Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1080/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1080/CA/2008
Ședința publică de la 14 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 2: Marieta Florea
JUDECĂTOR 3: Elisabeta Lazăr
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1254/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru pârâtul intimat Penitenciarul M, lipsind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul pârâtului intimat depune la dosar întâmpinare și practică judiciară.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond pentru motivele arătate în întâmpinare. Nu solicită cheltuieli de judecată.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Prin cererea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâtul PENITENCIARUL D E MAXIMĂ SIGURANȚĂ M solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul să restituie sumele reprezentând impozit reținut în mod nelegal din plățile compensatorii acordate în temeiul Legii nr.138/1999, în calitate de fost lucrător al PENITENCIARUL D E Maximă Siguranță M, când la 28.09.2004 a fost trecut în rezervă, fiind îndreptățit la plata unui ajutor neimpozabil în baza art. 31 alin. 1 și 2 din Legea nr.138/1999,actualizate cu rata inflației.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 138/1999.
Prin sentința civilă nr. 1254/CA/2008 Tribunalul Hunedoaraa respins acțiunea reclamantului împotriva pârâtului Penitenciarul M.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul a fost salariat al Penitenciarului d e Maximă Siguranță M, fiind trecut în rezervă la data pensionării în 28.09.2004, când plățile compensatorii i s-au calculat în mod legal la nivelul soldei nete conform art.31,32 și 2 din Legea nr.138/1999.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul care a solicitat, în baza art. 299 și 302 Cod pr. civilă, modificarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a susținut că OUG136/2000 a avut o aplicabilitate limitată în timp, pe perioada în care era în vigoare OG 73/1999, iar ulterior prin art.42 alin.1 din Legea 571/2003 s-a stabilit că ajutoarele acordate din bugetul de stat sunt venituri neimpozabile. În consecință, pârâta trebuia să dea eficiență acestei din urmă legi și să nu rețină impozit din plățile compensatorii. A mai arătat că din nici un act normativ adoptat ulterior intrării în vigoare a Legii 138/1999 nu rezultă că prevederile art. 31 ar fi fost modificate în vreun fel.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat, respingerea recursului ca nefondat,apreciind că instanța de fond a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii.
Recursul este neîntemeiat.
Pe fondul drepturilor deduse judecății, se constată că instanța a făcut o corectă aplicare a legii. În acest sens, se reține că potrivit art.31 alin.1 din Legea nr.138/1999 reclamantul a beneficiat la data trecerii în rezervă de un ajutor neimpozabil calculat potrivit OUG nr. 136/2000. Această ordonanță prevede că sumele reprezentând plățile compensatorii prev. în art. 7,8 și 11 din OUG 7/1998, art. 6 și 7 din OUG 100/1999 și ajutoarele prev. de art. 31 și 32 al.1 din Legea 138/1999 se stabilesc în raport cu solda lunară netă. OUG 136/2000 a fost aprobată fără modificări prin Legea nr.130/2001, astfel încât această ordonanță reprezintă voința legiuitorului care, modificându-și propriile acte prin altele de același nivel, a înțeles să stabilească faptul că sumele reprezentând plăți compensatorii nu se vor mai calcula conform Legii nr. 138/1999 ( raportat la solda lunară brută) ci potrivit OUG 136/2000 (raportat la solda lunară netă).
Argumentele reclamantului privind neimpozitarea ajutoarelor de stat nu sunt pertinente în speță, întrucât prin OUG nr. 136/2000 nu s-a stabilit impozitarea unor ajutoare de stat, ci doar s-a stipulat că raportarea plăților compensatorii nu se va mai face la solda brută, ci la solda netă. Ori, sub acest aspect este evident că, dacă solda netă reprezintă solda brută din care se scade impozitul, acest lucru nu înseamnă că ajutorul de stat a fost impozitat.
În concluzie Curtea constată că OUG nr. 136/2000 este în vigoare, aceasta nu a căzut în desuetudine ca urmare a abrogării OG. Nr. 73/1999, singurul efect al acestei abrogări fiind acela că asupra soldelor lunare brute nu se mai aplică baremul de impozitare stabilit de ordonanța abrogată, ci cel stabilit de actul normativ în vigoare la data acordării plăților compensatorii, fără ca prin aceasta să se încalce dispozițiile Codului Fiscal.
În consecință, reținându-se că drepturile reclamantului au fost corect calculate, că nu există motive de casare ori modificare a hotărârii instanței de fond în temeiul art.312 Cod procedură civilă se va respinge ca neîntemeiat recursul reclamantului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.1254/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored.
2 ex./16.10.2008
Jud.fond -
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Marieta Florea, Elisabeta Lazăr