Litigiu privind domeniul public. Decizia 373/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.373
Ședința publică din data de 04 martie 2009
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, cu sediul în T,-,județ D, cod poștal -, împotriva sentinței nr. 1274 din 15 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL, cu sediul în G,-, județ D, cod poștal -.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 25 februarie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a permite recurentei reclamante T să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 04 martie 2009, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3489/120/27.05.2008 la Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, reclamanta Tac hemat în judecată pârâtul Primarul orașului G pentru obligarea acestuia de a pune în aplicare Hotărârea Consiliului Local G nr. 4/30.01.2004, privind atribuirea în folosință gratuită către reclamantă a unei suprafețe de teren de 1590 mp, situat în G, str. 13.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 30.01.2004 Consiliul Local al orașului G prin Hotărârea nr. 4 aprobat atribuirea în folosință gratuită către T - Protoieria Gau nei suprafețe de 1590 mp. teren situat în orașul G, str. 13 în vederea edificării obiectivului de cult Catedrală, că
deși a făcut demersuri repetate pentru preluarea terenului atribuit și obținerea certificatului de urbanism, demersurile sale au rămas fără nici un rezultat; cu titlu de exemplu au fost enumerate adresa nr. 833/22.08.2007, adresa nr. 930/2.10.2007, adresa nr. 1204/14.12.2007 și adresa din 05.05.2008, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 1073 cod civil potrivit cărora "creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare" și dispozițiile art. 68 alin. 1 lit. c, teza I din Legea nr. 215/2001 potrivit cărora primarul asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului local.
În concluzie, s-a solicitat admiterea acțiunii în sensul obligării Primarului orașului G la punerea în aplicare a HCL nr. 4/30.01.2004, în drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1073 Cod civil și art. 68 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.
La data de 30.06.2008 reclamanta a depus la dosar precizări la acțiune în sensul că HCL Gac ărei punere în aplicare o solicită este nr. 4/30.01.2004 și nu hotărârea nr. 4/30.01.2007, așa cum eronat a fost indicată în cerere și respectiv obligarea Primarului orașului G, în calitate de autoritate a administrației publice locale executive la punerea în aplicare a HCL nr. 4/30.01.2004, precizând că temeiul de drept al cererii formulate este art. 1, alin.1, din Legea nr. 554/2004 și respectiv art. 61 alin. 2 din Legea nr. 215/2001.
Pârâtul Primarul orașului Gaf ormulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii reclamantei, invocând pe cale de excepție prescrierea dreptului la acțiune cu privire la executarea HCL nr. 4/30.01.2004, întrucât, deși adoptată în anul 2004, până la data de 22.08.2007, așa cum afirmă și reclamanta, nu a solicitat punerea în aplicare a acestei hotărâri și potrivit art. 6 din Decretul nr. 165/1958, dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu oneros se prescrie prin împlinirea unui termen de trei ani, iar potrivit art. 7 alin. 1 și 2 din același act normativ, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea, iar în cazul obligațiilor care urmează să se execute la cererea creditorului precum și în cele al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept.
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că datorită faptului că reclamanta nu a manifestat interes pentru punerea în aplicare a Hotărârii nr. 4/2004, Consiliul Local Gam odificat de principiu planul de urbanism local, în zona respectivă fiind aprobată amplasarea altei construcții și spații de parcare și, datorită noilor construcții edificate între timp în zonă, nu există spațiul necesar construcției catedralei.
La data de 08.07.2008 reclamanta, prin Serviciul Registratură al Tribunalului a depus la dosarul cauzei note de ședință, în care precizează că temeiul de drept al cererii sale este art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și respectiv art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, precum și faptul că HCL G fiind un act administrativ nu îi sunt aplicabile dispozițiile Decretului nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, motiv pentru care solicită respingerea excepției prescripției extinctive invocată de pârât prin întâmpinare.
Prin sentința nr. 1274 din 15 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, s-a admis excepția tardivității formulării acțiunii invocată de pârât și pe cale de consecință, și s-a respins acțiunea, ca tardiv introdusă și s-a luat act că pârâtul a renunțat la invocarea excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei orașului G și a prescrierii dreptului la acțiune potrivit Decretului nr. 167/1958.
In motivarea sentinței instanța a reținut că excepția tardivității formulării acțiunii invocată de pârât este întemeiată deoarece potrivit art. 11 alin. 1 și 2 Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile care au ca obiect anularea unui act administrativ unilateral, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate, se pot introduce în termenul de 6 luni fără însă a depăși termenul de un an de la data comunicării actului sau data luării la cunoștință.
Se reține prin sentință că reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Primarul orașului G de a pune în aplicare HCL G nr. 4/30.01.2004, deci de a i se recunoaște dreptul pretins de care avea cunoștință, la data de 22.08.2007 când se adresează cu o cerere în acest sens către pârât, astfel că cererea sa este tardivă fiind formulată cu depășirea termenului de 1 an de la data luării la cunoștință a actului administrativ, care potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 reprezintă un termen de decădere.
