conferă dreptul la sporuri se acordă un singur spor, anume cel mai mare;
- sporul de 15% prevăzut de ordinul nr.2773/C/2003 se acordă pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase la instanțele judecătorești și parchete conform art.30 din OUG nr.177/2002 - însă potrivit art.36 numai magistrații militari beneficiază de acest spor.
Greșit s-a extins sfera de aplicare a ordinului nr.2773/2003 și la personalul din cadrul penitenciarului care beneficia deja de drepturile salariale pentru lucrul în condiții vătămătoare sau periculoase, prin ordinul nr.945/C/2003 primind un spor de 10% pentru antenă.
Pârâții G, și au chemat în garanție Ministerul Justiției, ordonator principal de credite și Administrația Națională a Penitenciarelor, ordonator secundar de credite și au solicitat ca în cazul în care vor cădea în pretenții, chemații în garanție să fie obligați la plata sumelor reprezentând sporurile în discuție, deoarece le-au fost acordate în baza ordinelor și adreselor emise de aceștia.
Tribunalul Argeș - completul specializat contencios administrativ și fiscal din cadrul secției civile, prin sentința nr.40/CF/7 februarie 2007 a respins acțiunea și cererea de chemare în garanție.
Ca să pronunțe această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În aplicarea art.8 lit.a din HG nr.281/1993, Ministerul Justiției a emis Ordinul nr.945/C/2 aprilie 2003 prin care a aprobat Regulamentul de acordare a sporului pentru personalul care să-și desfășoare activitatea în condiții deosebit de periculoase, sau vătămătoare de muncă, precum și regulamentele de acordare a sporurilor prevăzute de art.8 lit.b și c; art.11 din același act normativ și a celor prevăzute de art.24 și 26 din Legea nr.138/1999.
Prin ordinul evocat au fost stabilite locurile de muncă pentru care se acordă sporurile respective, persoanele, procedura și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească salariații care lucrează în locurile de de muncă respective pentru a beneficia de aceste sporuri.
Instanța a reținut că potrivit art.15 alin.2 în situația în care la un loc de muncă se constată prezența simultană a doi, sau mai mulți factori care prin acțiunea lor conferă dreptul la sporuri, se acordă un singur spor și anume cel mai mare.
Potrivit acestui ordin s-a acordat sporul de 10% prevăzut în anexa 1-3, număr curent 2-4 pentru antenă, electromagnetice de radiofrecvență.
Deasemeni, s-a emis Ordinul nr.2773/C/25 septembrie referitor la acordarea unui spor de 15% pentru locurile de muncă și categoriile de personal care își desfășoară activitatea în condiții deosebite de muncă, grele vătămătoare sau periculoase, în anexă fiind enumerate locurile de muncă și categoriile de persoane ce intră sub incidența sa.
În acest context au fost menționați judecătorii, personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu din cadrul instanțelor judecătorești, magistrații și consultanți, consilierii de reintegrare socială și supraveghere, personalul asimilat magistraților din Ministerul Justiției. Institutul Național al Magistraturii precum și celelalte categorii de personal din Ministerul Justiției, instituțiile subordonate acestuia care își desfășoară activitatea în locurile de muncă prevăzute la lit.
Instanța a mai reținut că în afara locurilor de muncă și categoriilor de personal căruia i se aplică, ordinul nu conține dispoziții specifice astfel că devin incidente dispozițiile generale din Ordinul nr.945/C/2003.
De asemenea a reținut că acest ordin este aplicabil salariaților din administrația penitenciară numai pentru locurile de muncă enumerate la lit.A din anexă și salariaților care își desfășoară activitatea în aceste locuri de muncă deoarece unitatea se încadrează în categoria insituțiilor subordonate Ministerului Justiției.
În aplicarea art.VIII din ordin, Direcția Generală a Penitenciarelor a emis adresa nr.101.261/4 noiembrie 2003 prin care a stabilit că sporul reglementat prin ordinul nr.2773/C/2003 se acordă concomitent cu sporul pentru electromagnetice, de radiofrecvență, reglementat prin Ordinul nr.945/C/2003, deoarece sunt sporuri ce fac obiectul a două ordine diferite, folosindu-se aceeași formulă de calcul, așa că a fost acordat și sporul de 15%.
Instanța a observat că plățile efectuate sunt nelegale, aprecierea din adresa enunțată fiind greșită, deoarece s-a încălcat norma stabilită prin Ordinul nr.945/C/23003 în sensul că se acordă sporul cel mai mare și nu cumulativ două sporuri.
Așa fiind a conchis că nu pârâții au culpă în crearea pagubei analizate ci Direcția Generală Penitenciarelor care a dispus efectuarea plăților în baza adresei nr.-/04 noiembrie 2003, urmând însă ca sumele să fie recuperate de la beneficiarii lor prin emiterea unei dispoziții de imputare sau luarea unui angajament de plată potrivit art.70 din Codul muncii.
Acțiunea împotriva pârâților nu poate fi primită pentru că nu se pot constitui două titluri pentru aceeași sumă, unul împotriva acestora pentru întreaga sumă și altul pentru recuperarea sumelor plătite, de la salariați.
