Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 1092/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- - 15.05.2008

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1092

Ședința publică de la 23 Octombrie 2008

PREȘEDINTE: Claudia LIBER -

JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu

JUDECĂTOR 3: Gavrilescu Maria

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.276/10.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții - intimați MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul - recurent lipsă avocat, lipsă fiind pârâții - intimați.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, conform concluziilor scrise depuse la dosar.

După dezbateri dar înainte de ridicarea ședinței de judecată, se prezintă reprezentantul pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului -, care nu solicită amânarea pronunțării pentru a depuse la dosar concluzii scrise.

CURTEA

Deliberând asupra recursului, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 276/Ca/10.- pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE () ȘI INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. 557/59/07.03.2007, reclamantul a chemat în judecată în calitate de pârâți Ministerul Administrației și Internelor B și Inspectoratul de Poliție al Județului T, solicitând să se anuleze dispoziția nr. 148/19.02.2007 emisă de Șeful Inspectoratului de Poliție al Județului T, să se anuleze decizia emisă de pârâtul II și să fie repus în drepturile sale salariale și de altă natură, afectate de sancțiunea aplicată, cu cheltuieli de judecată.

De asemenea reclamantul a cerut suspendarea executării dispoziției atacate conform art. 15 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că este încadrat la Poliția Română cu gradul de comisar șef în funcția de șef al Secției 2 Poliție

La data de 21.02.2007 i s-a comunicat adresa nr. 25924/20.02.2007 prin care i s-a adus la cunoștință că a fost sancționat disciplinar cu " trecerea în funcția de ofițer specialist I" sancțiunea fiind aplicată prin Dispoziția nr. 148/19.02.2007 a Șefului Inspectoratului de Poliție al Județului T, în baza art. 57 lit. b și d, art. 58 lit. c(1), art. 59, 60 și 61 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, precum și art. 12 (1) lit. b și d art. 15 lit. b și art. 17 lit. d din Ordinul nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului cu modificările și completările ulterioare ( nepublicat).

Reclamantul a susținut că sancțiunea aplicată este nelegală în raport cu Legea nr. 360/2002 modificată privind statutul polițistului.

Inspectoratul de Poliție al Județului a formulat Întâmpinare prin care a invocat necompetența materială a Curții de Apel Timișoara în judecarea cauzei.

Pârâtul a apreciat că în judecarea cauzei, competența aparține Tribunalului Timiș - Secția Comercială și Contencios Administrativ.

Curtea de Apel Timișoara, prin decizia civilă nr. 78 din 20.03.2007, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ.

În fața Tribunalului Timiș, unde cauza a fost înregistrată la data de 08.05.2007, Taf ormulat Întâmpinare, prin care a solicitat respingerea pe fond a acțiunii promovată de reclamant, ca fiind neîntemeiată.

La solicitarea instanței, a fost depus de către pârâtul T, dosarul administrativ, conținând Raportul cu nr. S/-/05.12.2006 privind rezultatele controlului tematic efectuat de Poliția Municipiului T - Secția 2 poliție din cadrul T, înscrisurile fiind cu mențiunea " secret de serviciu".

Din actele dosarului, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 08.12.2006, un colectiv de ofițeri din cadrul T au efectuat un control tematic la Secția 2 de poliție din cadrul Poliției Municipiului T, secție condusă la aceea dată de reclamant, ocazie cu care au fost constatate o serie de nereguli de ordin managerial privind stilul și metodele de lucru ale acestuia ca șef al secției de poliție. În urma finalizării cercetării prealabile, a rezultat că reclamantul a manifestat neglijență în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu.

Concluziile Consiliului de Disciplină au fost acelea că la secția 2 poliție a cărei șef era reclamantul, s-au constatat grave abateri disciplinare, fiind relevate deficiențe manageriale în coordonarea activității operative, activitate necorespunzătoare în dosarele de cercetare penală, o slabă activitate a lucrătorilor de poliție din subordinea reclamantului, situații față de care acesta din urmă nu a luat nici un fel de măsuri de remedierea a neregulilor, sau să raporteze situația existentă șefilor lui ierarhici. În aceste condiții Consiliul de Disciplină a propus sancționarea disciplinară în temeiul art. 58 lit. c(1) din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului și art. 17 lit. d din Ordinul nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din cu " trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut".

Încheierea Consiliului de Disciplină împreună cu dosarul de cercetare prealabilă au fost prezentate Șefului Inspectoratului care a aprobat propunerea Consiliului de Disciplină și a emis Dispoziția nr. 148/19.02.2007, privind sancționarea disciplinară a lui.

Împotriva acestei dispoziții a formulat contestație, însă prin Dispoziția Inspectorului General al Poliției nr. 974/07.03.2007 s-a dispus "Respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea sancțiunii aplicate".

S-a menționat că pe perioada cercetării judecătorești, pârâtul a reușit, cu dosarul administrativ depus, să dovedească faptul că a fost îndeplinită procedura legală privind sancționarea reclamantului, că faptele ce au stat la baza sancțiunii aplicate au fost constatate și dovedite, că a fost respectat dreptul reclamantului de a formula apărări, însă nici atunci și nici în fața instanței reclamantul nu a putut face dovada contrară celor reținute.

Singurele înscrisuri depuse de reclamant la dosar sunt acte medicale, care au justificat doar lipsa lui de la termenele de judecată.

Cu privire la capătul II al cererii, privind suspendarea executării Dispoziției de sancționare nr. 148/19.02.2007 a șefului T, față de data promovării acțiunii și mai ales față de faptul că pe parcursul cercetării judecătorești reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor art. 14 din Legea nr.554/2004, " cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente" și nu a reiterat instanței cererea sa, discutându-se doar problemele de fond, deci o dată cu pronunțarea pe fond, acest capăt de cerere, privind suspendarea actului administrativ, a rămas fără obiect.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului și pe cale de consecință admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În motivarea recursului, reclamantul recurent a susținut că instanța de fond practic nu a desfășurat activitatea pentru care a fost investită.

