Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 10/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.10/R/
Ședința publică de la 10 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 2: Angelica Ciobotaru
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ G,cu sediul în G, str.-. Dunărea, nr.63, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 1891 din 11 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurent consilier juridic în baza delegației nr. -/2008, pe care o depune la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat dar netimbrat, după care;
Reprezentantul recurentului depune la dosar chitanța nr. -/PJ/2008, în sumă de 2,00 lei cu care face dovada achitării taxei de timbru.
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentului arată că a declarat recurs împotriva sentinței civile pronunțată de Tribunalul Galați prin care s-a dispus admiterea acțiunii formulată de reclamanții -, și, pentru acordarea sumelor de fidelitate pentru anul 2005 și plata primelor de concediu aferente anilor 2004-2006.
În susținerea recursului reprezentantul recurentului arată că consideră ca fiind netemeinică și nelegală sentința recurată în primul rând având în vedere excepția necompetenței materiale a instanței de fond, sens în care solicită că se impune admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea spre soluționare secției CAF a Curții de Apel Galați.
Un alt aspect prioritar din cadrul motivelor de recurs este cel care se referă la excepția autorității de lucru judecat. În ceea ce îi privește pe reclamanții, - și, arată că drepturile salariale solicitate de către aceștia le-au fost acordate anterior prin nr. 801/12.04.2007 pronunțată de Tribunalul Galați, deja pusă în executare. Astfel solicită, pentru aceste considerente respingerea acțiunii reclamanților mai sus menționați.Pe fondul cauzei arată că acordarea sporului de fidelitate și acordarea primelor de concediu sunt prevăzute în mod clar în nr.OG38/2003. Prin urmare, indică faptul că numita beneficiază de prima de concediu pe anii 2004, 2005 iar pentru anul 2006 numai pentru perioada 01.101.2006 - 31.07.2006 deoarece s-a aflat în concediu pentru creșterea copilului; numita beneficiază de prima de concediu numai pentru anul 2004 și perioada 22.10.2006-31.12.2006, deoarece s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului; numitul beneficiază de prima de concediu numai pentru perioada 01.10.2005-31.12.2005 și anul 2006. Pentru aspectele arătate solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în baza motivelor invocate.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea formulată reclamanții, - și în contradictoriu cu pârâții MIRA B, MFP B și G, înregistrată pe rolul Tribunalul Galați sub nr-, s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care să se dispună obligarea acestora la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de fidelitate pe anul 2005, precum și la plata primelor de vacanță aferente anilor 2004, 2005 și 2006.
Prin acțiunea formulată de reclamanti s- solicitat obligarea pârâtilor la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de fidelitate pe anul 2005 precum si la plata primelor de vacanta aferente anilor 2004,2005 si 2006.
În fapt a arătat că in baza Ordinului MAI 132/09.02.2004 si OUG 38/2004 politistilor li se acorda un spor de fidelitate de pana la 20% din salariul de baza in functie de vechimea ca politist.
S-a mai arătat că in baza acelorasi acte normative reclamanții erau indrituiți a beneficia anual de prima de concediu egala cu salariul de baza avut in luna anterioara plecarii in concediu, drepturi de care nu au beneficiat pe perioada solicitata.
In drept s-au invocat prevederile 132/2004 si art.6 si 37 din OUG 38/2003.
Pârâta.G, a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia prematuritatii introducerii actiunii, aratand faptul ca reclamanții nu au indeplinit procedura prealabila prevazuta de art. 7 din Legea nr. 554/2004. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata motivat de faptul ca drepturile solicitate de către reclamanți au fost suspendate succesiv, respectiv aplicarea art.6 din OG 38/2003 privind acordarea sporului de fidelitate a fost suspendata pe anul 2005 prin art.2 alin 1 din OUG 118/2004 iar aplicarea art.37 alin 2 din OG 38/2003 privind prima de concediu a fost suspendata succesiv pentru anul 2004 prin art.7 alin.3 din 519/2003, pentru anul 2005 prin art.8 alin.7 din 511/2004 si pentru anul 2006 prin art.5 alin.5 din 379/2005.
Pârâta Ministerul Economiei si Finantelor Bai nvocat exceptia lipsei calitătii procesuale pasive.
Pârâta F G invocat exceptia prematuritătii, întrucât reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Conform art.6 din OG 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor "Pentru activitatea desfasurata in institutiile din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, in calitate de militar, politist,functionar public si personal contractual,politistilor li se acorda un spor de fidelitate de pana la 20% din salariul de baza .", spor calculat in raport cu vechimea in specialitate.
Ulterior prin art.2 alin 1 din OUG 118/2004 s-a dispus suspendarea aplicarii dispozitiilor art.6 din OG 38/2003 pentru anul 2005.
Potrivit art.37 alin 2 din OG 38/2003 "la plecarea in concediul de odihna politistul primeste o prima de concediu egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu."
Ulterior prin art.7 alin 3 din 519/2003, art.8 alin 7 din 511/2004 si art.5 alin 5 din 379/2005 s-a dispus succesiv suspendarea aplicarii prevederilor din actele normative referitoare la primele ce se acorda cu ocazia plecarii in concediul de odihna pentru anii 2004, 2005 si 2006.
