Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 129/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 129/
Ședința publică de la 14 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu judecător
JUDECĂTOR 2: Angelica Ciobotaru
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în comuna Cîmpineanca, județul V, împotriva sentinței nr.661/06.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta, personal, lipsă fiind intimata Directia Sanitar Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței, că recursul este la primul termen, motivat, timbrat și intimata a depus întâmpinare la dosar, după care;
Recurenta precizează că a luat la cunoștință de întâmpinare și nu solicită acordarea unui termen în vederea studierii acesteia.
Întrebată fiind recurenta, precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurenta, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Depune note de concluzii scrise la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.661 din 06 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor V, pentru drepturi bănești reprezentând spor de mobilitate și spor de confidențialitate, potrivit Legii nr.188/1999, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut:
Prin cererea înregistrată la nr- reclamanta, a chemat în judecată pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor V, pentru ca prin hotărâre judecătorească aceasta să fie obligată să-i plătească sporul de mobilitate și sporul de confidențialitate în cuantum de 25% din salariul de încadrare pentru perioada cât a fost angajată.
Reclamanta a fost numită în funcția de consilier juridic prin Dispoziția nr.7/16.01.2004 a DSVSA V, raporturile sale de funcție fiind stabilite cu pârâta.
Prin prezenta acțiune reclamanta a solicitat drepturi bănești constând în sporul de mobilitate și sporul de confidențialitate cuvenite ca urmare a exercitării funcției în cadrul instituției pârâte, condiții în care s-a constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă este neîntemeiată.
Pe fond, potrivit art.2 din Legea nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, consilierul juridic poate fi numit în funcție sau angajat în muncă.
Art.3 din același act normativ stabilește expres și diferențele de statut, consilierul juridic numit în funcție având statut de funcționar public, iar consilierul juridic angajat în muncă având statut de salariat.
Așa fiind, drepturile consilierului juridic funcționar public sunt cele prevăzute în Legea nr.188/1999 care reprezintă dreptul comun pentru toate categoriile de funcționari publici.
Este adevărat că potrivit alin.2 al art.29 din Legea nr.188/1999 funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale în condițiile legii, iar art.60 alin.1 din Statutul profesiei de consilier juridic stipulează că pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remunerație de bază stabilită prin negociere pentru consilierul juridic salariat sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcție.
Art.60 alin.2 reglementează prestațiile suplimentare pe care consilierul juridic le poate negocia și care nu pot fi primite decât în corelație cu art.60 alin.1. Consilierul juridic funcționar public nu poate negocia, el fiind subiectul unui contract de drept public sau de drept administrativ unde libertatea contractuală este suplinită de legiuitor, negocierea individuală nefiind posibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta cu următoarea motivare:
Organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic este reglementată de Legea nr.514/2003 și Statutul profesiei de consilier juridic din anul 2004.
Este adevărat că, în calitatea sa de consilier juridic funcționar publică se supune și dispozițiilor Legii nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, având drepturile și obligațiile cuprinse în această lege, care constituie cadrul general aplicabil tuturor funcționarilor publici însă în același timp îi sunt aplicabile și dispozițiile Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, lege specială în raport cu Legea nr.188/1999.
Ori, la art.24 din acest act normativ se menționează că, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare instituțiile și celelalte persoane juridice de drept public vor opera modificările prevăzute de lege în încadrarea și stabilirea statutului, a drepturilor și obligațiilor consilierilor juridici pe care i-au numit și angajat în slujba lor.
Aceste drepturi, în calitatea mea de consilier juridic, prevăzute în legea proprie de organizare și în Statut, nu sunt în contradicție cu cele cuprinse în Legea nr.188/1999, republicată, întrucât și această lege prevede, la art.29 (1) și (2) și art.30, că funcționarii publici au dreptul la un spor de salariu reprezentând suplimentul postului, la prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, precum și la gratuitatea uniformei de serviciu.
Din coroborarea textelor de lege menționate rezultă că un consilier juridic - funcționar public - are dreptul la sporuri suplimentare corespunzătoare clauzelor de confidențialitate și mobilitate.
