Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1065/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.188/1999 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.1065
Ședința publică din28 mai 2009
PREȘEDINTE: Morariu Adriana
JUDECĂTOR 2: Sas Remus
JUDECĂTOR 3: Nechifor Veta
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat dereclamantul Sindicatul Liber al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă B prin lider sindical, municipiul B, Calea Națională nr.85, județul B, pentru membrii săi, reclamanți și intervenienți,împotrivasentinței nr.226 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta-intimată Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat care substituie pe avocat pentru recurenți și -, consilierul juridic al pârâtei-intimate.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, luînd act că părțile nu au alte cereri de probe sau chestiuni prejudiciale prealabile, constată că recursul este în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurenți (reclamant și intervenienți), solicită admiterea recursului, acordarea tuturor sporurilor solicitate în subsidiar a sporului de confidențialitate, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele expuse pe larg în declarația de recurs; depune, în susținerea apărării, extras din decizia 859 din 24 octombrie 2008, pronunțată în recurs de Curtea de Apel Tîrgu M într-o cauză cu același obiect.
Consilierul juridic al pârâtei-intimate solicită respingerea recursului, menținerea sentinței recurate, cu precizarea că instituția pârâtă nu a avut bani la dispoziție pentru plata sporurilor ce se solicită.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. 4438/40 din 22.10.2008, reclamantul Sindicatul Liber al B reprezentat prin lider a solicitat obligarea pârâtei B la acordarea drepturilor salariale, începând cu data de 8.10.2005 și până la data încetării raporturilor de serviciu, după cum urmează: spor de stabilitate de până la 20% și spor de fidelitate de până la 20%, întemeiate pe dispozițiile art. 29 și art. 3 lit. f din Legea 188/1999, art. 2 din HG 281/1993; spor de suprasolicitate neuropsihică de 5% care s-a acordat personalului din cadrul Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă, prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 2/2006; spor de confidențialitate în cuantum de 15% conform art. 29 și art. 45 din Legea 188/1999 și art. 2 din HG 281/1993; sporuri aplicate la salariul de bază din perioada precizată, precum și obligarea pârâtei la emiterea actelor administrative în vederea stabilirii acestor drepturi pentru fiecare dintre reclamanți.
A arătat reclamantul că neacordarea drepturilor salariale solicitate a determinat crearea unei situații de discriminare, raportat la celelalte categorii de bugetari, în sensul dat de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 37/2000, cu modificările ulterioare.
La data de 9.12.2008 s-au depus la dosar cereri de intervenție în interes propriu prin care alte persoane, având calitatea de funcționari publici în cadrul B, au pretins aceleași sporuri ca și cele prevăzute prin acțiunea principală.
Pârâta AJOFM B, prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința nr.226 din 11 februarie 2009, Tribunalul Botoșania respins acțiunea formulată de reclamant și de intervenienți, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că verificând solicitările reclamantei raportat la actele normative invocate de aceasta ca fiind incidente în cauză, a reținut că nici dispozițiile art. 29 din Legea 188/99, nici cele ale art. 3 lit. f din același act normativ, nici Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 ( art. 15- 18) și nici art. 45 din Legea 188/1999 nu prevăd acordarea către funcționarii publici, salariați ai a sporurilor de stabilitate și fidelitate pentru perioada 2005- 2007.
Nici de sporuri pentru condiții periculoase, nu pot beneficia toți funcționarii publici, întrucât conform art. 16 din OG 2/2006 acest spor se acordă funcționarilor publici, care desfășoară activități în instituții în care funcționează instalații care generează electromagnetice, de radiofrecvență, produse de emițători pentru comunicații, cuantumul sporului stabilindu-se prin act administrativ al ordonatorului principal de credite situație nedovedită în speță de reclamantă.
În ce privește acordarea sporului de confidențialitate, instanța a reținut că conform art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006, acesta se acordă numai funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, nefiind indicate și alte categorii de funcționari publici beneficiari.