Curtea de Conturi a României a declarat recurs împotriva sentinței de mai sus pe care a criticat-o pentru nelegalitate în sensul motivului prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, susținând că a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea criticii aduse sentinței a susținut că instanța de judecată a reținut existența unei fapte ilicite și a unui prejudiciu creat prin încălcarea dispozițiilor Ordinului Ministerului Justiției nr.2773/25 septembrie 2003 care permit acordarea sporului de 15% numai magistraților precum și normei instituite la pct.15 alin.2 din anexa 1 la Ordinul Ministerului Justiției nr.945/C/2003 care permite doar acordarea sporului cel mai mare și nu acordarea cumulativă a celor două sporuri.
Cu toate acestea, în mod greșit a reținut că pârâții nu au culpă în efectuarea plăților nelegale deși erau obligați să respecte dispozițiile legale prezentate și nu să se supună unei adrese care nu are aceeași forță juridică.
Astfel, se prefigurează și existența culpei ca element al răspunderii patrimoniale în sarcina pârâților ordonatori de credite care au angajat cheltuielile bugetare fără temei legal și nu doar a prejudiciului.
Angajarea răspunderii acestora nu este de natură a împiedica exercitarea acțiunii în regres împotriva salariaților care au primit plăți nedatorate așa cum a reținut tribunalul ci dimpotrivă va facilita acest demers.
Recursul este fondat.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că pe perioada ianuarie 2004 - decembrie 2006 salariații de la Penitenciarul în Regim de Maximă Siguranță Colibași au primit suma de 1.020.167 lei, sporuri cumulate în cuantum de 25% din solda salariului de bază, pentru activitatea desfășurată în condiții periculoase sau vătămătoare.
Aceste sporuri sunt compuse din sporul de 10% pentru antenă, electromagnetice de radiofrecvență stabilit prin decizia conducătorului unității în bază Regulamentului de acordarea a sporului prevăzut la art.8 lit.a din HG nr.281/1993 aprobat prin Ordinul nr.945/C/2 aprilie 2003 și din sporul de 15%pentru lucrul la locurile de muncă unde concentrația de noxe a depășit limitele admise, stabilit prin decizia conducătorului unității în baza Ordinului nr.2773/C/25 septembrie 2003.
Instanța de fond a sesizat corect că cele două sporuri nu puteau fi acordate cumulat ci trebuia acordat un singur spor și anume cel mai mare.
În acest sens a reținut dispozițiile art.8 lit a din nr.HG281/1993 care preved că pentru condițiile de muncă periculoase sau vătămătoare se poate acorda un spor de până la 15% din salariul de bază corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
De asemenea a reținut Regulamentul aprobat prin Ordinul nr.945/C/2 aprilie 2004 care stabilește că în situațiile în care la un loc de muncă se constată prezenta simultană a doi sau mai mulți factori care prin acțiunea lor, conferă dreptul la sporuri se acordă un singur spor și anume cel mai mare.
Instanța a greșit însă reținând că deși exista o faptă ilicită și un prejudiciu, nu poate fi angajată răspunderea patrimonială a conducătorilor unității care au acordat sporurile în discuție, deoarece nu subzistă cerința culpei acestora în crearea prejudiciului.
Din acest punct de vedere s-a motivat că ei au acționat în baza adresei nr.-/4 noiembrie 2003 emisă de Direcția Generală a Penitenciarelor, prin care s-a stabilit acordarea celor două sporuri concomitent, culpa revenind exclusiv emitentului actului și nu persoanelor din conducerea penitenciarului nominalizate în încheierea de sesizare.
instanței de fond în privința absenței culpei pârâților este contrară legii deoarece executarea unui ordin ilegal nu înlătură răspunderea lor care erau obligați dimpotrivă să refuze executarea unui ordin vădit nelegal.
Ori, cum nu au adoptat această atitudine, punând în aplicare o adresă a Direcției Generale a Penitenciarelor care dispunea în sensul plății unor sporuri cumulate, cu încălcarea legii sunt răspunzători deopotrivă cu emitentul actului nelegal.
Așa fiind, alături de fapta ilicită și prejudiciul se prefigurează și cel de al treilea element al conținutului răspunderii patrimoniale a funcționarilor publici, anume culpa, cu observația că legătura de cauzalitate dintre primele două este de netăgăduit.
În concluzie, recursul este fondat urmând a fi admis potrivit art.312 Cod pr.civilă modificând sentința și pe fond admițând acțiunea prin obligarea pârâților să restituie Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranță Colibași sumele menționate în actul de sesizare, așa cum se vor arăta în dispozitiv; consecința admiterii acțiunii, cererile de chemare în garanție formulate vor primi aceeași soluție, urmând să fie respinse în raport de considerentele expuse mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în B, str. - -, nr. 22-24, sector 1, mpotriva sentinței civile nr. 40/CF din 07 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă - complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ COLIBAȘI, cu sediul în,-, județul A, pârâții, domiciliat în Pitești,-, -d,.F,.7, județul A, domiciliat în Pitești, B-dul -, -.4,.C,.16, județul A, domiciliat în Pitești, str. - -, -D,.G,.7, județul A, domiciliată în Pitești, str. - -,.44,.B,.15, județul A, A, domiciliat în Pitești,-, -.3,.B,.7, județul A și chemații în garanție MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, cu sediul în,-, sector 2.
Modifică sentința de mai sus, iar pe fond admite acțiunea și obligă pe pârât să restituie următoarele sume de bani PENITENCIARULUI CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ COLIBAȘI: - G și, suma de - lei - ȘI suma de - lei - ȘI, suma de 90972 lei - A ȘI suma de 94656 lei.
Respinge cererile de chemare în garanție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
TC/4 ex.
19.11.2008
jud fond.
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Ioana Miriță