S-a considerat de către reclamantul recurent că din motivarea sentinței în ceea ce privește respingerea capătului de cerere privind anularea deciziei de sancționare a reclamantului, nu reiese în nici un fel, în ce mod s-a ajuns la concluzia că susținerile sale sunt neîntemeiate iar ale pârâtei întemeiate.

Motivarea că reclamantul nu a depus alte înscrisuri cu care să-și probeze afirmațiile,s-a arătat că nu poate fi primită, câtă vreme, ulterior sancționării sale și a rezolvării pe cale administrativă a contestației, nu mai există posibilitatea legală, teoretică și mai ales practică de a produce noi înscrisuri care să ducă, ulterior, la modificarea deciziilor administrative amintite.

Ceea ce a solicitat reclamantul a fost tocmai ca magistrații să se pronunțe și să aprecieze dacă motivele de sancționare ale sale, așa cum reies din actele de la dosar, sunt sau nu temeinice, iar acest lucru nu s-a întâmplat.

În drept, recurentul invocă prevederile art. 229 și următoarele Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, a solicitat ca instanța de judecată să se pronunțe în sensul constatării nulității cererii de recurs pe motivul lipsei semnăturii părții sau al respingerii cererii de recurs ca nemotivată.

Pârâtul a reiterat în cazul în care instanța se va pronunța asupra fondului cauzei, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Internelor și Reformei Administrative

Având în vedere că reclamantul solicită anularea unui act administrativ emis de conducerea Inspectoratului de Poliție al Județului T și față de aspectul că acest inspectorat are personalitate juridică, pârâtul a solicitat instanței de judecată să constate că în prezenta cauză, Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu are calitate procesuală pasivă.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Tas olicitat respingerea recursului declarat de reclamant și menținerea sentinței nr. 276/10.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- ca fiind netemeinică și nelegală.

Pârâtul intimat a învederat instanței că recursul este rămas fără obiect în condițiile în care recurentul a fost trecut în rezervă la cerere cu drept de pensie, începând cu data de 30.12.2007.

În conformitate cu dispozițiile art. 137 alin.1 Cod procedură civilă înainte de a trece la examinarea recursului declarat de reclamantul, Curtea va lua în discuție excepțiile invocate de pârâtul intimat Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

În ceea ce privește excepția lipsei semnăturii părții recurente, se reține că este neîntemeiată întrucât recursul a fost semnat de avocat în calitate de avocat ales al reclamantului recurent.

Prin cererea de recurs, avocat a menționat că formulează cererea în calitate de avocat ales al petentului.

La dosar a fost depusă de către avocat împuternicirea avocațială de reprezentare a recurentului.

În mod neîntemeiat pârâtul intimat Ministerul Internelor și Reformei Administrative Bai nvocat și excepția nulității recursului pentru neindicarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor conform dispozițiilor art. 302 indice 1 litera c) Cod procedură civilă.

Se reține că motivele de recurs invocate de reclamantul recurent fac posibilă încadrarea lor în motivele prevăzute de art. 304 pct.8 Cod procedură civilă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Curtea reține că este neîntemeiată întrucât Dispoziția nr. 148/19.02.2007 contestată, a fost emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului T aflat în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Examinând recursul declarat de reclamantul prin prisma motivelor de recurs invocate, de dispozițiile art. 304, 304 indice 1 Cod procedură civilă cât și din oficiu în baza art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea reține că recursul este nefondat,urmând să fie respins pentru următoarele considerente:

În mod legal prima instanță a apreciat că este neîntemeiată cererea formulată de reclamantul privind anularea Dispoziției nr. 148/19.02.2007 emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului T și a deciziei emisă de Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin care a fost respinsă contestația formulată de reclamant împotriva dispoziției de sancționare.

Prin Dispoziția nr.148/19.02.2007 emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului T, reclamantul a fost sancționat disciplinar cu"trecerea în funcția de ofițer specialist I ".

Sancționarea disciplinară aplicată reclamantului a fost dispusă ca urmare a săvârșirii unor abateri disciplinare comise de acesta constatate de compartimentul de inspecție internă din cadrul J T care, potrivit Ordinului nr.400/2004, - privind regimul disciplinar al personalului au făcut obiectul analizei în Consiliul de disciplină din cadrul J T, concluzia Consiliului de disciplină fiind unanimă în declararea vinovăției reclamantului. În acest sens s-a propus sancționarea disciplinară în temeiul art. 58 lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și art. 17 lit. d din Ordinul I nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului I cu"trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut".

Față de reclamant a fost parcursă întreaga procedură a cercetării prealabile așa cum este reglementată prin Ordinul I nr. 400/2004 fiind temeinică și legală măsura dispusă față de reclamant, fiind respectat dreptul reclamantului de a formula apărări.

Conform susținerilor pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului T, recurentul a fost trecut în rezervă la cerere, cu drept de pensie începând cu data de 30 decembrie 2007.

Față de cele reținute în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 276/CA/10.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Internelor și Reformei Administrative B și Inspectoratul de Poliție al Județului

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 276/CA/10.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Internelor și Reformei Administrative B și Inspectoratul de Poliție al Județului

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23.10.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- LIBER - - - - -

GREFIER,

Red. -02.12.2008

Tehnored LM -08.12.2008

2 expl./SM

Prima instanță - Tribunalul Timiș

Judecător,

Președinte:Claudia
Judecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Gavrilescu Maria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 1092/2008. Curtea de Apel Timisoara