Referitor la sporul acordat funcționarilor publici din cadrul Oficiului pentru Migrația Forței de muncă, care participă la selecția și recrutarea forței de muncă, pentru lucrul în străinătate, în cuantum de 5% din salariul de bază, instanța a constatat că dispozițiile art. 18 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 menționează că anumite categorii de funcționari publici pot beneficia de acest spor condițiile acordării lui fiind prevăzute prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat. S-a mai reținut că pârâta, prin întâmpinare a arătat că în bugetele anuale ale perioadei menționate de reclamantă, nu au existat prevederi legale pentru acordarea acestor sporuri.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantul și intervenienții, criticând sentința ca fiind nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea motivelor de recurs au arătat că față de calitatea lor de salariați în cadrul AJOFM B, fiindu-le aplicabile dispozițiile Legii 188/99 privind statutul funcționarilor publici, precum și dispozițiile cu caracter specific din alte acte normative referitoare la această categorie de salariați, erau îndreptățiți la acordarea drepturilor salariale reprezentând sporul de stabilitate, de fidelitate, de suprasolicitare neuropsihică și sporul de confidențialitate, actualizate cu indicele de inflație, pentru reclamanți dela data de 8 octombrie 2005 și pentru intervenienți de la data de 15 octombrie 2005.
Au precizat că sunt îndreptățiți la acordarea sporului de stabilitate de până la 20% și a sporului de fidelitate de până la 10% calculate la salariul de bază în baza art. 29 din Legea 188/1999 republicată, care în alin. 1 statuează elementele ce compun salariul uni funcționar public, iar în al. 2 statuează că funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, pentru ca în alin. 3 să se precizeze că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru această categorie de funcționari.
Analizând recursul prin prisma motivelor formulate, cu trimitere la prev. art. 304(9) cod pr. civilă, Curtea constată că aceste este nefondat.
Reclamanții și intervenienții au solicitat prin acțiune, obligarea pârâtei AJOFM B la acordarea cu titlu de drepturi salariale a următoarelor sporuri: spor stabilitate 20%, spor fidelitate 20%, spor suprasolicitare neuropsihică 5%, spor confidențialitate 15%, pentru perioadele precizate - prevalându-se de prev. art. 29 - Legea 188/99,HG 281/93, OG 2/2006.
Acțiunea a fost corect respinsă ca nefondată.
Sporurile de fidelitate, stabilitate și confidențialitate de câte 20% nu sunt prevăzute în actele normative invocate de reclamantă, în sensul acordării lor pentru perioada solicitată prin acțiune.
De altfel, Legea 188/99 nu prevede în mod expres acordarea acestor sporuri.
Sporul de confidențialitate se acordă conform art. 18- OG 2/2006, unor categorii de funcționari publici din instituțiile publice special numite, din care AJOFM unde reclamanta a funcționat nu face parte, respectiv: Guvern, Administrația Prezidențială, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
Sporul de 5% suprasolicitare neuropsihică conform OG 2/2006 vizează funcționarii publici din cadrul Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă care participă la selecția și recrutarea forței de muncă pentru străinătate - ori nu este cazul reclamantei.
Invocarea de către reclamanta unei sentințe civile prin care o altă instanță ar fi admis o acțiune similară, nu are relevanță deoarece practica judiciară nu este izvor de drept.
Pe de altă parte, invocarea sentinței cu motivarea că aceasta ar face dovada modului discriminatoriu de acordare drepturilor salariale pentru același tip de personal - de asemenea nu este pertinentă - instanța de judecată nu are căderea (competența) de a se pronunța cu privire la caracterul discriminatoriu al unei legi, sens în care s-a pronunțat și Curtea constituțională a României.
De urmare, sentința fiind pronunțată cu respectarea prevederilor legale în materie;
Conform art. 316, 296 Cod pr. civilă, se va respinge ca nefondat recursul.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat dereclamantul Sindicatul Liber al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă B prin lider sindical, municipiul B, Calea Națională nr.85, județul B, pentru membrii săi, reclamanți și intervenienți,împotrivasentinței nr.226 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta-intimată Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./03.06.2009
jud.fond
Președinte:Morariu AdrianaJudecători:Morariu Adriana, Sas Remus, Nechifor Veta
