Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 139/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 139/CA/2008
Ședința publică de la 06 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 2: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de pârâtul MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE împotriva sentinței civile nr. 143/CA/06.11.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat și DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ A JUD. S, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) Drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic în reprezentarea recurentului pârât, lipsind celelalte părți.
au răspuns:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Consilier juridic, față de prevederile nr.OUG 146/19.12.2007 care prevede acordarea primelor de vacanță pentru categoriile de personal menționate, înțelege să renunțe la judecarea recursului și se angajează să depună în scris această renunțare până la sfârșitul dezbaterilor.
Solicită instanței să ia act de renunțare.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și cele expuse de reprezentanta recurentului pârât, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului în contencios de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la această instanță sub dosar nr. 524/57/27.03.2007, reclamantul a chemat în judecată pârâtul MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂȚII SOCIALE ȘI FAMILIEI solicitând obligarea pârâtului la plata primei de concediu pentru anii 2005 - 2006 conform art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999, primă care să fie actualizată în raport cu rata inflației la data plății.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că începând cu data de 16.05.2005 este funcționar public în cadrul Sibiu, având funcția de director executiv, astfel că în calitate de funcționar public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu și la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu conform prevederilor art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999 republicată, însă pârâtul nu i-a acordat această primă de vacanță sub pretextul suspendării prin legea bugetului de stat, măsură ce încalcă un drept câștigat și prevederile art. 53 din Constituția României.
În drept invocă prevederile art.53 din Constituția României, art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999 republicată cu modificările ulterioare, art.15 lit.a din Legea nr.146/1997, art.1 alin.2 din nr.OG32/1995 și art.112 Cod pr.civilă.
Pârâtul prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât în perioada 2005 - 2006 funcționarii publici nu au beneficiat de prime ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă, deoarece prevederea art. 34 din Legea nr.188/1999 republicată a fost suspendată prin legile bugetare anuale din această perioadă.
Așa fiind, Curtea de APEL ALBA IULIA, prin Sentința nr. 54/CA/04.05.2007, în baza art. 2 pct.1 lit.d și art.3 alin.1 Cod pr. civilă și art.10 alin.1 din Legea nr. 554/2004, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.
Prin sentința civilă nr. 143/CA/06.11.2007 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Sibiu - Secția Comercială de Contencios Administrativ a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL MUNCII, Solidarității Sociale și Familiei și Direcția de Muncă și Protecție Socială a Jud. Sibiu și a dispus obligarea acestora să plătească reclamantului prima de concediu de odihnă cuvenită pentru anii 2005 și 2006, proporțional cu timpul efectiv lucrat, actualizată în funcție de rata inflației, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Sibiua reținut că reclamantul are calitatea de funcționar public, îndeplinind funcția de director executiv în cadrul Direcției de Muncă și Protecție Socială Sibiu, iar potrivit art. 35 alin 2 din Legea nr. 188/1999, funcționarii publici beneficiază, pe lângă indemnizația de concediu, de o primă egală cu salariu de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Aplicarea acestei dispoziții legale a fost suspendată succesiv, din anul 2001 și până la data de 31 decembrie 2006, prin diverse acte normative și legile bugetului de asigurări sociale de stat, însă aceste norme de suspendare contravin dispozițiilor constituționale, întrucât dreptul de remunerare al muncii, ca și dreptul la concediul de odihnă plătit, corelative dreptului de muncă, ca drepturi fundamentale, reglementate de art. 41 din Constituția României, nu pot fi restrânse discriminatoriu în alte condiții decât cele expres și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituția României.
Cum în cauza dedusă judecății, a conchis instanța de fond, nu s-a demonstrat incidența vreuneia dintre condițiile constituționale de restrângere și cum suspendarea nu echivalează cu stingerea acestui drept, ci are ca efect doar imposibilitatea temporară a realizării lui, în intervalul de timp cât acest drept a fost suspendat în exercițiul său, obligația de plată se impune a fi acordată, în speță pentru anii 2005 - 2006, proporțional cu timpul efectiv lucrat de către reclamant și în consecință, acțiunea a fost admisă cu obligarea pârâților la plata către reclamant a primei de concediu aferente acestor ani, calculată raportat la salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, actualizat în funcție de rata inflației.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen, motivat, pârâtul MINISTERUL MUNCII, Familiei și Egalității de Șanse, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile atacate și pe fond respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
În expunerea motivelor de recurs se aduc critici de netemeinicie și nelegalitate sentinței instanței de fond, susținând că aceasta nu a observat că legile bugetului de stat pentru anii 2005 - 2006 au fost adoptate și promulgate potrivit prevederilor Constituției României, iar aplicarea lor este obligatorie, inclusiv pentru funcționarii publici.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru conform art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997.
La termenul de judecată din 6 februarie 2008, reprezentanta recurentului se prezintă în fața instanței și față de prevederile nr.OUG 146/19.12.2007, care reglementează acordarea primelor de vacanță pentru categoriile de personal menționate, înțelege să renunțe la judecată, în numele recurentului și solicită instanței să ia act de această renunțare.
Față de această cerere și de prevederile articolului 267 din Codul d e procedură civilă - instanța va lua act de renunțarea la recursul formulat de către pârâtul MINISTERUL MUNCII, Familiei și Egalității de Șanse împotriva sentinței nr. 143/CA/2007.
Intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
În baza art. 267 Cod procedură civilă ia act de renunțarea pârâtului MINISTERUL MUNCII, Familiei și Egalității de Șanse B - la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 143/CA/6.11.2007 - pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția Comercială și Contencios A-tiv în Dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 Februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored. /2 ex/29.02.2008
Jud. fond:
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Carla Maria Cojocaru, Iosif Morcan
