Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1060/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--19.06.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.1060
Ședința publică din 22 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 3: Mircea Ionel
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurentă împotriva sentinței civile nr.16/7.05.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice A, având ca obiect litigiu privind funcționarii public.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru recurentă se prezintă avocat, iar în reprezentarea pârâtei intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cererii de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată în primă instanță.
De asemenea, avocatul recurentei mai precizează faptul că recurenta nu a atacat prin acțiune decizia de încadrare considerată nelegală din anul 2005, reclamanta considerând că dispoziția de numire în funcție a funcționarului public nu este un act administrativ, astfel nu sunt incidente dispozițiile Legii contenciosului administrativ.
Reprezentantul intimatei solicită respingere recursului, menținerea sentinței civile ca fiind legală și temeinică pentru motivele din întâmpinare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.16 din 7 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosar nr.719/-, s-a respins excepția de tardivitate a acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, s-a respins acțiunea precizată formulată de reclamanta, împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice A, pentru încadrare în funcție publică generală de execuție inspector superior, treapta I de salarizare, începând cu data de 04.08.2005, conform art.6 (9) din nr.OUG92/2004 și plata diferențelor de salarii actualizate cu rata inflației la data efectuării plății, dintre salariile pentru funcția publică generală de execuție inspector asistent treapta I și salariile aferente funcției publice generale de execuție inspector superior treapta I de salarizare, începând cu data de 04.08.2005 și plata diferențelor de drepturi asimilate salariului (sporuri, salariu de merit, prime de vacanță, stimulente) actualizate cu rata inflației la data efectuării plății.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Constată că prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 20.03.2008 și precizată, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A și a cerut instanței să dispună obligarea pârâtei să o încadreze în funcția publică generală de execuție, inspector superior, treapta 1 de salarizare, începând cu data de 04.08.2005, conform art.6 (9) din nr.OUG92/2001; la plata diferențelor de salarii actualizate cu rata inflației la data efectuării plății dintre salariile pentru funcția publică generală de execuție inspector asistent treapta 1 pe care i le-a achitat pârâta și salariile pe care trebuie să le primească, aferente funcției publice generale de execuție inspector superior, treapta 1 de salarizare, începând cu 04.08.2005; la plata diferențelor de drepturi asimilate salariului (sporuri, salariul de merit, prime de vacanță, stimulente) actualizate cu rata inflației pentru funcția publică generală de execuție inspector asistent treapta 1 pe care i le-a achitat pârâta și drepturile asimilate salariului pe care trebuie să le primească, aferente funcției publice generale de execuție, în inspector superior, treapta 1 de salarizare începând cu 04.08.2005.
În motivare a arătat că a fost numită funcționar public începând cu data de 01.09.2000 în funcția publică generală de execuție de inspector specialitate categoria A, clasa a III-a grad I, dar în perioada 10.11.2003-04.08.2005, raportul de serviciu a fost suspendat pentru îngrijirea copilului, perioada în care Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici a fost modificată prin Legea nr.161/2003, care a instituit un nou sistem de salarizare pe clase, categorii și grade profesionale.
Ca urmare a acestor modificări, afirmă reclamanta, pârâta a încadrat-o greșit începând cu 04.08.2005, în sensul că trebuia să fie încadrată în funcția de inspector superior treapta 1 de salarizare și nu inspector asistent treapta 1 de salarizare cum a încadra-o pârâta și aceasta deoarece funcția deținută anterior modificărilor aduse de Legea nr.161/2003, de inspector, îi confirmă calitatea de funcționar public de execuție din clasa I și trebuie încadrată în funcția publică de execuție potrivit art.6 (9) din nr.OUG92/2004, în gradul profesional superior treapta I de salarizare.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția de tardivitate a acțiunii cu motivarea că reclamanta a fost încadrată în funcția publică de execuție inspector asistent treapta 1 de salarizare prin Decizia nr.320 din 04.08.2005, pe care reclamanta trebuia să o atace în procedura prealabilă prevăzută de art.31 (1) din nr.OG6/2006 și art.7 din Legea nr.554/2004, respectiv să formuleze contestația la ordonatorul de credite și împotriva soluției dată de acesta în termen de 6 luni putea să sesizeze instanța de contencios administrativ.
A invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice A, cu motivarea că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate de ordonator principal de credite și numai acesta poate să aloce fondurile necesare plății sumei solicitate de reclamantă, - urile fiind doar ordonatori terțiari de credite și nu beneficiază de buget propriu pentru plata drepturilor salariale pretinse de reclamantă.
Pe fond a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare arată că reclamanta fiind încadrată conform nr.OUG82/2004 la categoria A, clasa III, gradul 1, fost reintegrată în funcție corect, potrivit art.6 (3) din nr.OUG92/2004 în gradul profesional asistent treapta 1 de salarizare și că încadrarea sa conform art.6 (9) din aceeași ordonanță nu ar mai însemna o reîncadrare în funcție în sensul de echivalare a funcției deținute cu noile funcții ci o promovare.
