Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 115/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 115
Ședința publică de la 07 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamanții, funcționari publici în cadrul Departamentului Economico - Financiar și Administrativ al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, cu domiciliul ales în G,-, în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE PRIN G, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISSCRIMINĂRII, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și intervenientul în nume propriu, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE PRIN G, consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsă fiind reclamanții, -, și pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE PRIN G, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISSCRIMINĂRII, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, intervenientul în nume propriu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Reprezentantul chematului în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere inexistența unui raport juridic de muncă între reclamanți și instituție.
Solicită admiterea excepției invocată și pe cale de consecință respingerea acțiunii față de Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin cererea înregistrată la TRIBUNALUL GALAȚI sub nr-, reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE PRIN G, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISSCRIMINĂRII, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea primilor patru pârâți la plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre salariul prevăzut pentru funcționarii publici din cadrul Departamentului Economico - Financiar și Administrativ al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și cel prevăzut pentru funcționarii publici din cadrul departamentelor economico - financiare și administrative ale celorlalte instanțe judecătorești pentru perioada 01 decembrie 2004 - 01 decembrie 2007, actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective a acestora.
- obligarea acordării în continuare, către reclamanți, a acelorași drepturi salariale cu cele prevăzute de lege pentru funcționarii publici din cadrul departamentului economico - financiar și administrativ al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B până la elaborarea unui sistem nediscriminatoriu de salarizare.
- obligarea pârâților să includă în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinței, a sumelor datorate reclamanților.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt funcționari publici în cadrul departamentului economico - financiar al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI.
Potrivit art. 125 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, "Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție. Parchetele de pe lângă curțile de apel. parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-flnanciar și administrativ, condus de un manager economic."
Recrutarea și atribuțiile managerului economic, indiferent dacă funcționează la Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție B ori la celelalte parchete, sunt reglementate unitar în articolele 126-128 ale Legii nr. 304/2004.
De asemenea și ceilalți funcționari publici din cadrul departamentelor economico - financiare și administrative sunt recrutați și au aceleași atribuții, indiferent dacă funcționează la Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție ori parchetele de pe lângă curțile de apel sau parchetele de pe lângă tribunale (art. 126, alin. 4, art. 130 alin. 2).
Deși desfășoară activitatea în cadrul unor departamente cu atribuții similare (indiferent de gradul de jurisdicție al instanței, activitatea departamentului economico-administrativ areacelași conținut), reclamanții, beneficiază de o salarizare diferită, discriminatorie, față de cea prevăzută pentru aceeași categorie de personal, dar care funcționează la Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție.
Începând cu data de 01 noiembrie 2004, salarizarea funcționarilor publici din cadrul departamentului economico - financiar și administrativ al Inaltei Curti de Casație și Justiție a fost stabilită în Anexa 1 Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, în timp ce funcționarii publici din cadrul departamentelor celorlalte instanțe au fost salarizați conform Anexei 3 la același act normativ.
Ulterior, aceeași situație discriminatorie, prin înscrierea unei categorii in Anexa 1 și a celailalte in Anexa 3, s-a perpetuat, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, Ordonanța Guvernului nr. 6/2007 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2007.
Spre deosebire de activitatea judecătorului, structurată în funcție de competența materială a instanței, activitatea reclamanților nu cunoaște astfel de diferențieri, toate departamentele economico - financiare și administrative îndeplinind aceleași atribuții prevăzute unitar în art. 127, art. 130 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare pe anul 2004 (oricând un funcționar public de la oricare instanță judecătorească s-ar putea transfera într-un post similar la Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, fără a i se solicita mai multe condiții de îndeplinit decât cele pe care deja le îndeplinea).
Potrivit art. 6 alin. 2 din Codul Muncii (raportat la art. 1 alin. 2), pentru toți salariații se garantează retribuție egală pentru muncă și pregătire profesională egală.
Prin aplicarea acestui criteriu discriminatoriu de salarizare se încalcă flagrant art. 20 din Constituția României, art. 6 alin. 2 din Codul Muncii, art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului precum și o serie întreagă de norme comunitare în materia raporturilor de muncă și drepturilor salariale (Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale, culturale, Carta social europeană revizuită).
Relevantă în speța de față și obligatorie pentru instanța de judecată națională (art. 46 din CEDO) este practica CEDO în materie.
În același sens, Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, stabilit că "un tratament diferențiat nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rational, in respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și autorităților publice". De asemenea, prin decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constituțională a reținut că "principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite". (decizia nr. 20/2000, MO nr. 72/2000, DH 2000, p. 44).
În aceste condiții, discriminarea fiind constatată și prin Hotărârea nr. 262 din 21 iunie 2007 Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, vă rugăm domnule președinte, să o înlăturați, prin admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
De altfel, odată constatată discriminarea, repararea prejudiciului creat este obligatorie potrivit art. 2 alin. 11 din OG nr. 137/2000 precum și a celorlalte norme arătate mai sus.
Ulterior, a formulat cerere de intervenție în interes propriu, în temeiul art. 49 Cod procedură civilă, solicitând în contradictoriu cu pârâții MinisteruI Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila cu sediul în Municipiul B,-, Sector 5, ca ordonator principal de credite; Parchetul de pe lângĂ Curtea de APEL GALAȚI cu sediul în municipiul G,-, ca ordonator secundar de credite, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI, cu sediul G,-, ca ordonator tertiar de credite; Ministerul Economiei și Finantelor Publice cu sediul in municipiul B,-, sector 5; Consiliul National Pentru Combaterea Discriminării, cu sediul P B, Piata nr. 1-3, sector 1, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarca primilor patru pârâți la plata drepturilor salarialc reprezentând rrfefenta dintre salariul prevăzut pentru funcționarii publici din cadrul Economico - Financiar și Administrativ al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B și cel prevăzut pentru funcționarii publici din cadrul departamentelor economico - fnanciare și administrative ale celorlalte instanțe judecătorești pentru perioada 1 decembrie 2004 - 1 decembrie 2007 actualizată în raport cu rata inflației la data plății effective a acestora; obligarea acordării în continuare, către reclamanți, a acelorași drepturi salariale cu cele prevăzute în lege pentru funcționarii publici din cadrul departamentului economico - financiar și administrativ al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casatie și Justiție B până la elaborarea unui sistem ne discriminatoriu de salarizare; obligarea pârâților să includă în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinței, a sumelor datorate reclamanților.
Intervenienta a solicitat admiterea cererii pentru aceleași motive arătate în acțiunea principală.
Prin întâmpinarea depusă în termen legal pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere prevederile nr.OG 137/2000.
Prin cererea depusă la data de 4 iulie 2008 MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, în temeiul art. 60-63 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată în termen legal, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Totodată, pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale, solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 1 decembrie 2004 - 19 decembrie 2004 și excepția inadmisibilității acțiunii pentru nerespectarea procedurii prealabile.
Pârâtul a solicitat chemarea în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, în temeiul art. 60-63 Cod procedură civilă.
Prin cererea depusă la data de 18.08.2008, Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere inexistența unui raport juridic de muncă cu reclamanții.
Prin notele de ședință depuse la data de 24.07.2008, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție Bai nvocat în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992 excepția de neconstituționalitate a art. 2 alin. 1 și art. 11 din nr.OG 137/2000, solicitând sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării.
Prin încheierea din data de 27.08.2008, TRIBUNALUL GALAȚIa dispus scoaterea de pe rol a dosarului și înaintarea acestuia la Curtea de APEL GALAȚI spre soluționare, având în vedere OUG nr. 75/11 iunie 2008 privind stabilirea de măsuri pentru solutionarea unor aspecte financiare in sistemul justiției; art.I (1) care prevede că cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit nr.OUG 27/2006, precum și nr.OG 8/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, sunt soluționate în primă instanță de curțile de apel, rt. II(l) Dispozițiile art. I se aplică și proceselor în curs de judecată având ca obiect solutionarea cererilor privind acordarea de drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiției.
Examinând cauza de față prin prisma motivelor invocate, raportat la prevederile legale menționate, Curtea constată că aceasta nu este fondată pentru motivele ce urmează a fi expuse.
Reclamanții, care au calitatea de fiincționari publici in cadrul departamentului economico-financiar și administrativ al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI, au solicitat acordarea aceluiași nivel de salarizare cu cel al functionarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Inalta C de Casație și Justitie invocând o presupusă discriminare.
