Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1156/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1156
Ședința publică de la 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 2: Loredana Albescu
JUDECĂTOR 3: Claudia
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre pronunțare recursul declarat de recurentul - pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.40/CA din 05 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 20 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.40/CA din 05 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, instanța a dispus următoarele:
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor
A admis excepția prescripției dreptului la acțiune al intervenienților, și, pentru perioada 5.12.2004/ 3.04.2005.
A respins acțiunea civilă pentru drepturi salariale formulată de reclamanții, și și intervenienții, și, în contradictoriu cu Ministerului Economiei și Finanțelor B, ca fiind introdusă împotriva unei persoane
fără calitate procesuală pasivă.
A respins acțiunea civilă pentru drepturi salariale formulată de intervenienții, și pentru perioada 5.12.2004- 3.04.2005, ca prescrisă.
A admis, în parte, acțiunea civilă pentru drepturi salariale formulată de reclamanții, și și intervenienții, și în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Bacău și Tribunalul Neamț, în sensul că:
A obligat pârâții să plătească reclamanților și intervenienților sporul de confidențialitate în procent de 15 % din salariul de bază lunar actualizat cu indicele de inflație de la data executării efective, după cum urmează:
- pentru -: 5-12-2004/31-12-2004,
- pentru: 5-12-2004/31-12-2004,
- pentru: 1-02-2008/2-07-2008,
- pentru: 3-04-2005/2-07-2008,
- pentru: 3-04-2005/2-07-2008,
- pentru: 3-04-2005/2-07-2008,
- pentru: 15-11-2006/2-07-2008,
- pentru: 3-04-2005/2-07-2008,
A obligat Tribunalul Neamț să efectueze mențiunile privind acordarea acestui spor în carnetul de muncă al fiecărui reclamant și intervenient.
Considerentele primei instanțe au fost următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.13 din Ordonanța Guvernului nr.9/2001 pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.57/2000 privind salarizarea personalului CNSAS, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile, documentele de care iau cunoștință în cadrul funcției, personalul CNSASbeneficiază de un spor lunar de confidențialitate în cuantum de până la 30% calculat din salariul de bază brut.
În același sens sunt și prevederile art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale care se acordă personalului militar și funcționarilor publici cu statut special, din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, care prevăd că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională,beneficiază de un spor lunar în cuantum de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Totodată, prin dispozițiile art.15 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de până la 15%și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliul Național pentru studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ.
Potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, modificată și completată s-a acordat acest spor de confidențialitate în cuantum de până la 15% și membrilor Plenului, precum și unor categorii de personal, din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Însăși Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede în dispozițiile art.30 alin.3 acordarea sporului de confidențialitate personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cu scopul de a asigura un tratament echitabil și similartuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice, care gestionează informații clasificate.
Or, obligația profesională de confidențialitate a fost impusă imperativ reclamanților de către legiuitor prin dispozițiile art. 4 și 78 din L 567/2004 și art. 9 din Codul Deontologic aprobat prin HG 145/2005, astfel încât aceștia se află în situație identică nu doar comparabilă cu personalul mai sus amintit, din unitățile bugetare privind acordarea dreptului la o contraprestație salarială sinalagmatică pentru îndeplinirea obligației de confidențialitate.
Aceștia desfășoară o activitate judiciară ce implică administrarea sau cel puțin contactul cu informații confidențiale (unele chiar clasificate) constând în date privind activitatea de organizare - salarizare, activități administrative și în domeniul achizițiilor publice, activitate de personal, aspect ce îi îndreptățește la acordarea sporului de confidențialitate.
. Conform Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare (aquis-ul comunitar în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, publicat în oficial al Comunităților Europene nr.303 din 2 decembrie 2000), în vederea definirii și constatării discriminării directe,tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neapărat în situații chiar similare.
Or, reclamanții se află într-o situație identică și nu doar comparabilă cu personalul din unitățile bugetare sub aspectul prestării unei munci în mod continuu sau succesiv cu efectul identic al executării în mod egal și nediferențiat al aceleiași obligații de confidențialitate, iar refuzul acordării sporului de confidențialitate constituie o evidentă discriminare, în sensul dispozițiilor art.2 alin.1 și 3 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000, republicată.
Potrivit art.16 alin.1 și 2 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților, fără privilegii și discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege.
Reclamanții sunt discriminați în sensul art.2 și 6 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000, întrucât le-a fost refuzată plata sporului de confidențialitate, cu motivarea că aparțin unei anumite categorii socio-profesionale, fapt ce nu constituie o justificare obiectivă și rezonabilă pentru decăderea acestora dintr-un drept garantat de lege, deoarece nu categoria socio-profesională este resortul, obiectivul și elementul generator și fundamental al stabilirii și acordării sporului salarial pentru confidențialitate în sistemul de salarizare.
Singurele obiective și elemente care conduc la o diferențiere în sistemul de salarizare sunt nivelul studiilor, treapta sau gradul profesional, calitatea și cantitatea muncii, condițiile de muncă, cu sublinierea că această diferențiere se reflectă numai în salariul (indemnizația) de bază nu și în sporurile salariale, care întotdeauna au obiective și elemente cu totul speciale și specifice de acordare, precum prestarea muncii peste programul normal, prestarea numai în timpul nopții, dobândirea unei pregătiri profesionale suplimentare în domeniul de activitate, cum ar fi doctoratul, dobândirea unei vechimi în muncă, etc.
S-a apreciat că acordarea acestor despăgubiri salariale reclamanților nu reprezintă un adaos la lege, ci o aplicare a dispozițiilor art.269 Codul muncii, ce garantează dreptul la despăgubiri, inclusiv pentru discriminări în muncă.
Împotriva sus-menționatei hotărâri a declarat recurs în termen legal, Ministerul Justiției și Libertăților, formulând următoarele motive ce pot fi încadrate în dispozițiile art.304 pct.4 și pct.9 Cod procedură civilă:
1.instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Astfel, nu a observat instanța că intimații - reclamanți sunt salarizați în temeiul unei
legi speciale care le stabilește în mod exhaustiv drepturile salariale de care beneficiază, așa încât aceștia nu pot beneficia de drepturi instituite în favoarea altor categorii profesionale.
Drepturile solicitate nu sunt prevăzute de legislația în vigoare în domeniu, iar acordarea acestora a fost considerată de Curtea Constituțională drept o depășire a atribuțiilor judecătorești.
Astfel, deși s-a pronunțat prin decizia nr.46/15.12.2008, în sensul că magistrații și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, în ședința din 27 mai 2009 Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte și a constatat existența conflictului, reținând că, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 126 al.3 din Constituție, are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației puterilor, nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege, ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
2. hotărârea este lipsită de temei legal.
Deși instanța a motivat sentința pe starea de discriminare în care s-ar afla reclamanții, în sensul art.2 din nr.OG137/2000, nu a făcut nici o referire la deciziile Curții Constituționale nr. 818, 819, 820/03.07.2008 asupra excepțiilor de neconstituționalitate referitoare la unele dispoziții din OG137/2000.
De asemenea, prin decizia nr.1325/04.XII.2008 Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile nr.OG137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul la sporul de confidențialitate pentru personalul din sistemul justiției, iar instanța de fond trebuia să aibă în vedere deciziile Curții Constituționale care, de asemenea sunt obligatorii.
Recursul de față, este fondat.
Examinând sentința recurată pentru motivele invocate și din oficiu, reține următoarele:
Funcționarii publici reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar, cu un statut specific reglementat de Legea nr.188/1999, cu drepturi și îndatoriri specifice și cu drepturi salariale stabilite prin act normativ special, respectiv nr.OG6/2007, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici.
OG nr.6/2007 a instituit sporul de confidențialitate pentru anumite categorii de funcționari publici, și anume funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministerului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Este evident că legiuitorul a avut în vedere doar o anumită categorie de funcționari publici, care își desfășoară activitatea în anumite instituții ale statului, enumerate limitativ.
Cu privire la starea de discriminare invocată de reclamanți, Curtea Constituțională a statuat că este atributul legiuitorului să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază pe care poate să le diferențieze în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă.
De asemenea, printr-o serie de decizii Curtea Constituțională (decizia nr.819/3.07.2008) a constatat neconstituționalitatea unor prevederi ale nr.OG137/2000, în măsura în care din acestea s-ar desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În acord și cu practica constantă a Curții Europene a Dreptului Omului, principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, instituit în baza unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
Tot astfel, dată fiind apartenența lor la categoria funcționarilor publici, situația de analogie, cât și tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma Directivei nr.2000/EC/78, raportat la persoane aflate în situații similare sau comparabile, respectiv o categorie de personal expres prevăzut de lege.
Pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, beneficiind și de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
Împrejurarea că legiuitorul a păstrat sau nu un just echilibru între drepturile și obligațiile stabilite pentru orice categorii de personal excede controlului instanței de judecată și astfel, nu pot fi invocate obligații sau principii singulare ale exercitării funcției publice în raport cu care, în afara unor dispoziții legale, judecătorul să stabilească drepturi prin aplicarea unor norme juridice cu caracter special emise pentru categorii de personal expres nominalizate.
Cât privește decizia din 27 mai 2009 pronunțată de Curtea Constituțională în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, observă că dispozițiile acesteia nu retroactivează.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.11 al. ultim din Legea nr.47/1992, deciziile Curții Constituționale sunt în general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Or, sentința supusă recursului de față a fost pronunțată la data de 05.02.2009.
Așadar, urmărind cele expuse, văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul și va modifica, în parte, sentința recurată, în sensul că va respinge cererea reclamanților și a intervenienților de acordare a sporului de confidențialitate, ca nefondată.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul - pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, cu sediul în-, sector 5, B împotriva sentinței civile nr.40/CA din 05 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - reclamanți:, toți cu domiciliul ales în P N,-, județul N, intimații - intervenienți în nume propriu:, toți cu domiciliul ales în P N,-, județul N și intimații - pârâți Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, cu sediul în, nr.1-3, sector 1, Curtea de Apel Bacău, cu sediul în-, județul B, Ministerul Finanțelor Publice B, cu sediul în-, sector 5 și Tribunalul Neamț, cu sediul în P N,-, județul
Modifică, în parte, sentința recurată în sensul că respinge cererea formulată de reclamanți și intervenienți de acordare al sporului de confidențialitate, ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 2009.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
Red.-
Tehnored. - - ex. 15
21 decembrie 2009
Președinte:Maria Violeta ChiriacJudecători:Maria Violeta Chiriac, Loredana Albescu, Claudia