În consecință, reținând că acțiunea reclamantei este introdusă peste termenul prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, instanța a admis excepția tardivității și a respins acțiunea reclamantei ca fiind tardiv formulată, luând act că pârâtul a renunțat la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Orașului G și a excepției prescrierii dreptului la acțiunii potrivit Decretului nr. 167/1958, privind prescripția extinctivă, așa cum a precizat la termenul de judecată din 8 2008.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta T, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie prin aceea că în mod greșit a reținut că cererea sa este tardivă, fiind formulată cu depășirea termenului de 1 an de la data luării la cunoștință a actului administrativ, că hotărârea instanței de fond este nelegală, deoarece a plecat în calculul termenului de 6 luni, de la data de 22.08.2008, aleasă aleatori, G nr. 4/30.01.2004 fiind un act administrativ cu caracter individual ce își produce și astăzi efectele, atâta timp cât nu a intervenit vreuna din cauzele desprinse de lege, practica judiciară ori doctrina, ce determină încetarea acestor efecte.
Consideră că este îndreptățită poziția sa de a solicita repetat punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului Local, răspunsul nr.4843/03.06.2008, fiind singurul primit și care consemnează refuzul expres de a pune în executare actul administrativ, astfel că termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004, trebuie calculat de la data de 03.06.2008, situație ce este reglementată de art. 11 alin. 1 lit. a care dispune, (1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat de soluționare a cererii", situația fiind aceeași în cazul cererii formulată de recurentă și înregistrată la Primăria G sub nr. 14518/14.12.2007, termenul de 6 luni fiind respectat.
Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare în fond.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor din recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat pentru considerentele următoare:
Criticile aduse sentinței de către recurentă vizând greșita admitere a cererii de tardivitate a formulării acțiunii și a respingerii acțiunii ca tardivă, că instanța de fond a considerat greșit ca dată de referință pentru constatarea tardivității data de 22 august 2007, că această dată nu poate fi decât data de 03.06.2008, în raport de care acțiunea este formulată în termenul legal de 6 luni, prev. de art. 11, alin. 1, lit. a din Legea nr. 554/2004, sunt nefondate.
Potrivit art. 11 alin. 1 și 2 Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile care au ca obiect anularea unui act administrativ unilateral, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate, se pot introduce în termenul de 6 luni fără însă a depăși termenul de un an de la data comunicării actului sau data luării la cunoștință.
Cererea formulată de reclamantă și prin care a solicitat obligarea intimatului pârât Primarul Or. G de a pune în aplicare G nr. 4/30.01.2004, reprezintă o cerere prin care solicită a i se recunoaște dreptul pretins, așa cum prevăd dispozițiile art. 1, alin. 1 din Legea nr. 554/2004, fiind astfel o acțiune de contencios administrativ, acțiune care trebuie formulată în termenul prevăzut de dispozițiile art. 11 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, respectiv de 6 luni fără însă a se depăși termenul de un an de la data comunicării actului sau data luării la cunoștință.
Termenul de 6 luni prevăzut de disp.art. 11, alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004, în care se poate formula acțiunea de contencios administrativ, prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins, cum este cazul în speță, reprezintă regula în materie, termenul mai mare de un an apare ca o excepție în raport de motivele temeinice care pot justifica introducerea cu întârziere a acțiunii, motive care însă nu sunt definite de lege.
Termenul de la care se calculează termenul de 6 luni și nu mai mult de 1 (un) an de la data comunicării actului sau de la data luării la cunoștință prev. de disp.art.11 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004, a început să curgă de la data de 22 august 2007, când recurenta se adresează cu cerere către intimatul pârât solicitând punerea în aplicare a G nr. 4/30 ianuarie 2004, deci de a i se recunoaște dreptul pretins de care avea cunoștință, cu actul nr. 833/22 august 2007, dată la care era depășit și termenul de 6(șase) luni cât și termenul de 1(unu) an de la data luării la cunoștință a actului administrativ.
Cum termenul de un an, prevăzut de dispozițiile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, este un termen de decădere, așa cum prevăd dispozițiile art. 11 alin. 5 din lege, neexistând posibilitatea întreruperii sau suspendării termenului, în mod corect și legal prima instanță a admis excepția de tardivitate și a respins acțiunea formulată de recurentă ca tardiv introdusă.
Pentru toate aceste considerente recursul formulat de privește ca nefondat și în temeiul disp.art.312 alin 1.pr.civilă, va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, cu sediul în T,-,județ D, cod poștal -, împotriva sentinței nr. 1274 din 15 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL, cu sediul în G,-, județ D, cod poștal -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 04 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red.CE
Tehnored.CMF
.fond - - - Tribunal D
Jud.fond - -
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
