Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1345/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1345
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE -IE 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Elena Canțăr JUDECĂTOR
-- - -JUDECĂTOR
-- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 21 mai 2008, privind recursul formulat reclamantul G, la PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIB. O, împotriva sentinței numărul 131 din data de 22 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la 21 mai 2008, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vedere deliberării a amânat pronunțare pentru data de 11 iunie 2008.
INSTANȚA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la nr- la Tribunalul O l t, reclamanții G, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15 % începând cu luna octombrie 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești precum și pentru viitor, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, să efectueze mențiunile corespunzătoare în cărțile de muncă, precum și obligarea să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii reclamanții au susținut existența unei discriminări între funcționarii publici din cadrul Ministerului Public, instituție care face parte din autoritatea judecătorească pe de o parte și alte categorii de salariați din sistemul bugetar în condițiile în care prin diverse acte normative speciale, doar pentru aceștia din urmă a fost prevăzut beneficiul unui spor de confidențialitate în cuantum variabil.
Au fost enumerate în acest sens o serie de dispoziții legale după cum urmează: art.3. alin. din OG 19/2006, privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică, și siguranță națională, modificată și completată prin legea 444/2006; art.15 alin.l din OG 6/2007, privind unele măsuri pentru reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici; art.30 alin.3. din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; art.45 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 21 alin.1 și 3 din OG nr.137/2000, art.l6 din Constituția României,
Reclamanții mai arată că dețin autorizații de acces la informații calificate cu nivelul secretizare "strict secret", iar cu toate acestea nu beneficiază de spor de confidențialitate fiind creată în acest fel o discriminare directă în materie de salarizare, conform prevederilor OG nr.137/2000.
În drept sunt invocate dispoz.OG 137/2000, legea 656/2002, cu raportare la art. l6 din Constituția României și la art.14 din Convenția Europeană.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă motivat de faptul că nu există temei legal pentru acordarea sporului solicitat, reclamanții având lege specială de salarizare. De asemenea s-a susținut că situația personalului auxiliar de specialitate nu poate fi considerată comparabilă cu cea a personalului militar, funcționarilor publici cu statut special și a celorlalte categorii invocate astfel încât nu se poate reține existența unei discriminări în sensul OG nr.137/2000.
Aceeași pârâtă a depus și cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, solicitând în situația în care se va admite cererea reclamanților să se dispună obligarea garantului să adopte un proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2007, care să includă alocarea sumelor în vederea plății sporului de confidențialitate.
În motivarea cererii de chemare în garanție s-a arătat că potrivit prevederilor HG nr.736/2003 și art.131 oct.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, iar potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice este cel care coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar, astfel că acestui organ îi revine rolul de a elabora un proiect de rectificare a bugetului pe anul 2007, în care să includă sumele necesare plății sumelor bănești solicitate.
S-a depus la dosar întâmpinare și de către Direcția Generală a Finanțelor Publice O în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că această pârâtă nu are calitate de ordonator principal de credite, neavând nici un fel de raporturi de muncă cu reclamanții.
Tribunalul O l t, prin sentința nr. 131 din 22 februarie 2008, respins acțiunea reclamanților G, împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, care a arătat că instanța de fond a apreciat eronat că, dacă părțile nu au convenit asupra clauzelor de confidențialitate, instanța nu se poate substitui angajatorului și să-i impună acordarea sporului aferent acestei clauze.
Reclamanții au calitatea de funcționari publici la Parchetul de pe lângă Tribunalul O l
În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
În ceea ce privește adaosul salarial, corespunzător sporului confidențialitate, reglementat de art. 26 din Codul Muncii, Curtea precizează că acesta nu este datorat de către angajator, în măsura în care nu a fost prevăzut expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici.
Reclamantul nu a invocat în sprijinul acțiunii sale nici un act normativ,privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici, ci numai cadrul legal general, reprezentat de dispozițiile art. 26 din Codul Muncii și aplicabilitatea acestora în cazul funcționarilor publici.
Arătăm că pentru a se acorda sporul de confidențialitate, așa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea 188/1999, este necesar ca alte drepturi salariale pentru a fi acordate funcționarului, să formeze obiectul unei reglementări legale.
Într-adevăr dispozițiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislației muncii, așa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispozițiile respective nu contravin legislației specifice funcției.
În ceea ce privește drepturile decurgând din clauza confidențialitate, acestea nu contravin legislației funcției publice, numai că legiuitorul a condiționat acordarea altor drepturi, a căror sferă se poate extinde și la clauza de confidențialitate, de existența unei reglementări legale.
Legislația prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcționarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea acestor tipuri de sporuri pentru funcțiile publice de execuție sau de conducere, în acest sens enunțăm cu titlu de exemplu OG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.
Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile și sporurile care se acordă funcționarilor publici.
În OG 2/2006 a fost inclus sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din aparatul propriu al Guvernului, al Administrației prezidențiale, CNSAS, Ministerul Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul, Consiliului legislativ, așadar legiuitorul a enumerat expres categoriile care pot beneficia de un astfel de spor.
Același act normativ la care am făcut referire mai sus a reglementat și faptul că acest spor se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat.
Din expunerea efectuată în această decizie, se reține că în ceea ce privește funcționarii publici nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde spor de confidențialitate, și că, mai mult, chiar în situația acordării acestora pentru categoriile de funcționari prevăzute expres în lege, aceste sporuri sunt limitate, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.
Clauza de confidențialitate nu este contrară statutului funcționarului public, însă determinant este ca drepturile respective care se constituie în sporuri adaosuri în salarizare să fie nominalizate și cuantificate într-un act normativ.
În cazul funcționarului public nu s-a inclus o normă care să reglementeze aceste drepturi în nici unul dintre actele normative care se referă la salarizarea funcționarilor.
Față de considerentele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul reclamantului ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții G, împotriva sentinței numărul 131 din data de 22 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 iunie 2008.
PREȘEDINTE: Elena Canțăr | JUDECĂTOR 2: Iuliana Rîciu | JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu |
Grefier, |
Red.Jud.
Tehnoredact. 17 Iunie 2008/2 ex.
Jud.fond
Președinte:Elena CanțărJudecători:Elena Canțăr, Iuliana Rîciu, Sanda Lungu
