Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 134/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
Secția comercială si de contencios administrativ si fiscal
DOSAR Nr-
DECIZIA nr. 134
Ședința publică din 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
- -
Grefier: - -
_______
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de pârâțiiCasa deAsigurări de Sănătate, cu sediul în P- județul P și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, cu sediul în B, str. - - nr. 2-4 sector 1, împotriva sentinței nr. 331 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții -, domiciliată în comuna,. 4 B. 1. 26 județul P și, domiciliată în P- județul P, pârâțiiCasa Națională de Pensii și Alte Drepturi de AsigurăriSociale, cu sediul în B,- sector 2 șiMinisterul Economiei șiFinanțelor,cu sediul în B,- sector 5.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii P reprezentată de consilier juridic, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii prahova, menționează că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Curtea, luând act că recurenta-pârâta Casa Județeană de Pensii nu are cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii P, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii față de această instituție, deoarece în calitate de ordonator terțiar de credite se află în imposibilitatea acordării primelor de vacanță aferente perioadei 2001-2005, întrucât nu dispune de resursele financiare necesare.
CURTEA
Prin sentința nr. 331/22.01.2007 Tribunalul Prahova a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, respins excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru anii 2001-2002, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de DGFP P și respins acțiunea față de această pârâta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. De asemenea, s-a admis acțiunea în fond după casare, formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Casa Județeană de Pensii P, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei și Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi, obligând pârâții să plătească reclamantilor drepturile bănești reprezentând prime de vacanță pe perioada 2001-2005, proporțional cu perioada în care acestia au calitatea de funcționari publici în cadrul instituției pârâte Casa Județeană de Pensii P, sume ce urmează a fi actualizate în raport cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție instanța fondului a reținut cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor că potrivit disp.art. 282 Codul Muncii, prezenta cauză este un litigiu de muncă ce are ca părți angajatorul, salariații și patronatul, iar F nu poate fi ordonator principal de credite pentru un alt ordonator principal de credite.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantele au calitatea de funcționari publici al pârâtei Casa Județeană de Pensii și în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din Legea nr.188/1999 are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Mai reține că într-adevăr dispoziția legală a fost suspendată prin dispoziția art.3 alin. 1 din OUG nr. 33/ 2001, art.12 alin. 4 din Legea nr. 743/2001, art. 10 alin. 3 din Legea nr. 631/2002,art. 9 alin. 7 din Legea nr. 507/2003,art. 8 alin. 7 din Legea nr. 511/2004 și art. 5 alin. 5 din Legea nr. 379/2005(legile precizate privind bugetele de stat pentru perioada 2002-2006). Dreptul reclamantelor a fost suspendat până la data de 31.12.2006, după care acesta a devenit aplicabil, întrucât nu s-a mai dispus în mod expres suspendarea, Legea nr. 486/2006 privind bugetul de stat pentru anul 2007 neprevăzând nimic în acest sens.
Suspendarea drepturilor bănești solicitate de reclamanți pentru perioada 2001-2005, semnificat doar suspendarea exercițiului dreptului, însă nu și înlăturarea acestuia- câtă vreme prin niciunul din actele normative prin care s- dispus suspendarea nu s-a prevăzut în mod expres aceasta.
Împotriva sentinței, au declarat recurs pârâtele Casa Județeană de Pensii P și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin recursul formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii P se susține că hotărârea pronunțată de instanța de fond este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, incidente fiind disp.art. 304 pct. 9 proc. civ.
Astfel, arată recurenta, potrivit disp.art. 140 alin.(3) din Legea nr. 19/2000, modificată și completată, Ministrul muncii și solidarității sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat și va delega atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal decredite bugetare conducătorului executiv al CNPAS, iar potrivit disp.art. 7 pct. II lit. j din nr.HG 13/2004 privind aprobarea Statutului Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, CNPAS asigură stabilirea și plata unor drepturi finanțate de la bugetul de stat,pentru care Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei este ordonator principal de credite,CNPAS exercitând funcția de ordonator secundar de credite.
Potrivit dispozițiilor art. 23 alin (2) din HG nr. 12/2004 directorul executiv al casei teritoriale de credite, respectiv Casa Județeană de Pensii P se află în imposibilitatea acordării primelor de vacanță aferente perioadei 2001-2005, întrucât nu dispune de resursele financiare necesare.
