Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1177/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 1177/
Ședința publică de la 26 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 3: Vasile Susanu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în T, str. -. -., nr. 17, -. 13, jud. G, împotriva sentinței nr. 814 din 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.19.11.2009.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19 noiembrie 2009 și s-au consemnat în încheierea din acea zi, instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la data de 26 noiembrie 2009, când a pronunțat prezenta.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 814/2009 a Tribunalului Galațis -a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții B și G având ca obiect acordarea sporului de 30% pentru perioada 01.02.2002 - 31.03.2006.
Totodată s-a respins acțiunea față de pentru lipsa calității procesuale pasive și s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a, precum și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de acesta.
Pentru a pronunța această sentință, prim instanță a apreciat că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece între acesta și reclamant nu există suspiciuni obligaționale de muncă.
Instanța a reținut că are calitate procesuală pasivă, având în vedere prevederile art. 5 și 12 alin. 2 din Legea nr. 218/2002.
Constatând că acțiunea a fost introdusă în termen legal, instanța a respins excepția prescripției.
Pe fond, prima instanță a reținut că nu există temei legal pentru plata drepturilor bănești solicitate, deoarece nr.OG 38/1993 nu prevede acordarea sporului solicitat.
În cauză nu există discriminare, instanța neputând să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, astfel cum a decis Curtea Constituțională prin mai multe decizii.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare recurentul arată că sumele solicitate i se cuvin în temeiul art. 28 din nr.OUG 43/2002, potrivit principiului la muncă egală, salariu egal, acest spor fiind acordat colegilor săi prin sentința nr. 211/2008 a Tribunalului Galați definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 412/2008 a Curții de APEL GALAȚI.
Incompatibilitatea trebuie asigurată pentru toți ofițerii și subofițerii de poliție judiciară, astfel încât acordarea acestui spor numai anumitor categorii este discriminatorie, contrară statului de drept.
În mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a, deoarece această instituție trebuie să vireze către fondurile bănești necesare achitării despăgubirilor solicitate, impunându-se ca hotărârea să-i fie opozabilă.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că prima instanță a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale în materie și o greșită apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând sentință nelegală și netemeinică, a cărei reformare se impune.
Conform actelor existente la dosar și recunoașterii pârâților și G, reclamanții îndeplinesc funcția de ofițeri de poliție în cadrul G, desemnați ca organe de cercetare ale Poliției Judiciare prin Ordin al Ministrului Administrației și Internelor, cu avizul Procurorului General al Parchetului de pe lângă J, în baza disp. art. 201 alin. 3 din Legea nr. 364/2004, privind organizarea și funcționarea Poliției Judiciare.
Potrivit art. 28 din nr.OUG 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție cu modificările și completările ulterioare, ofițerii de poliție judiciară detașați la Departamentul Național Anticorupție, primesc un spor de 30 % din salariul de bază lunar, spor ce a fost prevăzut de lege si pentru procurorii sau pentru judecătorii care compun completele specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție, spor care, după intrarea în vigoare a nr.OUG 24/2004 s-a majorat la 40% pentru procurorii și pentru judecătorii care compun completele specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție și menținut la nivelul de 30% în cazul ofițerilor de politie judiciară detașați la.
Legiuitorul a justificat acordarea sporului de necesitatea intensificării luptei împotriva fenomenului de corupție și a instituirii unor măsuri imediate pentru reiterarea instituțiilor specializate în combaterea infracțiunilor de corupție.
Din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că reclamantul îndeplinește funcția de ofițer de politie în cadrul G, desemnat ca organ de cercetare al Politiei Judiciare prin Ordin al Ministrului Administrației și Internelor, funcție în baza căreia nu a beneficiat de sporurile prevăzute de lege pentru soluționarea infracțiunilor de corupție, ceea ce înseamnă că acesta nu este detașat de Departamentul Național Anticorupție și deci nu a încasat sporul de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară conform art. 28 din nr.OUG 43/2002.
Ca atare, atât timp cât ofițerii de politie judiciară detașați la. au beneficiat de un spor de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară, spre deosebire de ceilalți ofițeri de politie judiciară din cadrul G care nu au fost detașați deși îndeplinesc, în virtutea funcției pe care o aveau, o muncă egală, înseamnă că și reclamantul are dreptul la un salariu egal cu al celorlalți ofițeri de politie judiciară din cadrul, deci inclusiv în ceea ce privește toate sporurile cu caracter general, caz contrar având loc o discriminare prin încălcarea principiului egalității între salariați si anume: un salariu egal pentru o muncă egală.
Ori, prin aplicarea sporului de 30% numai în cazul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul a avut loc o discriminare din punct de vedere al salarizării, discriminare care a încălcat dispozițiile legale în materie și anume: art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 6 alin. 2 Codul muncii și Constituție.
În speță, prin sporurile de 30% si apoi de 40% nu s-au făcut decât să se creeze o discriminare între ofițerii de politie care participă la cercetarea unei infracțiuni de corupție numai că incoruptibilitatea trebuie asigurată de toți ofițerii din politie judiciară.
Pe baza celor analizate mai sus, Curtea constată că acțiunea reclamantului este fondată în sensul că, în cauză s-a făcut dovada discriminării directe.
Apărarea pârâților că nu a existat nici o discriminare ci pur și simplu dispoziții legale speciale, care instituie drepturi în privința anumitor categorii de ofițeri de poliție judiciară, fiind un tratament juridic diferit în raport de natura deosebită a raporturilor reglementate, este neîntemeiată deoarece, în realitate prin însăși natura sa, instituirea unor asemenea sporuri în favoarea unor categorii de ofițeri de politie judiciară, a creat o inegalitate, un tratament diferențiat în ceea ce privește drepturile salariale și deci o discriminare, nefiind o stare de fapt diferită, situațiile fiind analoage și comparabile.
Prin urmare, instanța având în vedere aceste considerente a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a B, întrucât potrivit art. 5 si 12 alin. 2 din Legea nr. 218/2002, Inspectoratele Județene de Poliție sunt unități teritoriale din subordinea, iar datorita acestei subordonări, această din urmă pârâtă este cea care conduce, îndrumă si controlează activitatea unităților teritoriale, cu atât mai mult cu cât, în calitate de ordonator secundar de credit, verifică si controlează cum unitățile subordonate își îndeplinesc sarcinile cu privire la fondurile bugetare și extrabugetare și ca atare,această pârâtă are calitatea procesuală pasivă tocmai pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă.
Conform art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâților
În baza dispozițiilor legale precizate, urmează ca acțiunea principală, cât și cererea de intervenție accesorie să fie admisă și pârâții, B, G, obligați să plătească reclamantului despăgubiri reprezentând drepturi salariale constând în sporul de 30% din salariul de bază lunar pe perioada 1.09.2002-31.03.2006, sume ce vor fi actualizate în raport cu coeficientul de inflație la data plății efective.
Pe cale de consecință, va obliga pârâții G și B să efectueze retroactiv mențiunile corespunzătoare în evidentele privind salarizarea reclamantului în sensul acordării sporului de 30% din salariul de bază lunar pe perioada 1.09.2002-31 03 2006 și va obliga pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să vireze la Ministerul Internelor și Reformei Administrative, B, G sumele necesare acordării drepturilor bănești al acestora, constatând astfel calitatea procesuală pasivă a acestui pârât, rolul său fiind acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Față de obiectul acțiunii și temeiurile legale invocate, precum și în raport de succesiunea cronologică a actelor normative în materie, Curtea apreciază că în cauză nu poate opera prescripția, excepția invocată fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN MAJORITATE DE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul recursului declarat de reclamantul, domiciliat în T, str. -. -., nr. 17, -. 13, jud. G, împotriva sentinței nr. 814 din 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.19.11.2009
Modifică sentința nr. 814/2009 a Tribunalului Galați în sensul că admite acțiunea și obligă pârâții B, B și G să plătească reclamantului despăgubiri reprezentând drepturi salariale constând în sporul de 30% din salariul de bază lunar pe perioada 01.09.2002 - 31.03.2006, sume actualizate în raport cu coeficientul de inflație la data plății efective.
Obligă pârâții G și B să efectueze retroactiv mențiunile corespunzătoare în evidențele privind salarizarea reclamantului în sensul acordării sporului de 30% din salariul de bază lunar pe perioada 01.09.2002 - 31.03.2006.
Obligă pârâtul să vireze fondurile bănești necesare achitării despăgubirilor solicitate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 noiembrie 2009.
Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
OPINIE SEPARATĂ
Apreciem, în dezacord cu majoritatea membrilor completului de judecată, că sentința pronunțată de instanța de fond este complet corect motivată, răspunzând imperativelor apărării drepturilor fundamentale ale persoanelor, cum ar fi dreptul de a beneficia de aceleași drepturi salariale, în condițiile desfășurării unei activități dacă nu cumva identice, cel puțin comparabile.
În discuție litigiul pendinte se referă la acordarea sporului de 30% din salariul lunar, pe o perioadă determinată, reclamantului, în considerarea calității lui de agent șef principal de poliție al poliției judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție al Judecătoriei Galați, desemnați în această calitate prin Ordin al Ministrului Internelor și Reformei Administrative.
A fost invocată în susținerea cererilor de chemare în judecată, o situație discriminatorie, astfel cum aceasta este definită prin art.27 alin.4 din nr.OG137/2000, în raport de ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Tribunalul Galația respins cererea.
În recurs sarcina Curții, este numai aceea de a examina dacă în cauză, diferențierea de tratament, s-a datorat unei stări de discriminare reală sau dacă ea se circumscrie măsurilor adecvate și suficiente pentru cei ce urmau să desfășoare activități specifice datorate modificării raporturilor de serviciu față de ceilalți polițiști, precum și complexității activităților desfășurate de instituția în care au fost detașați.
Curtea reamintește că legea protejează deopotrivă dreptul oricărei persoane fără restricții, dar și fără a crea anumite egalizări în mod artificial, la adăpostul unei pretinse discriminări.
Sub acest aspect, Curtea își însușește pasajele pertinente din hotărârea instanței de fond ca argumente în adoptarea soluției de respingere a acțiunilor, subliniind că, indemnizația stabilită prin nr.OG27/2006, se cuvine doar polițiștilor, considerentele vizând complexitatea cauzelor și gradul sporit de dificultate al actelor de procedură penală îndeplinite de agenții și ofițerii de poliție detașați la. între activitățile desfășurate de aceștia și cealaltă categorie, existând deosebiri majore.
În raport de aceste considerente, din punctul nostru de vedere, în temeiul art.312 Cod proc.civilă, recursul urma a fi respins.
Judecător,
- -
Președinte:Mariana TrofimescuJudecători:Mariana Trofimescu, Dorina Vasile, Vasile Susanu
