Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1022/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.1022/R-
Ședința publică din 31 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță
JUDECĂTOR 3: Ingrid președinte secție
Judecător: - -
Grefier: -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A cu sediul în Pitești,-, jud.A și chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul B,-, sector 5 - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A cu sediul în Pitești,-, jud.A, împotriva sentinței civile nr.159/CA din 21 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă în dosar nr-, intimați fiind reclamanții G și cu domiciliul ales în Pitești,-, jud.A și pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în B, sector 1, nr.1A.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 24 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin cererea introdusă la data de 09.01.2008 la Tribunalul Argeș și înregistrată sub nr-, reclamanții G și au chemat în judecată pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție al Județului A, și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea IPJ A să plătească prima de concediu pentru perioada 2004-2007, actualizată cu coeficientul de inflație de la data plății, și sporul de fidelitate prev. de art.6 din nr.OG38/2003, pentru aceeași perioadă, actualizat, precum și obligarea MIRA să asigure fondurile necesare plății drepturilor bănești. Totodată, au cerut obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul IPJ Aac hemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestuia să vireze în contul MIRA sumele necesare plății drepturilor cerute de reclamanți.
Prin sentința nr. 159/CA/21.03.2008 Tribunalul Argeș - Secția Civilă- Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea reclamanților și a dispus obligarea pârâtul IPJ A să achite reclamanților prima de concediu aferentă perioadei 2004-2006, actualizată, calculată în raport de perioada în care fiecare reclamant a avut calitatea de polițist, de timpul efectiv lucrat, de dreptul la concediul de odihnă avut și efectuat. A obligat același pârât să achite reclamanților sporul de fidelitate aferent anului 2005 calculat în condițiile stabilite prin Ordinul Ministrului. A obligat pe pârâtul MIRA să asigure IPJ A fondurile necesare plății acestor drepturi. A admis cererea reclamanților și cererea de chemare în garanție formulată de IPJ A și a obligat chematul în garanție MEF să asigure fondurile necesare drepturilor stabilite prin acțiune.
În motivarea sentinței, prima instanță a reținut că reclamanții au fost angajații A ca polițiști, având calitatea de funcționari publici cu statut special. Dreptul la prima de concediu este reglementat de art. 37 alin.2 din nr.OG38/2003.. art. 53 din Constituția României reprezintă o garanție a protecției juridice a drepturilor omului, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți cetățenești fiind permisă autorităților publice, doar pentru situații de excepție și numai condiționat. Chiar dacă restrângerea se poate realiza doar prin lege, acesteia nu îi este permisă atingerea substanței, conținutului normativ, decât dacă se impune pentru situațiile strict și limitativ enumerate de ițiile constituționale menționate.
Prima de concediu pentru categoria de personal din care fac parte reclamanții este prevăzută în art.37 alin.2 din nr.OG 38/2003 care reglementează salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor. Acest drept nu a mai fost însă acordat, ițiile legale care îl reglementau fiind suspendate până la 31 decembrie 2006, potrivit art. 5 alin.5 din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005. ițiile referitoare la suspendarea acordării primei de concediu de odihnă contravin situațiilor expres și limitativ enumerate de art. 53 din Constituția României și aduc o atingere a principiului protecției juridice a drepturilor omului. Pe de altă parte, un drept deja câștigat nu poate fi restrâns sau retras decât printr-un act normativ cu aceeași putere.
In ceea ce privește perioada pentru care prima de vacanță este datorată, s-a constatat și s-a reținut că această chestiune a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.XII/5.02.2007, potrivit căreia prima de concediu se cuvine polițiștilor pentru perioada 2004-2006.
Dreptul la plată a fost reglementat și prin nr.OUG146/2007.
Cu privire la pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, acesta a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite în al cărui buget este cuprins și bugetul pârâtului A, în vederea obligării la asigurarea fondurilor necesare plății drepturilor reclamanților. Obligația îi revine și în raport de ițiile nr.OUG146/2007.
In ceea ce privește cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanți, precum și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, formulată de A, acestea au fost considerate ca fiind întemeiate, întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea de administrator general al bugetului statului, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetare ordonatorilor de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale și asigură fondurile necesare ordonatorilor de credite în vederea plății drepturilor salariale funcționarilor publici. Ministerul Economiei și Finanțelor a fost chemat în judecată și în garanție pentru a fi obligat la plata sumelor solicitate prin acțiune, nu din propriul buget, ci în calitate de reprezentant al Statului Român. În această calitate trebuie să asigure fondurile necesare plății primei de vacanță, pretinsă și acordată de către instanță.
Sporul de fidelitate este reglementat de art.6 din nr.OG38/2003 și se acordă în raport cu vechimea în muncă, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. Acest drept a fost suspendat la plată prin nr.OUG118/2004, aprobată prin Legea nr.28/2005. Începând cu anul 2006 s-a reluat plata acestui spor. Pentru aceleași argumente ce vizează plata primei de concediu, s-a apreciat că este întemeiată și cererea privind plata sporului de fidelitate. Nu s-au făcut dovezi de plată voluntară a drepturilor pretinse.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții A și Ministerul Economiei și Finanțelor.