Potrivit art.16 din Legea nr.514/2003, consilierul juridic are obligația de a păstra secretul și confidențialitatea activității sale, iar drepturile corelative acestor obligații sunt cele prevăzute de art.24 din Legea nr.214/2003, art.60 din Statutul profesiei și art.26 din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, respectiv indemnizația de mobilitate și confidențialitate.
Totodată dispozițiile art.52 din Statutul profesiei de consilier juridic stipulează " Consilierul juridic, funcționar public, îi sunt aplicabile și beneficiază și de drepturile legii funcționarilor publici".
Art.60 alin.2 din Statutul profesiei de consilier juridic prevede " Deosebit de remunerația de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importanței sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art.25 și 26 din Legea nr.53/2003, Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și confidențialitate".
În consecință, statutul legiferează acest drept de inițiative a consilierului juridic lăsându-l la latitudinea sa și nicidecum a beneficiarului serviciilor sale, urmând ca în situația în care acesta din urmă refuză soluționarea, aceasta să se realizeze pe calea justiției.
Pentru edificare, precizez că la art.18 alin.3 din legea nr.672/2002, privind auditul public intern se prevede că " auditorii interni beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 25% aplicat salariului de bază brut lunar", pârâta acordând acest spor auditorului intern.
De asemenea, la art.9 alin.7 din Ordonanța Guvernului nr.119/1999, privind controlul financiar preventiv", prin decizie internă a conducătorului entității publice, persoanele desemnate să efectueze controlul financiar preventive propriu pot beneficia de un spor pentru complexitatea muncii de până la 25% aplicat la salariul de bază brut lunar".
Ori, potrivit art.21 din nr.OG137/2000 în toate cazurile de discriminare prevăzute de Ordonanță persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării potrivit dreptului comun.
Prin urmare textul de lege nu instituie o procedură prealabilă, nu cere existența în prealabil a unei hotărâri a CNCD de constatare a discriminării, pentru ca persoana discriminată să solicite apoi despăgubiri și restabilirea situației anterioare la instanțele de drept comun.
Prin întâmpinare, pârâta intimată Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vas olicitat respingerea acțiunii.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului consideră că nu există elemente care să justifice o altă soluție, decât cea adoptată având în vedere motivele de recurs formulate.
În discuție se află stabilirea drepturilor salariale derivând din recunoașterea sporului de confidențialitate și mobilitate în favoarea consilierilor juridici.
S- susținut că pentru consilierii juridici din cadrul, drepturile salariale cuvenite sunt cele prevăzute prin Legea nr. 188/1999 și orice alte aserțiuni sunt neavenite, în raport de statutul lor de funcționari publici, spre deosebire de ipoteza reglementată prin art. 3 din Legea nr. 514/2003 care, deosebește între consilierul juridic angajat în activitate și care, are statut de salariat.
Este adevărat că prin art. 45 din Legea nr. 188/1999, a fost prevăzută clauza de confidențialitate ca și prerogativă a funcției publice și care ține de esența ei, dar, această prevedere nu exclude recunoașterea și a unui drept pecuniar care derivă din existența clauzei.
Se dă o interpretare exclusivă textelor legale la care se referă, reținând că, în ce privește pe funcționarii publici din cadrul aparatului de lucru propriu DSVSA nu le este recunoscut dreptul de a beneficia de sporul de confidențialitate.
Or, din interpretarea dispozițiilor legale, în succesiunea lor, rezultă o situație diferită de aceea exprimată.
Astfel, art. 18, din nr.OUG 92/10 noiembrie 2004 privind reglementarea drepturilor salariale șia altor drepturiale funcționarilor publici, prevede în alineatul 1 în mod expres, cuantumul sporului de confidențialitate pentru o categorie limitată a funcționarilor publici, respectiv pentru cei din aparatul de lucru al Guvernului, din Administrația Prezidențială, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
2 al art. 18 din nr.OUG 92/2004, se referă însă la celelalte categorii de funcționari publici, stabilind că sporul de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Cu alte cuvinte, dacă pentru prima categorie de funcționari ce activează în cadrul autorităților sau instituțiilor publice centrale, legiuitorul a prevăzut explicit cuantumul sporului, de confidențialitate, pentru celelalte categorii de funcționari, a fost lăsată la latitudinea ordonatorului principal de credite, aprecierea cuantumului acestui spor.
Din lectura textului citat, nu rezultă în nici un mod că, anumite categorii de funcționari publici ar fi exceptați de la beneficiul acestui spor.
De altfel, o soluție contrară ar contraveni egalității de tratament aplicabilă acestei categorii socio-profesionale, supuse reglementărilor Legii nr. 188/1999, iar pe de altă parte, sporul de confidențialitate, este recunoscut ca atare (art. 18 al nr.OUG 12/2004).
Dreptul s-a născut prin efectul legii ca drept subiectiv și el conferă titularilor, prerogativele, în virtutea cărora pot pretinde subiectului pasiv al raportului juridic născut, să efectueze o prestație pozitivă.
Așadar, pentru perioada ianuarie - mai 2006, aplicabile sunt disp. nr.OUG 92/2004, iar după această dată, Ordonanța nr. 2/12 ianuarie 2006, care, a reluat în termenii discutați, prin art. 15, problema sporului de confidențialitate.
Referitor la acordarea sporului de mobilitate, s-a susținut că, prin nr.HG 543/1995, au fost stabilite mai multe categorii de drepturi bănești, pentru cei care efectuează deplasări în timpul serviciului în interiorul localității sau în afara ei.
Hotărârea nr. 543/1995 se referă la drepturile bănești alesalariațilorinstituțiilor publice și regiilor autonomecu specific deosebitprecum și celorlalteorgane de specialitate ale administrației publice.
Aceste dispoziții urmează a fi coroborate cu disp. art. 6 din Legea nr. 188/1999, pentru clarificarea noțiunii de salariat.
În ce privește categoria socio - profesională a consilierilor juridici din cadrul aceasta beneficiind de dispozițiile Legii nr. 188/1999, cu specială referire la art. 2 pct. 1 și 2 din lege, precum și art. 31 pct. 2 "funcționarii publici beneficiază de prime șialte drepturi salariale, în condițiile legii", trebuie înțelese ca fiind referitoare nu la cheltuielile de transport, dar ca o recompensă a efortului fizic depus și a imaginii ce trebuie protejată, în considerarea specificului muncii și a importanței sociale a serviciilor profesionale.
Curtea observă că art. 29 din Legea nr. 188/1999 prevede posibilitatea pentru funcționarii publici de a beneficia de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, în afara celor prevăzute la alin. 1, fără însă a reglementa expres care sunt celelalte drepturi salariale și prime, ceea ce presupune că legiuitorul a avut în vedere și alte reglementări ce țin de dreptul comun, cu ale cărui dispoziții, se interferează.
Sub un alt aspect, art. 87 din Legea nr. 118/1999 reglementează mobilitatea în cadrul corpului funcționarilor publici, care, nu se poate realiza decât sub condiția modificării raporturilor de serviciu, iar în sensul pct. 3 de sub acest articol, în anumite condiții specifice, când funcționarilor publici le este refuzată posibilitatea opunerii luării acestor măsuri, tot ei sunt supuși riscului de a fi eliberați din funcție.
În raport de considerentele expuse, curtea, văzând și disp. art. 312 Cod procedură civilă, admite recursul ca fondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de reclamanta, domiciliată în comuna Cîmpineanca, județul V, împotriva sentinței nr.661/06.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.661/06.11.2007 a Tribunalului Vrancea în sensul că,
Admite acțiunea reclamantei și dispune obligarea pârâtei la plata către aceasta a sporurilor de mobilitate și confidențialitate pe perioada 14.01.2004 - 26.05.2006.
Menține celelalte dispoziții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Februarie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, - - |
Red.VS/25.02.2008
Tehno ZE/25.02.2008
ex.2
Fond.
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Angelica Ciobotaru, Dorina Vasile
