Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1050/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 18.05.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1050
Ședința publică din 29 2009
PREȘEDINTE: Maria Belicariu
JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 3: Maria Cornelia
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul SINDICATUL SALARIAȚILOR CASEI JUDEȚENE DE PENSII C-S în numele reclamantului G împotriva sentinței civile nr. 170/20.02.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu intimata AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ C-S, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul G, lipsă fiind pârâta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar de către reclamantul recurent, dovada achitării taxei de timbru în sumă de 4 lei, timbru judiciar în sumă de 0,3 lei și concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formular sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și rejudecând cauza pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C-S la data de 28.11.2008, sub nr. de dosar -, reclamantul Gac hemat în judecată pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C-S, solicitând instanței anularea actului administrativ emis de pârâtă, respectiv decizia nr. 200 din 31.10.2008, ce i-a fost comunicată la data de 03.11.2008, obligarea pârâtei la reîncadrarea reclamantului în funcția deținută anterior și plata tuturor drepturilor salariale la zi, actualizate cu rata inflației până la data plății efective.
În motivare se arată că, prin decizia nr. 200/31.10.2008 s-a stabilit că postul reclamantului va fi preluat de către Agenția Națională pentru Prestații Sociale, conform protocolului nr. 170/27.10.2008, începând cu data de 01.11.2008.
Reclamantul consideră că decizia nr. 200/31.10.2008 este nulă, nelegală și netemeinică, pentru că s-a întocmit cu neobservarea formelor legale, iar modificarea raporturilor de serviciu nu se poate face prin preluare, ci prin transfer în interesul serviciului.
Astfel, prin decizia contestată, reclamantului i s-a adus la cunoștință că, începând cu data de 01.11.2008 va fi preluat de către Agenția Națională pentru Prestații Sociale, însă decizia nu precizează clar termenul și instanța competentă la care poate acta actul administrativ.
Reclamantul a susținut că, modul în care s-a făcut trecerea acestuia de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C-S la Agenția Națională pentru Prestații Sociale, este nelegal, întrucât, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 90 alin. 1 lit. și art. 4 din Legea nr. 188/1999, republicată, care reglementează transferul în interesul serviciului, dispoziții care au fost încălcate prin decizia nr. 200/31.10.2008.
Mai mult, art. 90 alin. 3 din Legea funcționarilor publici nr. 188/1999, republicată, prevede expres că transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al funcționarului public transferat, acord pe care reclamantul nu l-a dat.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1, 11 din Legea nr. 554/2004, art. 87,90 și 109 din Legea nr. 188/1999, republicată.
Pârâta, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, ca fiind netemeinică și nelegală.
În apărare a arătat că, susținerile reclamantului referitoare la nulitatea deciziei contestate nu pot fi reținute, întrucât în cuprinsul art. 3 al deciziei contestate este prevăzută expres posibilitatea contestării acestui act administrativ, precum și baza legală care reglementează procedura și modalitatea de contestare.
Pe fondul cauzei, pârâta a subliniat că, preluarea reclamantului și implicit a postului ocupat de acesta din cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă C-S în cadrul Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, în vederea înființării unei noi instituții, a fost dispusă în baza unui act normativ cu caracter special și obligatoriu - nr.OUG 108/2008 privind modificarea unor acte normative cu caracter social și nicidecum în baza Legii nr. 188/1999 republicată și modificată, așa cum greșit consideră reclamantul.
Pârâta mai precizează că, în speța de față, nu era obligatoriu solicitarea acordului scris al reclamantului, întrucât nu este vorba despre transferul în interes de serviciu, ca modalitate de încetare a raporturilor de serviciu ale reclamantului cu instituția pârâtă, și nici despre reorganizarea instituției.
În apărare, invocă dispozițiile art. 115 - 118 Cod procedură civilă, nr.OUG 108/2008, Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin sentința civilă nr. nr. 170/20.02.2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul C-S a respins excepția nulității deciziei contestate, invocată de către reclamant și a respins, ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ C -
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la excepția nulității deciziei nr. 200/2008, excepție invocată de reclamant, tribunalul a respins-o, pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 3 din decizie prevăd că decizia poate fi contestată în termenul și condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ (fila 5 dosar).