1. Astfel, A, invocând ițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod pr.civilă, a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie în privința obligației de plată a primei de concediu, arătând că prima aferentă perioadei 2004-2006 fost achitată benevol de recurent, la cererea reclamanților, într-o singură tranșă conform OUG nr.146/2007.
La cererea de recurs, Aaa nexat adresa Serviciului Financiar Contabilitate, din care rezultă plata primei de vacanță către reclamanți.
2. Reclamantul Ministerul Economiei și Finanțelor, invocând ițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă a criticat sentința în privința obligării sale de a asigura fondurile bănești necesare IPJ pentru plata drepturilor bănești ale reclamanților. Astfel, în mod greșit prima instanță nu a reținut lipsa calității procesuale pasive a, care nu poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat. Între și reclamanți nu există nicio obligație de garanție, fiind la fel ca și ordonator principal de credite care nu poate utiliza creditele aprobate prin legea bugetară anuală pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. Atribuții cu privire la pretențiile bănești ale reclamanților au doar A și A, în temeiul raporturilor de muncă dintre aceștia.
Singurul răspunzător de realizarea prevederilor bugetare și repartizarea sumelor către ordonatorii principali de credite este Guvernul. Legea bugetului de stat nu poate fi modificată de către, ci de către organul legislativ al statului.
Instanța de fond și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești adăugând la lege. De altfel, instanța de fond avea obligația de a soluționa cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive și de a observa că nu există raport juridic de serviciu creat între reclamanți și.
Recurentul Aad epus la dosar un nou înscris privind plata primei de concediu către reclamanți.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs de fapt și de drept invocate, Curtea constată că recursurile sunt fondate.
Din înscrisurile depuse de recurentul A la dosar rezultă că reclamanților G, trecut în rezervă (pensionat) la data de 30.10.2006, și, trecut în rezervă (pensionat) la data de 29.06.2005, le-au fost achitate sumele de bani reprezentând prima de concediu, actualizată cu indicele de inflație la data plății. Astfel, reclamantul Gab eneficiat de prima de concediu aferentă anilor 2004-2006 în luna iunie 2008, iar reclamantul a beneficiat de prima de vacantă aferentă anilor 2004-2005 în aceeași lună a anului 2008. Din adresa nr. -/15.07.2008 a compartimentului Financiar - contabilitate al IPJ A rezultă că sumele de bani reprezentând sporul de fidelitate urmează a fi plătite celor doi reclamanți ulterior, în baza sentinței nr-.
Recurentul a precizat că cei doi reclamanți au primit banii în baza semnăturilor depuse pe statul de salarii, afirmație necontrazisă de către aceștia care, prin avocat, s-au mărginit la a invoca dubiul doar cu privire la reactualizarea primelor de concediu, fără însă a proba în vreun fel faptul că sumele primite de la IPJ A nu reflectă în mod corect aplicare indicelui de inflație.
Prin urmare, Curtea constată că, întrucât până la judecata irevocabilă a cauzei, celor doi reclamanți le-au fost satisfăcute pretențiile privind plata primei de concediu în raport de perioada în care au avut calitatea de polițiști, cererea acestora nu mai are obiect.
Având în vedere cele sus arătate, în baza art.312 alin.1-3 Cod pr.civilă, Curtea urmează să admită recursul A și să dispună modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamanților în privința plății primei de concediu, întrucât doar sub acest aspect a fost recurată sentința de către
În privința F, Curtea constată că, la cererea reclamanților și la cererea de chemare în garanție formulată de IPJ A, acesta a fost obligat să asigure fondurile necesare plății drepturilor stabilite în folosul reclamanților.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu are, însă, nicio obligație, fie directă, fie de garanție, în sensul asigurării către IPJ a sumelor necesare plății drepturilor reclamanților, neexistând raport juridic între aceștia din urmă și MEF ori între IPJ A și MEF.
IPJ are obligația de a face toate demersurile în sensul cuprinderii de către ordonatorul principal de credite, în proiectul de buget al instituției, a sumelor la plata cărora a fost obligat prin hotărâre judecătorească.
sumelor de bani în contul ordonatorului principal de credite se face în funcție de solicitările acestuia și de sumele stabilite prin legile bugetare anuale sau prin legile de rectificare bugetară aprobate de Parlamentul României. Ordonatorul principal este cel care face repartiția creditelor aprobate către ordonatorii secundari, iar aceștia din urmă către ordonatorii terțiari.
Chiar dacă bugetul de stat este gestionat de către MEF, acesta din urmă nu are obligația legală să vireze către ordonatorii principali de credite - și cu atât mai puțin către cei secundari și terțiari - sume de bani altfel decât în condițiile legale.
Primirea de către MIRA a fondurilor necesare A pentru satisfacerea drepturilor bănești ale reclamanților se face în etapele prev. de Legea nr. 500/2002, care demarează prin proiectul de buget propus de către ordonatorul principal de credite.
Ca urmare, în baza art.312 alin.1-3 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința în sensul că va respinge cererea reclamanților și cererea de chemare în garanție pentru lipsa calității procesuale pasive a.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A și chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.159/CA din 21 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți G și și cu intimatul pârât MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Modifică sentința în sensul că respinge în tot acțiunea și cererea de chemare în garanție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
13.11.2008
Red.
EM/4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid
