Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1205/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1205
Ședința publică de la 29 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu
JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - împotriva sentinței nr.315 din 25 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenta reclamantă - și intimații pârâți CONSILIUL LOCAL și -PRIMARUL COMUNEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art.302 c Cod Penal și este scutit de taxa de timbru.
S-a referit că intimații pârâți nu au depus întâmpinare.
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 17.12.2007 reclamanta, funcționar public - asistent social în cadrul Primăriei -, a solicitat obligarea pârâtelor Consiliul Local - și - Primarul comunei -, la acordarea sporului de confidențialitate și mobilitate în cuantum de 25% aplicat la salariul de încadrare al reclamantei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că își desfășoară activitatea în proporție de 40% în afara instituției, deci obligațiile de serviciu nu se realizează într-un loc stabil de muncă, fiind nevoit să se deplaseze în toate satele comunei.
Se mai arată că, potrivit art.93 din Legea nr.188/1999 republicată, dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, iar acordarea sporului de 25% se circumscrise principiului dreptului la egalitate de șanse consfințit prin dispozițiile art. 39 al.1 lit. d din Legea 53/2003 ( Codul Muncii ) și art. 29 al.2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, conform căruia "funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii".
Reclamanta invocă dispoz. art. 25 și 26 din Codul Muncii, prin care se definesc clauzele de mobilitate și de confidențialitate, art. 45 din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de serviciu.
Că, acordarea efectivă a acestui spor de 25%, se circumscrie egalității principiului de șanse, prevăzut în art. 39 din Legea nr. 53/2003, art.29 din Legea nr. 188/1999, unde se arată că funcționarii publici beneficiază de prime și de alte drepturi salariale în condițiile legii.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar copie sentinței nr.2319 din 26 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Pârâtul - Primarul comunei - a formulat întâmpinare, prin care arată că acțiunea reclamantei este justificată și solicită admiterea acesteia așa cum a fost formulată.
Prin sentința nr. 315/25.02.2008 Tribunalul Gorja respins acțiunea reclamantei împotriva Consiliului Local și - Primarul comunei.
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamanta este funcționar public la Primăriei -, și aceasta nu a dovedit că își desfășoară activitatea în proporție de 40%, în afara instituției. În acest sens, reclamanta trebuia să depună la dosar acte din care să rezulte această susținere, să dovedească că un anumit număr de zile lucrătoare din cadrul unei luni, aceasta își desfășoară activitatea la alte instituții și în alte locuri din județ, simpla afirmație că trebuie să se deplaseze la instituțiile arătate, neconstituind o probă în susținerea cererii.
Faptul că în Codul Muncii, sunt prevăzute cele două sporuri, nu înseamnă că automat toți salariații pot beneficia de acestea, iar în situația în care aceștia sunt funcționari publici, nu înseamnă că toți funcționarii publici sunt îndreptățiți la acordarea acestora.
Textele legale amintite de reclamantă, arată condițiile în care se pot acorda cele două sporuri, condiții pe care reclamanta nu le îndeplinește.
Potrivit dispoz. art.1 alin.3 din OUG nr.92/2004, sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulente si alte drepturi, dar, în speță, reclamanta prin natura funcției sale nu este îndreptățit să primească sporul de mobilitate și confidențialitate, neîndeplinind condițiile prevăzute de textele de lege care reglementează cele două sporuri salariale.
De altfel, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 78 din 05.11.2007 pronunțată în urma promovării unui recurs în interesul legii de către Procurorul general al României, statuând că nu se pot negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și confidențialitate de către funcționarii publici, decât în condițiile menționate mai sus.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs a susținut că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, întrucât nu înseamnă că pentru neacordarea acestor sporuri prin actul de numire, nu poată să intervină un control judiciar împotriva deciziei arbitrare a angajatorului de a nu accepta aceste clauze.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Reclamanta nu are calitatea de consilier juridic în cadrul pârâtei, ci aceea de asistent social în cadrul Primăriei com. și a solicitat prin acțiunea formulată acordarea sporului de confidențialitate și de mobilitate aplicat salariului de încadrare.
