Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 139/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - litigiu funcț publici
Legea nr.188/1999 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 139
Ședința publică de la 29 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Sas Remus
JUDECĂTOR 2: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 3: Morariu Adriana
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Municipiul F - prin Primar cu sediul în F,-, județul S, împotriva sentinței nr.3196 din 30.10.2008 a Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. ( dosar nr- )
La apelul nominal au răspuns reclamanții intimați, și -a, lipsă fiind recurentul și reclamanții intimați, -, -, C, -, -, loan-, lacob, -a, -, -, -, -, G-, -, -, lulian-, G, G, -, -, G, -, G, -, cu domiciliul procesul ales în F, la sediul Primăriei F,-, județul
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Reclamanții intimați, și -a, prezenți la termenul de astăzi, au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 16.09.2008, reclamanții, -, -, C, -, -, loan-, lacob, -a, -, -, -, -, G-, -, -, -, lulian-, -a, G, G, -, -, G, -, G, -, au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria mun. F - prin primar, obligarea pârâtei la acordarea și plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% lunar, calculat la salariul de bază al fiecărui salariat începând cu data de 01.03.2005 și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate în raport cu rata inflației, calculată de la data scadenței sporului și până la data efectuării plății.
n motivarea acțiunii reclamanții au arătat că potrivit art. 77 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 republicată, " primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei," și că tribuțiile se regăsesc în mod expres în enumerarea atribuțiilor principale în domeniul administrației publice ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative (), respectiv în art. 3 alin. 1 lit. a pct. 4 din OUG nr. 30/2007.
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 s-a procedat la uniformizarea sistemului de acordare a veniturilor salariale pentru personalul care își desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, că potrivit art.9.2 și 31.1 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.496/2006 indemnizația de dispozitiv, în procent de 25% din salariul de bază se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, că obligația de acordare a indemnizației rezultă și din prevederile art.47 din Legea nr. 138/1999, coroborate cu prevederile art. 13 din aceeași lege. In opinia reclamanților, prin neacordarea sporului de dispozitiv se încalcă principiul egalității între cetățeni și al excluderii privilegiilor și discriminărilor (art.l alin.2 lit.e din Legea nr. 137/2000).
În dovedire au depus la dosar tabel din care reiese funcția deținută de fiecare reclamant în cadrul Primăriei F, precum și adeverințe de venit pentru fiecare dintre aceștia.
Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare.
La prima zi de înfățișare, instanța a invocat din oficiu excepția prescripției drepturilor bănești solicitate de reclamanți pentru perioada 01.03.2005 - 16.09.2005.
Prin sentința nr. 3196 din 30 octombrie 2008 Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanți și a bligat pârâta să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv de 25% lunar, calculată la salariul de bază începând cu data de 17 septembrie 2005 până data pronunțării prezentei sentințe,proporțional cu timpul de muncă lucrat, sume ce vor fi actualizate în raport cu rata inflației la data efectuării plății.
Totodată a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1 martie 2005-16 septembrie 2005, a espins ca prescris capătul de cerere privind plata acestor drepturi în perioada 1 martie 2005 - 16 septembrie 2005 și a espins ca nefondat capătul de cerere privind plata indemnizației de dispozitiv pentru viitor.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Asupra excepției prescripției drepturilor bănești solicitate de reclamanți pentru perioada 01.03.2005 - 16.09.2005, instanța a reținut că, potrivit art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Potrivit art. 1 coroborat cu art. 3 și art. 7 din Decretul nr. 167/1998, dreptul la acțiune, având un caracter patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, de 3 ani, calculat de la data nașterii dreptului la acțiune.
Cum creanța reclamanților a devenit exigibilă în fiecare lună în momentul efectuării plății, iar reclamanții au învestit instanța cu soluționarea prezentei acțiuni la 16.09.2008, s-a constat că a intervenit prescripția cu privire la drepturile bănești aferente perioadei 01.03.2005 - 16.09.2005 deoarece acestea au fost solicitate după împlinirea termenului de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Asupra fondului cauzei, tribunalul a constatat că reclamanții au calitatea de angajați în cadrul administrației publice, respectiv în aparatul de specialitate al primarului mun. F și că potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de conducere și gradații, respectiv din salariul de bază, conform art. 1 din Legea nr. 138/1999, dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Instanța de fond a avut în vedere că potrivit art.9 alin.4 din OUG nr.63/2003 Ministerul Administrației și Internelor a emis Ordinul nr.496/28.07.2003, prin care a fost completat Ordinul MAI nr.275/2002, în sensul introducerii pct.9.2 având conținutul "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice", apreciind că această completare îi vizează și pe reclamanți, care își desfășoară activitatea ca personal civil în sensul dat de art.31 pct.1 din Ordinul MAI 275/2002, în cadrul Primăriei
Referitor la cererea privind acordarea sporului de dispozitiv de 25% lunar pe viitor, instanța a respins-o ca nefondată, motivat de faptul că creanța nu îndeplinește cumulativ cele 3 condiții de a fi certă, lichidă și exigibilă, nefiind născută și putând fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de munca dintre părți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Primăria municipiului F - prin primar și a arătat că bugetul local aferent anului 2008 nu dispune de fonduri bănești în vederea acoperirii sumelor solicitate de reclamanți.
Analizând recursul declarat de pârâtă, în raport de motivele invocate, Curtea constată că acesta este întemeiat.
Legea nr. 138/1999 republicată, care reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, prevede plata unei indemnizații de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizație de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Prevederile acestui act normativ se adresează strict unei categorii profesionale care la data intrării în vigoare a legii - 1999 - privea personalul militar din cadrul Ministerului d e Interne, Ministerului Apărării Naționale, și Ministerului Justiției, așa cum prevede expres art.3 din Legea nr.138/1999.
În anul 2004, structura Ministerului d e Interne a suferit modificări în sensul că a devenit Ministerul Internelor și Administrației Locale, prin trecerea în cadrul administrației locale a unor servicii cum sunt: pașapoartele, evidența personalizată, etc. În acest context, a fost emis. nr. 496/2003, prin care se specifică faptul că pentru personalul civil trecut în rândul administrației publice locale funcțiile specifice din armată sunt asimilate noilor funcții care sunt însă strict enumerate.
Deși au fost invocate și prevederile art. 9.2 din ordin, potrivit cărora "indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și s-a reținut că legiuitorul nu a făcut distincție între nivelele administrației publice și nici între categoriile de personal ce funcționează în cadrul administrației publice", Curtea observă că un act normativ de punere în aplicare a unei legi, cum este și Ordinul nr. 496/2003, nu poate extinde sfera de aplicare a legii pe care este chemat să o aplice, principiul ierarhiei forței juridice a actelor normative consacrat de dispozițiile art.4 din Legea nr.24/2000 excluzând fără echivoc această posibilitate.
Rezultă cu claritate din cuprinsul art.2,3 din Legea nr.138/1999 că sporul de dispozitiv este o remunerație specială întemeiată pe specificul raporturilor de muncă ale angajaților din instituțiile enumerate la art.1.
Pentru considerentele învederate, văzând și dispozițiile art.304 pct.9, art.306 al.2, art.312 al.1,2,3 Cod proc. civilă,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul F - prin Primar cu sediul în F,-, județul S, împotriva sentinței nr.3196 din 30.10.2008 a Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Modifică parțial sentința tribunalului în sensul că:
Respinge și pretențiile privind indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază pentru perioada 17 septembrie 2005 - 30 octombrie 2008, ca nefondate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/9.02.2009
Președinte:Sas Remus
Judecători:Sas Remus, Nechifor Veta, Morariu Adriana