Instanța a respins excepția de tardivitate a acțiunii, întrucât prin acțiune reclamanta nu a cerut anularea Deciziei nr.320/04.08.2005 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A și care nu a fost comunicată pârâtei, ci solicită reîncadrarea în funcție și plata diferențelor de drepturi salariale, astfel că dreptul la acțiune se prescrie în 3 ani de la data nașterii dreptului conform art.103 din Legea nr.188/1999 raportat la art.166 Codul Muncii și ca urmare acțiunea este formulată în termen.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, având în vedere că reclamanta se afla în raporturi de serviciu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice
Revenind la fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanta a fost încadrat în funcția publică de execuție inspector de specialitate categoria A, clasa III, gradul 1 la data de 18.04.2001.
În perioada 10.11.2001-04.08.2005, raporturile de serviciu au fost suspendate în temeiul art.82 (1) lit.a din Legea nr.188/1999, pentru îngrijirea copilului.
În această perioadă Legea nr.188/1999 a fost modificată prin Legea nr.161/2003, fiind modificată complet structura funcționarilor publici, acestea fiind împărțite în 3 clase I, II, III, art.9 și 4 grade profesionale, art.14 din Legea nr.188/1999, respectiv a) superior, ca nivel maxim; b) principal; c) asistent; d) debutant (Legea nr.188/1999 republicată).
Potrivit art.14 (1) din Legea nr.188/1999 republicată, sunt funcționari publici de execuție din clasa I persoanele numite în funcție publică de expert, consilier, inspector consilier juridic, auditor.
Prin Ordinul nr.218/27.05.2003 al s-au stabilit condițiile de reîncadrare a funcționarilor publici în funcțiile de execuție conform modificărilor aduse la Legea nr.161/2003.
Reclamanta, având raporturile de serviciu suspendate nu a participat la procesul de evaluare pentru încadrarea în gradele profesionale și în raport de numărul maxim de funcționari publici, pe fiecare clase, categorie și grade profesionale aprobate de
La data reluării activității 04.08.2005, prin Decizia nr.320 (fila 22), pârâta a procedat la reîncadrarea reclamantei raportat la încadrarea avută și prevederile art.6 (3) din nr.OUG92/2004 și art.14 (1) din Legea nr.188/1999.
Cum reclamanta a fost încadrată anterior ordonanței în categoria A, clasa III, gradul I, reîncadrarea trebuia să se facă potrivit art.6 (3) din ordonanța de urgență, în gradul profesional asistent treapta 1 de salarizare, clasa I, așa cum a dispus prin decizia menționată pârâta.
Ca urmare, acțiunea reclamantei este neîntemeiată pe de o parte pentru că încadrarea reclamantei este corectă, iar pe de altă parte că reclamanta nu a înțeles să ceară anularea Deciziei nr.320/04.08.2005, deși a luat cunoștință de ea, atât din cuprinsul mențiunilor din carnetul de muncă, dar și prin primirea acesteia la termenul de judecată din 01.04.2008.
Pe cale de consecință, reclamanta nu este îndreptățită la plata drepturilor salariale, motiv pentru instanța va respinge acțiunea acesteia ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta și a solicitat modificarea sentinței, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată.
În motivarea recursului se arată că hotărârea primei instanțe este nelegală având în vedere că deși a fost respinsă excepția tardivității acțiunii, considerând că cererea este formulată în termen, instanța se contrazice și arată că reclamanta nu a cerut anularea deciziei nr.320 din 4 august 2005, în condițiile în care atacarea unui act administrativ se poate face într-un anumit termen. Din considerentele sentinței rezultă că tribunalul a transformat un litigiu de muncă într-un litigiu de drept administrativ condiționat proceduri prealabile și termen.
Recurenta mai arată că la data apariției OUG nt.92/2004, avea funcția publică generală de inspector și întrucât are studii superioare, consideră că face parte din categoria Funcționari publici de execuție din Clasa I, astfel că nu putea fi neîncadrată decât în gradul profesional superior treapta I de salarizare.
Intimata a depus la dosar întâmpinare la data de 23 septembrie 2008, și a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală (filele 9-11-dosar).
Recursul este nefondat.
Din examinarea hotărârii instanța de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art.306 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă cp prima instanță a reținut corect starea de fapt, pe baza actelor și probelor de la dosar și în mod legal a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată. Prima instanța a avut în vedere că reclamanta a avut raporturile de serviciu suspendate în perioada 10.XI.2001-4.VIII.2005, în temeiul art.82 (1) lit.a din Legea nr.188/1999 pentru îngrijirea copilului, iar la data reluării activității, prin Decizia nr.320 din 4 august 2005, pârâta a procedat la reîncadrarea reclamantei în raport cu încadrarea avută și cu prevederile art.6 (3) din OUG nr.92/2004 și art.14 (1) din Legea nr.188/1999, aceea de inspector asistent clasa I, treapta I la Activitatea de Control Fiscal (fila 22 dosar tribunal).
Prima instanță a mai apreciat în mod corect, că reclamanta nu a contestat această decizie, care a fost emisă în condițiile legale, astfel că sub acest aspect motivele de recurs invocate de reclamantă sunt neîntemeiate și urmează să fie înlăturate.
Pentru aceste considerente instanța constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat și urmează ca potrivit art.312 pct.1 din Codul d e procedură civilă să-l respingă și să mențină sentința tribunalului ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta, împotriva Sentinței Civile nr.16 din 7 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 22 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.-8.12.2008
Tehnored. /8.12.2008/ 2 ex.
Prima instanță: Tribunalul Arad /Judecător:
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Victoria Catargiu, Mircea Ionel