Astfel, reclamanții formulează acțiunea contrar normelor legale conținute în nr.OG 6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale functionarilor publici până la intrarea in vigoare a legii privindsistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale functionarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă functionarilor publici in anul 2007, care la art. 4 prevede că "Salariul de baza se stabilește înfuncție de categorie, de clasă, care reflectă nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice, și, după caz, de gradul profesional al funcției publice, precum și in raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local, potrivit anexelor nr. 1- 6".
Salarizarea funcționarilor publici din cadrul Aparatului Administrației Prezidențiale, Parlamentului, Guvernului, înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Consiliului Legislativ, Consiliului Concurenței, Curții de Conturi, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliului National al Audiovizualului este reglementată în cadrul anexei nr. 1 nr.OG 6/2007, iar salarizarea funcționarilor publici din cadrul aparatului propriu al prefecturilor, al instituțiilor subordonate autorităților sau instituțiilor publice centrale, ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe ale administrației publice centrale de specialitate din unitățile administrativ-teritoriale, al inspectoratelor teritoriale de muncă, al caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului B, al Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, al Casei de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, al caselor județene de pensii și a municipiului B, al agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului B, precum și din aparatul propriu al consiliilor județene este reglementată în cadrul anexei nr. 3 la acest act normativ.
Este relevantă precizarea facută de legiuitor în acest act normativ referitoare menționarea printre criteriile care se au in vedere la salarizarea funcționarilor publici pe acela al nivelului la care se prestează activitatea, întrucât exact acesta este criteriul pe care îl incriminează ca discriminator reclamanții.
Diferențierea facută de legiuitor in cadrul legislației privind salarizarea flincționarilor publici este mai mult decât firească având în vedere că la nivel central activitatea desfașurată presupune atât activitatea privind nivelul central, respectiv eel al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, cât și supravegherea și coordonarea activității tuturor parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii, in timp ce activitatea funcționarilor publici din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, așa cum sunt reclamații, presupune doar supravegherea operațiunilor care privesc activitatea unei singure unități de parchet de pe lângă tribunal, precum și a unităților subordonate respectiv parchetele de pe lângă judecătoriile arondate.
Raportat la dispozițiile art. 16 din Constituția României, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 429/2003, potrivit cărora, "Cetățenii sunt egali înfața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", Curtea Constitutională a statuat constant în jurisprudența sa că prin lege pot fi instituite tratamente juridice diferite, în raport cu natura deosebită a raporturilor reglementate.
Astfel, s-a arătat că principiul egalității în fața legii nu înseamnă o uniformitate, așa încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Discriminarea presupune tratament inegal pentru persoanele aflate în aceeași situație, în baza unora din criteriile enumerate de art. 2 din Ordonanța de Guvern nr. 137/2000, respectiv rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alte criterii, care are c scop restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege.
De altfel, și practica Curții Europene a Drepturilor Omului este constantă în a aprecia că a distinge nu înseamnă a discrimina si că diferența de tratament devine discriminare numai dacă intervine în cazuri similare.
Prin urmare ar exista discriminare dacă doar o parte din funcționarii publici din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale ar beneficia de aceste sporuri, iar alții nu, ceea ce nu este cazul în speță.
Ceea ce solicită de fapt reclamantele este ca instanța să ignore criteriul nivelului local sau central la care se prestează activitatea stabilit de legiuitor pentru salarizarea funcționarilor publici. Acest lucru nu este posibil întrucât instanța investită cu un litigiu nu poate decât să interpreteze legea și să o aplice și în nici un caz să adauge la lege. Acordarea unei salarizări unitare, nediferențiate pentru toți funcționarii publici, indiferent de nivelul la care prestează activitatea este de competența exclusivă a puterii legislative.
În concluzie este evidentă voința legiuitorului de a tine cont de criteriul amintit in ceea ce privește salarizarea funcționarilor publici, iar emiterea unui alt act prin care să se extindă acordarea acestui drept nu se poate face decât de către legiuitor.
Față de cele expuse, Curtea urmează a respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, funcționari publici în cadrul Departamentului Economico - Financiar și Administrativ al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, cu domiciliul ales în G,-, în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE PRIN G, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISSCRIMINĂRII, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și intervenientul în nume propriu, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Octombrie 2008.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - |
Grefier, - - |
Red. Ap./27.11.2008
Tehnored. 14 Ex./27.11.2008
Comunicat 12 ex./28.11.2008
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu
