Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1199/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1199

Ședința publică de la 10 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti

JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie

JUDECĂTOR 3: Adina Calotă

Grefier

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor G, împotriva sentinței nr. 2122 din 21 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

La apelul nominal au lipsit recurenta pârâtă Direcția Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor G și intimatul reclamant.

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal și a fost scutit de plata taxei de timbru.

S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.

S-a referit că intimatul reclamant a depus întâmpinare.

Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a reținut cauza pentru deliberări:

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin sentința nr. 2122 din 21 octombrie 2008, Tribunalul Gorja admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu intimata Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

A obligat pârâta la plata către reclamant a diferenței de 10% spor lunar din salariul de bază reprezentând spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare neacordat pentru perioada 09.12.2006 - 31.12.2007 și la plata sporului de 15 %din salariul de bază pentru perioada 09.12.2006 - 31.03.2008, reprezentând spor pentru condiții de stres sau condiții deosebite cu risc de îmbolnăvire sau accidentare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul este salariatul pârâtei, fiind consilier superior motiv pentru care îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind funcționarii publici și a solicitat obligarea intimatei la acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 10 % spor lunar din salariul de baza neacordat in perioada 9.12.2006-31.12.2007 si a sporului de suprasolicitare neuropsihică și stres sau condiții grele și deosebite, în cuantum de 15 % din salariul de bază în perioada 9.12.2006-31.03.2008.

Potrivit art.14 alin 1 lit. a si b din Legea 435/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar, se prevede acordarea unui spor de până la 30 % din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respectiv și a unui spor de 15 % din salariul de bază pentru activități desfășurate în condiții de stres, drepturi ce trebuiau acordate începând cu 01.12.2006, dată la care a intrat in vigoare Legea nr. 435/2006.

A reținut tribunalul că de sporul de condiții deosebite beneficiază anumite categorii de salariați, precum personalul de specialitate din unele activități medicale, personalul medico-sanitar de intervenție din stațiile de salvare, șoferii de pe autosalvări, personalul didactic care asigură predarea simultană la două-patru clase de elevi în învățământul primar, care îndrumă practica psihopedagogică și alte categorii de salariați.

Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului de condiții grele și condițiile de acordare se stabilesc de către ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii si Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor.

A apreciat prima instanță că potrivit art.38 Codul Muncii, salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.

Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

Având în vedere că aceste drepturi sunt recunoscute personalului angajat cu contract de muncă, s-a apreciat că implicit și reclamantul trebuie să beneficieze de aceste drepturi bănești cu atât mai mult cu cât sporul de condiții periculoase i-a fost acordat și până la 31.12.2007 dar numai în cuantum de 20%.

Prin urmare, intimata a recunoscut dreptul reclamantului de a primi aceste sporuri.

Faptul că intimata nu dispune de fondurile financiare necesare, nu este o justificare menită să împiedice câștigarea în instanță acestor drepturi bănești și obținerea în acest fel a unui titlu executoriu, întrucât prin acest mod de a acționa nu pot fi pierdute drepturi stabilite prin lege.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

În motivarea recursului, pârâta a arătat că este ordonator secundar de credite, nefiind în măsură să asigure fondurile financiare necesare plății către petent a diferenței de 10% spor lunar din salariul de bază, reprezentând spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare neacordat pentru perioada 09.12.2006 - 31.12.2007 și la plata sporului de 15% din salariul de bază pentru perioada 09.12.2006 - 31.03.2008, reprezentând spor pentru condiții de stres sau condiții deosebite cu risc de îmbolnăvire sau accidentare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, acest atribut revenindu-i Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care în temeiul art.4 din HG nr.130/2006 modificat și completat prin HG nr.136/2007 prevede că Președintele Autorității este ordonator principal de credite.

S-a mai arătat că pârâta nu poate onora plata unor drepturi neexistând resurse financiare și nici dispoziție în acest sens din partea forului tutelar.

Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Salarizarea și acordarea altor drepturi personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar este reglementată de Legea nr.435/2006.

Lege prevede în art.4 că salarizarea se asigură cu încadrarea în resursele financiare alocate anual potrivit legii.

Aceeași lege reglementează și sporurile care se pot acorda personalului salarizat potrivit acestei legi.

Astfel în art.9 este reglementat sporul de vechime, în sensul că de acest spor beneficiază personalul salarizat conform legii, sporul respectiv fiind obligatoriu a se acorda tuturor salariaților în raport de vechimea în muncă.

Aceeași normă cu caracter imperativ se regăsește și în art.10 și reglementează acordarea sporurilor pentru activitatea desfășurată în timpul nopții.

Însă, în ceea ce privește acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, precum și a celui de stres legiuitorul a introdus o reglementare permisivă.

Din cuprinsul art.14 al Legii 435/2006 rezultă că pot fi acordate sporurile de mai sus.

Acest text se interpretează prin luarea în considerare și a prevederilor art.4 din lege, în sensul că autoritatea angajatoare poate să acorde aceste sporuri cu încadrarea în resursele financiare alocate anual potrivit legii

Caracterul supletiv al normei privind acordarea acestor două sporuri este evident, cu precizarea că atunci când legiuitorul a prevăzut anumite sporuri imperativ, a folosit sintagma "beneficiază de", iar în cazul acestor două sporuri s-a prevăzut că "pot fi acordate."

Motivul de recurs conform căruia dacă acordarea acestor sporuri constituie doar o posibilitate a angajatorului, dispoziția legală ar rămâne fără aplicabilitate practică,este nefondat.

Așa cum s-a arătat angajatorul poate să acorde o serie de sporuri care nu sunt prevăzute imperativ în lege, dar trebuie să țină seama de alocațiile bugetare.

Textul art.14 din lege nu este inaplicabil, ci aplicarea sa rămâne la analiza autorității angajatoare.

În speța de față s-a făcut dovada că nu au fost alocate fonduri care să poată acoperi cele două sporuri pretinse de reclamant.

Față de considerentele expuse, în baza art.312 Cod pr. civilă se va admite recursul, se va modifica sentința, în sensul că se va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G, împotriva sentinței nr. 2122 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 10 Martie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.jud.

Tehnored.CB/2 ex./26.03.2009

Jud.fond

Președinte:Gabriela Carneluti
Judecători:Gabriela Carneluti, Costinel Moțîrlichie, Adina Calotă

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1199/2009. Curtea de Apel Craiova