Potrivit art.56 si 64 din 24/2000 dupa intrarea in vigoare a unui act normativ suspendarea acestuia este posibila doar printr-un act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior,iar la expirarea perioadei de suspendare actul normativ reintra in vigoare ori in speta aceste dispozitii nu au fost respectate, dreptul fiind suspendat prin acte normative inferioare celui prin care a fost stabilit.
In alta ordine Curtea Constitutionala a apreciat just ca aceste suspendari succesive sunt in esenta neconstitutionale nefiind in concordanta cu art.53 din Constitutie care limiteaza legislativul cu privire la restrangerea unor drepturi doar in anumite cazuri-apararea sanatatii,securitatii nationale a ordinii si moralei publice a drepturilor si libertatilor ori in situatii de dezastru sau calamitati- situatii ce nu-si gasesc aplicabilitatea in speta dar care exced competentei Curtii deoarece actele normative respective au fost abrogate si nu mai pot fi declarate neconstitutionale. (.56/2005)
Ca atare controlul asupra acestor norme cade sub incidenta instantelor in raport de obiectul dedus judecatii,respectiv neacordarea drepturilor salariale, care apreciaza ca normele mentionate anterior au fost elaborate si aplicate cu incalcarea legii fundamentale precum si a normelor speciale.
Asadar in speta reclamantii sunt indrituiti a solicita si primi drepturile salariale solicitate conform art.161 alin 4 si art.269 din Codul muncii, dispozitii care consfiintesc obligatia angajatorului de al despagubi pe salariat in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale in situatia in care nu i-a achitat drepturile salariale.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a pârâtei B, instanta a admis-o, având în vedere inexistenta unui raport de muncă între reclamanti si această pârâtă.
In ceea ce priveste exceptia prematuritătii, instanta respins-o ca nefondată, întrucât în cauză nu sunt aplicabile disp. art. 7 din leg. 554/2002, nefiind vorba de un act administrativ unilateral.
Pentru aceste motive, prin sentința nr.1891/2007, s-a admis ca fondată acțiunea formulată de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, recurenta a invocat excepția necompetenței materiale a instanței de fond, competența aparținând în temeiul art.10 al.1 din Legea nr.554/2004 raportat la art.3 pct.1 pr. civ. Curții de Apel Galați.
Recurenta a invocat excepția lipsei procedurii prealabile având în vedere prevederile art.2 al.2 din Legea nr.554/2004, fiind asimilate actele administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
Recurenta a invocat excepția autorității de lucru judecat în privința reclamanților, - și, având în vedere că drepturile salariale solicitate de aceștia le-au fost acordate anterior prin sentința nr.801/12.04.2007, a Tribunalului Galați, pusă deja în executare.
Cu privire la fondul cauzei recurenta a arătat că prima instanță a interpretat în mod eronat dispozițiile art.6 și art. 37 al.2 din OG nr.38/2003, precum și prevederile din legile bugetului de stat pe anii 2004, 2005 și 2006.
În plus instanța a obligat G să plătească către toți reclamanții sporul de fidelitate pe anul 2005 în cuantum de 20%, deși vechimea în muncă a acestora este diferită.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele conf.art.304 pr. civ. constată că recursul este fondat, dar pentru considerentele ce se vor arăta.
Prin sentința nr.801/12.04.2007 a Tribunalului Galați, definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 673/17.07.2007 a Curții de Apel Galațis -a dispus obligarea pârâților G și MAI către reclamanții -, și, la plata sporului de fidelitate aferent anului 2005, precum și la plata primelor de concediu aferente anilor 2004, 2005 și 2006, cu luarea în considerare a datei începerii raporturilor de muncă pentru fiecare reclamant, fiind respinsă ca nefondată cererea de chemare în garanție a MFP
Așa fiind, este fondată excepția autorității de lucru judecat urmând a fi admis recursul cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamanții - și, pentru autoritate de lucru judecat.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate în privința reclamantei, prima instanță făcând o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art.6 și art.37 al.2 din OG 38/2003, stabilirea cuantumului acestora fiind o problemă de executare, în funcție de data începerii raporturilor de muncă și a perioadei efectiv lucrate.
Față de cele expuse, constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței recurate, de natură a fi luate în discuție și din oficiu, în temeiul art. 312.pr. civ. Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată în parte, în sensul respingerii acțiunii față de reclamanții -, și, pentru autoritate de lucru judecat, cu mențiunea celorlalte dispoziții ale sentinței recurate, privitoare la reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ G,cu sediul în G, str.-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 1891 din 11 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Admite excepția autorității de lucru judecat.
Modifică în parte sentința nr.1891/2007 a Tribunalului Galați și în rejudecare respinge acțiunea formulată de -, și, pentru autoritate de lucru judecat și menține restul dispozițiilor sentinței în privința reclamantei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 10 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./08.02.2008
Tehnored./2ex./08.02.2008
Fond-/
Președinte:Mariana TrofimescuJudecători:Mariana Trofimescu, Angelica Ciobotaru, Dorina Vasile