Recurentul-pârât Ministerul Muncii Familiei și Egalității de Șanse, critică sentința, apreciind că este pronunțată cu aplicarea greșită a legii, incidente fiind dispozițiile art. 304 pct. 9 proc. civ.
Se arată că dreptul la prima de vacanță prevăzut în favoarea reclamanților prin art. 34 alin, 2 din Legea 188/99 a fost suspendat prin acte normative succesive începând cu 2001 și până în prezent.
În mod greșit instanța fondului a respins excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantelor, privind obligarea pârâților la plata primei de concediu aferentă anilor 2001-2003,fiind încălcate prevederile Decretului 167/1958 coroborat cu dispozițiile art. 283 alin.1 lit. c din Condul.
Se mai arată că dreptul la prima de vacanță prevăzut în favoarea
reclamanților prin art. 34 alin, 2 din Legea 188/99 a fost suspendat prin acte normative succesive începând cu 2001 și până în prezent.
Curtea analizând sentința pronunțată de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurente, având în vedere și dispozițiile legale în materie, constată că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:
Critica referitoare la modalitatea de soluționare excepției privind prescripția dreptului la acțiune este nefondată, deoarece suspendarea acordării dreptului la prima de concediu pe perioada 2001-2003, prin acte normative succesive, nu a afectat existența dreptului în sine și nu a dus la stingerea acestuia, acesta născându-se numai la data încetării suspendării, respectiv 1.01.2007, ceea ce face ca acțiunea să fie introdusă în termenul general de prescripție de 3 ani.
Criticile recurenților referitoare la nelegalitatea sentinței sunt nefondate, deoarece potrivit art. 35 alin. 2 din Legea 188/1999, republicată, funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu care se impozitează separat.
Este adevărat că până la data de 31.12.2006 prevederile referitoare la acordarea primelor cu ocazia plecării în concediu de odihnă au fost suspendate succesiv prin legile bugetare anuale, precum și prin acte normative anuale de salarizare a funcționarilor publici, dar, așa cum a reținut și instanța de fond, suspendarea aplicării unor dispoziții legale dispusă de legiuitor din diferite considerente, este o măsură cu caracter temporar, iar după epuzizarea duratei suspendării textul legal redevine aplicabil în scopul pentru care fost edictat.
In consecință, acordarea primelor de vacanță este un drept consacrat printr-o lege specială și, chiar dacă acordarea dispozițiile legale a fost suspendată de legiuitor din anumite considerente, după epuizarea suspendării acordarea acestora este un drept legal, motiv pentru care instanța de fond a pronunțat o soluție legală
atunci când a obligat pârâtele să plătească reclamantelor drepturile salariale constând în primele de vacanță aferente anuilor 2001- 2005.
Se reține că recurenta Casa Județeană de Pensii P are calitate procesuală pasivă, aceasta fiind ordonator principal de credite și obligată să asigure fondurile necesare în vederea plății drepturilor acordate.
De altfel, prin nr.OUG 146/19.12.2007, pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, la art. 2 alin. 1 se prevede că, personalul din sectorul bugetar căruia până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență nu i s-au acordat primele de concediu de odihnă pentru perioada 2001-2006, urmează să primească aceste drepturi în anul 2008, în mod eșalonat, în 3 tranșe, după cum urmează: în luna martie- pentru anii 2001 și 2002, în luna iunie pentru anii 2003 și 2004 și în luna octombrie pentru anii 2005 și 2006 .
Față de considerentele de mai înainte, Curtea în raport cu art. 312 alin. 1 proc. civ. va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâțiiCasa deAsigurări de Sănătate, cu sediul în P- județul P șiMinisterul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, cu sediul în B, str. - - nr. 2-4 sector 1, împotriva sentinței nr. 331 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții-,domiciliată în comuna,. 4 B. 1. 26 județul P și, domiciliată în P- județul P, pârâții Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, cu sediul în B,- sector 2 șiMinisterul Economiei șiFinanțelor,cu sediul în B,- sector 5.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 31 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. VN/Dact. MC
2 ex./11.02.2008
f- Trib.
Operator de date cu caracter personal/Nr. noritificare 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