Tribunalul a reținut, astfel, că în ceea ce privește mențiunile referitoare la termenul și instanța competentă în soluționarea acțiunii reclamantului, decizia contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 106 alin. 1 din Legea nr. 188/1999.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că decizia nr. 200/31.10.2008 a fost emisă în baza Legii nr. 202/2006, a nr.OUG 108/2008, a nr.HG 1610/2006 și a Protocolului nr. 170/27.10.2008.
Conform art. IV alin. 1 din nr.OUG 108/2008, privind modificarea unor acte normative cu caracter social, s-a înființat, începând cu data de 01.11.2008 în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Agenția Națională pentru Prestații Sociale, prin reorganizarea direcțiilor de muncă și protecție socială județene și prin preluarea a 400 de posturi de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Aliniatul 2 stipulează că posturile prevăzute la alin. 1 și, după caz, personalul care ocupă posturile supuse reorganizării se preiau, pe bază de protocol, în care se va stabili structura posturilor redistribuite și cheltuielile de personal aferente, incluzând toate drepturile salariale prevăzute de lege.
Conform protocolului încheiat între și (fila 20 dosar), în baza dispozițiilor art. IV alin. 1 și 2 din nr.OUG 108/2008 s-au predat și, respectiv, preluat, începând cu data de 01.11.2008, un nr. de 350 de posturi din cadrul agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului
Ca atare, în speța de față, ne aflăm în situația reorganizării instituției, conform dispozițiilor art. IV alin. 1 din nr.OUG 108/2008, situație în care legea nu prevede condiția existenței acordului scris al funcționarului public.
De altfel, în Anexa I la Protocolul încheiat între și sunt nominalizate atât posturile preluate, cât și personalul care ocupă posturile preluate, reclamantul fiind nominalizat la nr. 161 (fila 30 dosar).
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, tribunalul a apreciat că decizia nr. 200/31.10.2008 a fost emisă în mod legal, cu respectarea, atât a prevederilor nr.OUG 108/2008, cât și a Protocolului și Anexei nr. 1.
Având în vedere cele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 18 din Legea contenciosului administrativ, tribunalul a respins acțiunea formulată de către reclamantul G în contradictoriu pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C-
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurentul SINDICATUL SALARIAȚILOR CASEI JUDEȚENE DE PENSII C-S în numele reclamantului G considerând că hotărârea primei instanțe este nelegală, hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a legii și interpretarea eronată a actelor de la dosar.
Cu privire la soluția instanței de respingere a excepției nulității deciziei nr. 200/31.10.2008, recurentul solicită să se constate că art. 3 din decizie încalcă prevederile art. 21 din Constituția României privind accesul liber la justiție, principiu prevăzut și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care ocrotește și protejează drepturile destinatarului împotriva actului administrativ unilateral, emis în regim de putere publică.
Astfel, așa cum a reținut și instanța într-o situație similară ( sentința 1188 din 12.09.2008, depusă la dosar), pentru a realiza o protecție eficientă a acestor drepturi, în speța de față a drepturilor funcționarilor publici, nu este suficientă numai consacrarea acestor drepturi materiale fiind la fel de necesară existența unor garanții fundamentale de procedură care să întărească mecanismul de apărare al acestor drepturi, raportat la caracterul unilateral și la prezumția de legalitate a actelor administrative individuale, în speță decizia nr. 200/31.10.2008, emise în vederea executării sau organizării executării legii.
Aceste garanții procesuale includ implicit dreptul persoanei (care se consideră vătămată prin emiterea actului administrativ), în speță funcționarul public G, de a i se aduce la cunoștință în ce termen și la ce instanță poate ataca actul administrativ, elemente ce se circumscriu în noțiunea dreptului la apărare, care reprezintă o garanție procesuală.
Având în vedere aspectele prezentate, recurentul consideră că instanța a invocat, ca și pârâta, în mod greșit art. 106 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, uitând probabil că aceiași lege, la art. 3, consacră principiul transparenței, care în această speță a fost încălcat.
Mai mult, art. 106 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, reglementează situația încetării raporturilor de serviciu, însă din decizia nr. 200 din 31.10.2008 nu rezultă că raporturile de serviciu ar fi încetat, ci doar faptul că reclamantul G urmează să lucreze la altă instituție, de care a fost preluat.
