Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1018/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1018/
Ședința publică din 20 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor formulate de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI M și de chematul în garanție CONSILIUL JUDEȚEAN M împotriva sentinței nr.459/27.07.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI M prin consilier juridic, recurentul-chemat în garanție CONSILIUL JUDEȚEAN M prin consilier juridic, pentru intimatul-reclamant se prezintă Sindicatul ACORD Tg.-M prin consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI M și recurentul-chemat în garanție CONSILIUL JUDEȚEAN M au depus taxa de timbru în sumă de câte 2 lei(24 și 26 dosar) și câte 0,15 lei timbru judiciar.
Nefiind cereri formulate instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul recurentei-pârâte DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI M solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței criticate în sensul respingerii acțiunii reclamantului pentru perioada 17.05.2004 - 1.02.2005, acestuia nefiindu-i aplicabil Ordinul MIRA nr.496/2003 privind acordarea sporului de dispozitiv.
Reprezentanta recurentului-chemat în garanție CONSILIUL JUDEȚEAN M solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței criticate în sensul respingerii acțiunii reclamantului pentru perioada 17.05.2004 - 1.02.2005. Susține oral motivele de recurs și invocă jurisprudența Curții de Apel Tg.-M, sens în care depune la dosar hotărâri(27 - 55 dosar).
Reprezentantul intimatului-reclamant solicită respingerea celor două recursuri ca nefondate și menținerea sentinței ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin sentința nr. 459 din 27 iunie 2008, Tribunalul Mureș - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește perioada 1 aprilie 2004 - 16 mai 2004, respingând acțiunea reclamantului pentru această perioadă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta DGASPC M, a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta împotriva Consiliului Județean M, a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile bănești, reprezentând indemnizație de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază al acestuia, începând cu 17 mai 2004 și până la 1 februarie 2005, actualizată, obligând chematul în garanție să aloce sumele necesare pentru achitarea drepturilor bănești la care a fost obligată pârâta.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantul a avut calitatea de funcționar public în cadrul DGASPC M în perioada 15 decembrie 2003 - 1 februarie 2005, iar dreptul său la acțiune a luat naștere la data de 1 aprilie 2004, ținând cont că acțiunea are ca obiect pretenții succesive.
Instanța a mai reținut că dispozițiile Legii nr. 138/1999 care prevăd indemnizația de dispozitiv, se aplică potrivit art. 1 personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și personalului civil din aceste instituții, dar că, ulterior apariției acestei legi, în anul 2003,. și s-au reorganizat prin comasare, formând un nou minister, Ministerul Administrației și Internelor. În acest context, a apreciat că, Ordinul nr. 496/2003 prin modificarea și completarea Ordinului 275/2002, îl vizează și pe reclamant pentru perioada în care și-a desfășurat activitatea în cadrul DGASPC M, instituție publică aflată în subordinea directă a Consiliului Județean M, motivând că în cuprinsul ordinului nu se face deosebirea între administrația publică centrală și cea locală iar scopul urmărit a fost acela de a înlătura discrepanțele în privința acordării drepturilor de natură salarială personalului din cadrul aceluiași minister.
S-a precizat că acordarea indemnizației de dispozitiv este în concordanță și cu art. 4 din OUG nr. 192/2002 potrivit cu care sistemul de salarizare a funcționarilor publici este format din salariul de bază, premii, stimulente și alte drepturi.
În privința chemării în garanție a Consiliului Județean M, instanța a ținut cont de faptul că potrivit art. 91 alin. 5 lit."a" pct. d din Legea nr. 215/2001, acesta asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean, printre altele și serviciile sociale privind protecția copilului și a altor grupuri aflate în nevoie socială, iar președintele Consiliului județean exercită funcția de ordonator principal de credite conform art. 104 alin. 4 lit. "a" din același act normativ.
Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu recurs de M și Consiliul Județean
Recurenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mas olicitat casarea cu consecința respingerii ca nefondată a acțiunii reclamantului, motivând că obligarea sa la plata indemnizației de dispozitiv nu-și regăsește aplicarea în nici un temei legal, deoarece de acest spor, potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999 beneficiază doar militarii angajați pe bază de contract și salariații civili. S-a precizat pornind de la textele art. 1 și 2 din Legea nr. 138/1999 că prin noțiunea de "personal civil" se face referire la acel personal încadrat cu contract de muncă în cadrul unităților militare prevăzute de art. 1 și 2 din lege, subliniindu-se că DGASPC M nu este o unitate, sau MJ și deci nu sunt îndeplinite condițiile pentru a i se acorda reclamantului spor de dispozitiv.