În conformitate cu prevederile art. 1 alin.3 din OUG 92/2004 sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Această reglementare este aplicabilă începând cu anul 2005.
Pentru anul 2004 modalitatea de salarizarea funcționarilor publici era reglementată de art. 29 din legea nr. 188/1999.
Din cuprinsul art. 29 alin.1 din Legea nr. 188/1999, rezultă că pentru activitatea depusă funcționarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de bază, sporuri și indemnizații.
În legislația specială aplicabilă profesiei de consilier juridic și anume în Legea nr. 514/2003, privind Organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic se prevede în cuprinsul art. 16 obligativitatea consilierului juridic de a respecta dispozițiile legale privitoare la interesele contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe, precum și cele referitoare la conflictul de interese fiind obligat să respecte secretul și confidențialitatea activității în condițiile legii.
Prevederile acestei legi, inclusiv cele privind confidențialitatea se aplică tuturor categoriilor de consilieri juridici și mai mult în art. 3 din Legea nr. 514/2003 se stipulează că în cazul consilierului juridic numit în funcție acesta are statutul funcționarului, potrivit funcției și categoriei acestuia.
Statutul Funcționarului Public instituie în art. 45 din Legea nr. 188/1999 obligația de confidențialitate a tuturor funcționarilor publici.
Clauza de mobilitate precum și clauza de confidențialitate sunt reglementate și definite în art. 20, 25 și 26 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.
În conformitate cu art. 93 din Legea nr. 188/1999 privind Statul Funcționarului Public, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Din analiza art. 45 din Legea Funcționarului Public rezultă că cele două clauze de mobilitate și confidențialitate nu sunt contrare statutului funcționarului public, clauza de confidențialitate fiind reglementată expres, iar pentru clauza de mobilitate nu există o dispoziție contrară, prohibitivă.
Textele enunțate mai sus demonstrează obligativitatea consilierului juridic de a păstra secretul în legătură cu activitatea desfășurată.
Ca urmare, numai acesta poate să beneficieze de sporul în bani pentru stimularea respectării acestei clauze ținând seama și de faptul că în cazul nerespectării clauzei cel în culpă va fi obligat la daune interese, așa cum se prevede în art. 25 alin.2 din Legea nr. 53/2003.
În statutul profesiei de consilier juridic se prevede expres la art. 60 alin.2, că deosebit de renumerația de bază stabilită prin legi speciale, în temeiul art. 25 și 26 din Legea nr. 53/20093, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate.
Astfel fiind, rezultă că textele art. 25 și 26 din legea nr. 53/2003, privind clauza de mobilitate și confidențialitate se aplică prin efectul legii numai în cazul consilierului juridic întrucât executarea obligațiilor de serviciu ale acestuia se realizează în cea mai mare parte în cadrul instanțelor de judecată și a organelor de urmărire penală.
În raport de considerentele enunțate în prezenta decizie, Curtea reține că reclamanta în calitate de funcționar public - asistent social -, nu îndeplinește condițiile cerute de dispozițiile mai sus arătate, întrucât faptul că trebuie să se deplaseze pentru încasarea impozitelor și taxelor locale reprezintă o obligație stabilită prin fișa postului, iar activitatea pe care o desfășoară nu implică necesitatea de a nu transmite date sau informații de care a luat cunoștință pe parcursul acesteia. Astfel fiind, sentința primei instanțe este legală și temeinică, așa încât criticile din recurs fiind nefondate, urmează ca în baza art. 312 Cod pr. civilă să se respingă recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta - împotriva sentinței nr.315 din 25 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. T
Ex.2//6.06.2008
Jud. fond I
D
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Doina Ungureanu, Magdalena Fănuță