Este mai mult decât evident că în cazul de față este vorba de modificarea raporturilor de serviciu, respectiv de transferul în interesul serviciului, reglementat de art. 90 alin. (1) lit. a)-(4) din lege, fiind incidente dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, republicată, articol invocat de reclamant la motivarea în drept a acțiunii.
În ceea ce privește motivarea și soluția primei instanțe făcută pe fondul cauzei, recurentul solicită să se constate nelegalitatea acestora pentru următoarele considerente:
OUG nr. 108/2008 pentru modificarea unor acte normative din domeniul social, reglementează la art. IV alin. (2) că posturile și, după caz, personalul care ocupă posturile supuse reorganizării se preiau, pe bază de protocol.
Deci, conform actului normativ menționat, preluarea tuturor posturilor supuse reorganizării și a personalului care ocupă acele posturi se face pe bază de protocol, nu pe bază de decizie, cum greșit a procedat pârâta-intimată.
În baza nr.OUG 108/2008 pentru modificarea unor acte normative din domeniul social, s-a încheiat protocolul nr. 170 din 27.10.2008 (respectiv nr. 6043/TB/30.10.2008), între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenția Națională pentru Prestații Sociale, însă acest act nu constituie temeiul legal pentru modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici.
Recurentul arată că temeiul legal pentru modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici este conferit de art. 87 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că:modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici de execuție și funcționarilor publici de conducere are loc prin: -delegare; -detașare; -transfer;-mutarea în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorității sau instituției publice - exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere.",iar art. 90 alin. (3) din Legea funcționarilor publici nr. 188/1999, republicată, prevede expres cătransferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al funcționarului public transferat,acord pe care funcționarul public G nu l-a dat nici în scris nici în vreun alt mod.
Se face precizarea că Protocolul nr. 170 din 27.10.2008 (respectiv nr. 6043/TB/30.10.2008) prevede expres, la art. 2, că preluarea personalului se face în condițiile legii, adică în condițiile legii privind funcționarii publici, în speță prin aplicarea art. 87 alin. (2) lit. c) și art. 90 alin. (1) lit. a)-(4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, aspectele invocate de funcționarul public reclamant și în contestația nr. 14791/27.11.2008, depusă la dosar.
In consecință, nr.OUG 108/2008 pentru modificarea unor acte normative din domeniul social, și Protocolul nr. 170/27.10.2008 (respectiv nr. 6043/TB/30.10.2008), prevăd expres că posturile și, după caz, personalul care ocupă posturile supuse reorganizării se preiau, în condițiile legii, adică în conformitate cu dispozițiile art. 87 alin. (2) lit. c) și art. 90 alin. (1) lit. a)-(4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța de fond a interpretat greșit atât conținutul acestor acte, față de principiile de drept aplicabile în speța dedusă judecății, cât și prevederile legale de mai sus, pronunțând o hotărâre vădit nelegală, fiind obligatorie anularea acesteia pentru intrarea în legalitate.
In consecință, decizia nr. 200 din 31.10.2008 fiind un act administrativ cu caracter individual, având în vedere că reglementa modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarului public G față de pârâta-intimată, era obligatoriu să fie emisă cu respectarea prevederilor art. 87 alin. (2) și art. 90 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ori tocmai dispozițiile legii, la care face trimitere și Protocolul nr. 170 din 27.10.2008 (nr. 6043/TB/30.10.2008), nu au fost respectate.
Din documentația depusă de pârâta-intimată la dosarul cauzei, respectiv extras din nr.OUG 108/2008 pentru modificarea unor acte normative din domeniul social, art. IV, adresa nr. 93066/22.10.2008 și modelul anexat, adresa nr. 12369/23.10.2008 și anexa, adresa nr. 93107/30.10.2008, Protocolul nr. 170 din 27.10.2008 și nr. 6043/TB/30.10.2008 și cele două anexe la acesta, actul adițional nr. 1765/06.11.2008 și nr. 6259/06.11.2008, adresa nr. 178/IM/06.11.2008 și cele două anexe la aceasta, rezultă fără nici un dubiu că în baza nr.OUG 108/2008 pentru modificarea unor acte normative din domeniul social, acțiunea de preluare a personalului angajat de la AJOFM C- la AJPS C- a avut un caracter colectiv, fiind făcută pe bază de protocol, însă tocmai protocolul prevede la art. 2 că această preluare trebuie făcută în condițiile legii.
Mai mult, chiar o instanță judecătorească, respectiv Curtea de Apel București Secția a VIII contencios administrativ și fiscal, a stabilit că dispozițiile nr.HG 1303/2008 prin care s-a modificat nr.HG 1610/2006 de aprobare a statutului Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, sunt nelegale și a dispus suspendarea executării nr.HG 1303/2008, astfel că pârâta-intimată, împreună cu toate agențiile județene la nivel național și a municipiului B, avea obligația să suspende punerea în executare a acțiunii de predare-preluare personal angajat, până la soluționarea definitivă a litigiului de către instanța de fond, așa cum rezultă din dispozitivul hotărârii depusă la dosar pentru soluționarea legală a cauzei.
În cauză au fost formulate și concluzii scrise în susținerea recursului, cu următoarele precizări:
Curtea Constituțională, într-o speță asemănătoare, prin Decizia nr. 1039 din 9 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 582/21.08.2009, a constatat că personalul încadrat în fostul Departament de Control al Guvernului și în Departamentul pentru este, potrivit legii, personal contractual, cu excepția funcțiilor de demnitate publică. Prin urmare, raporturile de muncă stabilite sunt guvernate de Codul muncii - Legea nr. 53/2003, reglementarea de drept comun în această materie. Așa fiind, regimul juridic aplicabil nașterii, modificării ori stingerii raporturilor de muncă trebuie să respecte legea menționată, orice modificare cu privire la aceste aspecte fiind necesar a se încadra în condițiile expres și limitativ prevăzute de Codul muncii. Curtea a constatat că unul dintre principiile care stau la baza dreptului la muncă este stabilitatea raporturilor juridice care iau naștere odată cu încheierea contractului individual de muncă, acest principiu decurgând din obligația statului de a crea cadrul legislativ menit să asigure salariaților siguranța și garanția păstrării locului de muncă. Mai mult, Constituția prevede expres dreptul persoanei de a-și alege în mod liber locul de muncă, ceea ce implică obligația corelativă a statului de a reglementa condiții obiective și nediscriminatorii, de natură a garanta accesul la un loc de muncă.
In speța dedusă judecății în prezentul dosar, prin analogie, se poate susține același lucru, și anume:
Reclamantul-recurent este funcționar public, raporturile de serviciu luând naștere în baza unei decizii de numire în funcție, conform Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, raporturile de serviciu stabilite sunt guvernate de Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, lege care constituie reglementarea de drept comun în această materie. Așa fiind, regimul juridic aplicabil nașterii, modificării ori stingerii raporturilor de serviciu ale recurentului cu intimata trebuie să respecte legea menționată, orice modificare cu privire la aceste aspecte fiind necesar a se încadra în condițiile expres și limitativ prevăzute de Legea nr. 188/1999. Curtea a constatat că unul dintre principiile care stau la baza dreptului la muncă este stabilitatea raporturilor juridice care iau naștere odată cu numirea în funcția publică, acest principiu decurgând din obligația statului de a crea cadrul legislativ menit să asigure salariaților siguranța și garanția păstrării locului de muncă, principiu expres prevăzut și în Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la art. 3 lit. f).
Mai mult, Constituția prevede expres dreptul persoanei de a-și alege în mod liber locul de muncă, ceea ce implică obligația corelativă a statului de a reglementa condiții obiective și nediscriminatorii, de natură a garanta accesul la un loc de muncă.
Or, condiția introdusă prin nr.OUG 108/2008 pentru modificarea unor acte normative din domeniul social, care prevede la art. IV alin. (2) că posturile și, după caz, personalul care ocupă posturile supuse reorganizării se preiau, pe bază de protocol, este una esențialmente subiectivă, care reprezintă rezultatul opțiunii necenzurabile a unei persoane.
Prevederea legală criticată constituie premisele începerii, modificării sau încetării unor raporturi de serviciu pe baza unor criterii aleatorii, pur subiective, așa cum s-a întâmplat prin actul administrativ emis de intimată, respectiv decizia nr. 200/31.10.2008,
În altă ordine de idei, dispozițiile art. VII alin. (12) și art. VIII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2008 încalcă, pe lângă dispozițiile art. 41 din Constituție, și principiul constituțional al egalității cetățenilor în drepturi, de vreme ce acestea introduc o condiție, respectiv preluarea de personal, care se constituie într-o derogare nejustificată de la prevederile art. 87 alin. (2) și art. 90 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, poziționând persoanele vizate, în speță recurentul, într-o situație de vădită inegalitate juridică în raport cu ceilalți angajați, nefiind respectate condițiile prevăzute de lege privind modificarea raportului de serviciu prin transfer, și nu prin preluare, cum greșit a reținut instanța de fond.
În drept, recurentul a invocat disp. Art. 299-316. pr. Civilă.
Intimata nu a depus întâmpinare la dosar.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, inclusiv art. 3041Cod procedură civilă, și văzând că nu sunt incidente disp. Art. 306 alin. 2. pr. Civilă, instanța constată că recursul formulat este neîntemeiat, urmând a fi respins, după cum urmează:
Referitor la excepția nulității deciziei nr. 200/2008, excepție invocată de către reclamantul recurent, Curtea constată că instanța de fond în mod corect a respins-o, ca neîntemeiată, întrucât din conținutul acesteia, respectiv din dispozițiile art. 3 din decizie (fila 5 dosar fond) rezultă că decizia poate fi contestată în termenul și condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ.
Tribunalul a reținut corect, astfel, că în ceea ce privesc mențiunile referitoare la termenul și instanța competentă în soluționarea acțiunii reclamantului, decizia contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 106 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, nefiind încălcate nici prev. Art. 21 din Constituția României și nici cele prev. De art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dispoziții ce ocrotesc și protejează drepturile destinatarului împotriva actului emis în regim de putere publică.
Decizia nr. 200/31.10.2008 a fost emisă în baza Legii nr. 202/2006, a nr.OUG 108/2008, a nr.HG 1610/2006 și a Protocolului nr. 170/27.10.2008, acte normative ce se referă la înființarea, începând cu data de 01.11.2008 în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, a Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, prin reorganizarea direcțiilor de muncă și protecție socială județene și prin preluarea a 400 de posturi de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Aliniatul 2 al art. IV din nr.OUG 108/2008, privind modificarea unor acte normative cu caracter social, stipulează că posturile prevăzute la alin. 1 și, după caz, personalul care ocupă posturile supuse reorganizării se preiau, pe bază de protocol, în care se va stabili structura posturilor redistribuite și cheltuielile de personal aferente, incluzând toate drepturile salariale prevăzute de lege.
Conform protocolului încheiat între și (fila 20 dosar fond), în baza dispozițiilor art. IV alin. 1 și 2 din nr.OUG 108/2008 s-au predat și, respectiv, preluat, începând cu data de 01.11.2008, un nr. de 350 de posturi din cadrul agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului B iar în Anexa I la Protocolul încheiat între și sunt nominalizate atât posturile preluate, cât și personalul care ocupă posturile preluate, reclamantul fiind nominalizat la nr. 161 (fila 30 dosar fond).
Ca atare, instanța de fond în mod corect a reținut că nu era obligatoriu solicitarea acordului scris al reclamantului, întrucât nu este vorba despre transferul în interes de serviciu, ca modalitate de încetare a raporturilor de serviciu ale reclamantului cu instituția pârâtă, și nici despre reorganizarea instituției.
Preluarea reclamantului și implicit a postului ocupat de acesta din cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă C-S în cadrul Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, s-a făcut în vederea înființării unei noi instituții, și a fost dispusă în baza unui act normativ cu caracter special și obligatoriu - nr.OUG 108/2008 privind modificarea unor acte normative cu caracter social și nicidecum în baza Legii nr. 188/1999 republicată și modificată, cum greșit consideră reclamantul recurent.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul SINDICATUL SALARIAȚILOR CASEI JUDEȚENE DE PENSII C-S în numele reclamantului G împotriva sentinței civile nr. 170/20.02.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu intimata AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ C-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.MB-08.10.2009
Tehnored-LM -08-10-2009
2 expl/SM
Prima instanță - Tribunalul C-
Judecător -
Președinte:Maria BelicariuJudecători:Maria Belicariu, Rodica Olaru, Maria Cornelia