Recurentul Consiliul Județean Mas olicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii reclamantului, motivând în esență că obiectul de reglementare al Ordinului nr. 496/2003 nu este un act administrativ cu caracter normativ, ci unul cu caracter individual cu aplicabilitate internă, că se aplică și produce efecte juridice de la data comunicării lui persoanelor cărora li se adresează, respectiv funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul structurilor MIRA.
Recurentul a ținut să facă și distincția cu privire la caracterul specific al activității desfășurate de această instituție publică, referindu-se la DGASPC M, aspect ce rezultă atât din prevederile HG 1434/2004 cât și din clasificarea activităților din economia națională, revizuită prin Ordinul nr. 337/2007 al Președintelui Institutului Național de Statistică. De fapt, s-a dorit a se sublinia că deși DGASPC M, ca instituție publică de asistență socială, se află în subordinea Consiliului județean M, nu reprezintă o structură administrativă constituită la nivel local, ci are o activitate distinctă de administrație publică. S-a subliniat de către recurent că prevederile Ordinului 496/2003, nu pot fi aplicate în afara cadrului legal a cărei executare o realizează, în speță Legea nr. 138/1999. S-a mai invocat și practică judiciară, în susținerea necesității respingerii acțiunii reclamantului.
Intimatul Sindicatul "Acord" Târgu-M, în numele și pentru membrul de sindicat, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor, susținând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, reluând practic argumentele învederate în acțiune, insistând pe motivul legat de înlăturarea discriminării și invocând prevederile art. 2 alin. 1 din OUG nr. 137/2000.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța constată că instanța de fond a dat o soluție legală, excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește perioada 1 aprilie 2004 - 16 mai 2004, dar, pe fondul cererii, hotărârea de acordare a indemnizației de dispozitiv reclamantului, în considerarea calității lui de funcționar public ce și-a desfășurat activitatea pentru perioada indicată în cadrul DGASPC M, instanța a făcut o greșită aplicare a legii, de fapt a pronunțat o hotărâre care excede cadrului legal aplicabil, respectiv Legii nr. 138/1999.
Instanța de fond a dat o greșită interpretare a prevederilor Legii nr. 138/1999, constatând că aceasta și implicit Ordinul nr. 496/2003 îl vizează și pe reclamant, deoarece administrația publică locală nu face parte din structura MAI și reclamantul nu a făcut parte în perioada pentru care se solicită sporul de dispozitiv, din categoria de personal prevăzut în mod expres la art. 1 din Legea nr. 138/1999. Neacordarea indemnizației de dispozitiv unor persoane care nu sunt cuprinse în categoria celor strict vizate de Legea nr. 138/1999 în executarea căreia a fost dat și Ordinul 496/2003, nu reprezintă o discriminare față de personalul contractual căruia nu i se aplică prevederile ordinului menționat.
DGASPC M este o structură ce funcționează în subordinea Consiliului județean M, care este o autoritate publică ce nu poate face parte din instituțiile și autoritățile publice centrale strict și expres prevăzute de art. 1 din Legea nr. 138/1999. Din conținutul Ordinului nr. 496/2003 nu rezultă că acesta vizează și personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, în sensul dat de reclamant și de prima instanță.
Pentru considerentele arătate, văzând și prevederile art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța va admite ambele recursuri și va modifica în parte hotărârea în sensul că va respinge cererea reclamantului de acordare a sporului de dispozitiv formulată în contradictoriu cu pârâta DGASPC M, precum și cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean M, eliminând din dispozitiv mențiunile corespunzătoare. În condițiile în care reclamantul nu beneficiază în mod legal de sporul de dispozitiv, nu se justifică nici chemarea în garanție în vederea asigurării sumelor necesare plății sporului respectiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M, cu sediul în Târgu-M,-, județul M și de Consiliul Județean M, cu sediul în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței nr. 459 din 27 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 231/2008.(-).
Modifică în parte hotărârea recurată în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta DGASPC
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de DGASPC M în contradictoriu cu Consiliul Județean
dispozițiile privind obligarea la plata sumei cu titlu de spor de dispozitiv precum și obligațiile Consiliului Județean M de alocare a fondurilor.
Menține celelalte dispoziții din sentința recurată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-9.01.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
