Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 121/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 121/ DOSAR Nr-
Ședința publică din 26 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - - - JUDECĂTOR 3: Clara
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.979 din 24 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalului Covasna - secția civilă în dosarul nr-, având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 12 februarie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în baza art. 146 Cod procedură civilă și în baza dispozițiilor art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru datele de 19 și 26 februarie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.979/24 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr-, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Turia,.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Reclamantul este funcționar public, îndeplinind funcția de secretar al comunei Turia.
Conform dispozițiilor art.83 și următoarele din Legea nr.215/2001, secretarul unității administrative ocupă funcția prin concurs sau examen fiind numit în această funcție de către prefect.
Legea nr.138/1999, la care face referire reclamantul, privește salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Reclamantul nu face parte din instituțiile ce fac obiectul de reglementare al legii de mai sus.
Legea nr.192/2002, astfel cum a fost modificată, privind drepturile de natură salarială, cuprinde reglementări privind sistemul de salarizare.
Conform art.4 alin.2 din lege, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Potrivit art.5 și urm. din lege, printre drepturile de care beneficiază funcționarii publici nu este enumerată și indemnizația de dispozitiv.
Art.13 din lege face referire la indemnizația de dispozitiv, dar aceasta este prevăzută pentru militari.
În ce privește OUG nr.63/2003 aceasta, astfel cum este prevăzut și la art.1 alin.2, reglementează mai mult aspecte care țin de strategii în domeniul administrației și de programul de guvernare.
Ulterior, prin Ordinul nr.496/2003 a Ministerului Administrației și Internelor s-au adus precizări cu privire la această indemnizație.
Astfel, la pct.9.2 se prevede că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Potrivit pct.31.1 "prin personal civil în sensul prezentului ordin, se înțelege funcționarii publici și personalului contractual din Ministerul Administrației și Internelor.
Unitatea administrativă nu face parte din structura ministerului, iar față de prevederile din Legea nr.192/2002, prin ordinul respectiv nu se poate adăuga la lege.
Noțiunea de "dispozitiv" are fără discuție o semnificație militară.
De altfel, din prevederile legale expuse, se conchide că indemnizația de dispozitiv se referă la funcționari publici ori personal contractual din unitățile cu caracter militar din structura ministerului.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii.
În motivare, recurentul a arătat că sentința atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recurentul a susținut că acordarea indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază este prevăzut de pct.9.2 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.496/2003, care dispune în sensul că "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice";
Pct.31.1. din același Ordin prevede că "prin personal civil, în sensul prezentului ordin se înțelege funcționarii și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor."
Rațiunea legii - ratio legis - a acestor dispoziții a fost tocmai aceea de a uniformiza sistemul de salarizare a personalului ce-și desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister după normele care anterior reorganizării Ministerului Administrației și Internelor erau aplicabile doar salariaților din domeniul internelor.
Totodată, prin acest ordin s-a urmărit eliminarea discrepanțelor sub aspectul salarizării dintre diferitele categorii de personal și uniformizarea sistemului de salarizare nefăcându-se distincție dintre administrația publică centrală și cea locală.
Recurentul a invocat în susținerea recursului promovat practica judiciară a instanțelor din țară.
Intimatul Primarul Comunei Turia, a depus la dosar o notă de ședință prin care a arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului și a precizat că există fonduri necesare plății drepturilor solicitate de recurent.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr.979/24 septembrie 2007 Tribunalului Covasna este fondat.
În mod eronat instanța de fond a constatat că recurentul reclamant nu beneficiază de indemnizația de dispozitiv deoarece aceasta se referă doar la funcționari publici ori personal contractual din unitățile cu caracter militar din structura ministerului.
Indemnizația de dispozitiv este prevăzută de art.13 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Ulterior adoptării acestui act normativ se comasează două domenii de activitate, respectiv cel al internelor și cel de administrație publică, fapt ce duce la înființarea unui minister unic pentru aceste domenii, respectiv Ministerul Internelor și Reformei Administrative. În subordinea acestui minister își desfășoară activitatea atât personal militar, cât și personal civil - funcționari publici și personal contractual.
Potrivit art.9.2. din Ordinul nr.496/28.07.2003 "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice ".
Recurentul reclamant este funcționar public, secretarul Primăriei Turia, și își desfășoară activitatea în cadrul administrației publice locale, unde are și atribuții de ofițer de stare civilă.
De indemnizația de dispozitiv beneficiază personalul din cadrul Primăriei Turia care exercită atribuții de evidență a persoanei.
Având în vedere aceste aspecte, prevederile art.1 alin.2 din nr.OG137 /2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și faptul că intimatul Primarul Comunei Turia a precizat că există fonduri necesare pentru achitarea acestor drepturi către recurent (neexistând deci nici un impediment în acordarea acestora), Curtea constată că recurentul este îndreptățit la acordarea indemnizației de dispozitiv de la data instituirii acesteia.
Pentru aceste considerente, curtea, în temeiul art.312 al.1 și 2 Cod procedură civilă va admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.979/24 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Covasna, va modifica în tot sentința atacată în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Turia, va obliga pârâtul să acorde reclamantului indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază pentru perioada 1 august 2003 - 31 martie 2007 și să plătească această sumă, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, va obliga intimatul să plătească recurentului cheltuieli de judecată în sumă de 58,95 lei, constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul, cu domiciliul în Turia, nr.1079, județ. C, împotriva sentinței civile nr.979/24 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința atacată, în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL COMUNEI,.
Obligă pârâtul să acorde reclamantului indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază pentru perioada 1 august 2003 - 31 martie 2007 și să plătească această sumă, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Obligă intimatul să plătească recurentului suma de 58,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 februarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- --- - - - -
Grefier,
Red.: / 26.03.2008
Tehnored.: / 28.03.2008 /- 3 ex -
Judecător fond:
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Maria Ioniche, Clara
