Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1392/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1392
Ședința publică de la 24 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Constantin Diaconu
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul SINDICATUL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ "CONSILIUM" și pârâtul PRIMARUL COMUNEI împotriva sentinței nr.767 din 5 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant SINDICATUL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ "CONSILIUM" prin consilier juridic lipsind recurentul pârât PRIMARUL COMUNEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursurile au fost declarate în termen legal și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru.
Curtea, apreciind dosarul în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic pentru recurentul reclamant SINDICATUL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ "CONSILIUM" a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii și acordarea celor două sporuri în procent de câte 25% fiecare din salariul de bază.
Cu privire la recursul declarat de pârâtul PRIMARUL COMUNEI solicită respingerea acestuia ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința nr.767 din 5 decembrie 2008, Tribunalul O l a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul din Administrația Publică O "Consilium, în calitate de reprezentant legal al funcționarilor publici, membri de sindicat, -, G, și a obligat pârâtul Primarul Comunei la plata drepturilor salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare de până la 25% din salariul de încadrare începând cu data de 01.10.2005 până la data prezentei și în continuare, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii drepturilor până la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 188/1999 care precizează că pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului.
S-a constatat că ultimele două elemente, suplimentul postului și suplimentul gradului au fost suspendate succesiv, după cum urmează: pentru anul 2005 prin art.44 din OUG92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, pentru anul 2006 prin art.48 din nr.
OGS-a mai reținut că suspendarea prevăzută de actele normative anterior menționate nu operează și pentru anii 2007 și 2008m astfel că dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării devine actual, partea fiind repusă în drepturi cu caracter retroactiv, adică începând cu 1 ianuarie 2004.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul Sindicatul din Administrația Publică O "Consilium" și pârâtul Primarul Comunei, considerând-o netemeinică și nelegală.
A susținut recurentul reclamant că instanța de fond a admis acțiunea, până la data pronunțării hotărârii și în continuare, cu precizarea în dispozitiv a cuantumului "până la 25% din salariul de încadrare", că această formulare este de natură a da posibilitatea instituției sau autorității publice pârâte să acorde reclamanților un procent de maximum 25%, mult mai mic decât ce solicitat, respectiv de 25% din salariul de bază.
În motivarea recursului, pârâtul Primarul Comunei a arătat că suplimentul postului și suplimentul gradului nu sunt datorate de către angajator, deoarece prevederile art.29 alin.1 lit.c și d din Legea 188/1999 au fost suspendate în mod expres prin art.44 din OUG 92/2004 și art.48 din OG 2/2006, iar actuala ordonanță ce reglementează drepturile salariale ale funcționarilor publici nu prevede implicit că aceste sporuri se vor relua.
A mai criticat sentința și sub aspectul stabilirii cuantumului plății drepturilor salariale către reclamanți prin includerea sintagmei "de până la 25%" din salariul de bază, în sensul că nu poate dispune pentru trecut, prin acordarea de procente diferențiate conform situației personale a fiecărui funcționar public.
Examinând recursurile, Curtea reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Prevederea legală privind compunerea salariilor funcționarilor publici a fost suspendată prin art.44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea 188/1999 (actual art.31), cu modificările ulterioare.
Ulterior, prin OG 2/2006, au fost suspendate prevederile art.29 alin.1 lit.c și d din Legea 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.
Curtea precizează că prin modificarea adusă Legii 188/1999 prin Legea 251/2006, lit"d" a aliniatului 1 art.29 care prevedea suplimentul corespunzător gradului a fost modificată, în sensul prevederii suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Prin Ordonanța Guvernului nr.6/24 ianuarie 2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Potrivit art.1 alin.2 din OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999
OG 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotrivă în art.48 al acestui act normativ se arată că dispozițiile ordonanței se completează cu dispozițiile Legii 188/1999
Astfel fiind, Curtea reține că în componența salariilor funcționarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Așadar, acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale, analizate mai sus, suspendarea dispusă prin actele normative menționate încetându-și aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamanților, devenind actual.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art.37 din OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
În art.37 alin.3 teza ultimă din OG 6/2007, se prevede expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută.
Alături de argumentele deduse din legislația națională, Curtea arată că în speța de față sunt incidente și prevederile art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin Legea 30/18 mai 1994.
În conformitate cu prevederile art.11 din Constituția României, statul român are obligația de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte, iar tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Urmare a acestei prevederi constituționale, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele anexă se aplică în ordinea juridică internă a statelor contractante.
Potrivit principiului subsidiarității, garantarea drepturilor consacrate de Convenție, care presupune atât respectarea acestora de către autoritățile naționale, cât și înlăturarea consecințelor eventualelor încălcări suferite de titularii lor, se asigură, în primul rând, de fiecare stat contractant.
În consecință, primul judecător al Convenției este judecătorul național, care urmează să aplice direct prevederile convenționale, normele juridice internaționale privitoare la protecția drepturilor omului au aplicabilitate directă în dreptul intern.
Așa cum s-a enunțat mai sus, potrivit prevederilor art.11 alin.2 din Constituția României revizuită, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, ceea ce înseamnă că, după ratificare Convenția a devenit parte integrantă a sistemului român de drept și a dobândit în cadrul acestuia. aplicabilitate directă, dispozițiile Convenției având forță constituțională și supralegislativă.
Articolul 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor Omului și libertăților fundamentale prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat în jurisprudența sa o noțiune autonomă specifică sistemului Convenției, pe care a dezvoltat-o din noțiunea inițială a textului:" orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale".
În hotărârea Gasus - împotriva Olandei din 23 februarie 1995, Curtea a explicat că noțiunea de bun reglementată de art.1 al Protocolului, are o semnificație autonomă și în mod evident nu se limitează numai la proprietatea unor bunuri corporale, anumite alte drepturi și interese care constituie active pot fi considerate drepturi de proprietate și deci bunuri în sensul acestei dispoziții.
CEDO a arătat că noțiunea de bun se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
În cuprinsul acestei decizii a fost prezentată legislația națională care reglementează compunerea salariului funcționarilor publici, și s-a arătat că în mod neîndoielnic salariul funcționarilor publici cuprinde, alături de alte elemente suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste două elemente au conținut economic și, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamantul ar fi putut să aibă în patrimoniul său în mod efectiv și licit sumele aferente suplimentelor.
Prin suspendarea periodică, reclamanții au fost privați de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.
Curtea constată că prin neacordarea efectivă a drepturilor aferente celor două suplimente a avut loc o încălcare a art.1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art.11 și art.20 din Constituția României, se va acorda prioritate reglementării internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.
În consecință, recursul declarat de pârâtul Primarul comunei este nefondat și urmează a fi respins.
În ceea ce privește recursul formulat de reclamant, Curtea reține că prin precizarea în dispozitiv a cuantumului "până la 25% din salariul de încadrare" pot să apară dificultăți cu ocazia executării obligației de plată, astfel încât în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă urmează a-l admite, modificând sentința în sensul obligării pârâtului la plata celor două suplimente în cuantum de câte 25% fiecare din salariul de bază.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea, în baza art. 312. va respinge recursul formulat de pârâtul Primarul comunei, va admite recursul formulat de reclamantul Sindicatul din Administrația Publică O "Consilium", va modifica în parte sentința, în sensul că va obliga pârâtul la plata celor două suplimente în cuantum de câte 25% fiecare din salariul de bază.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de PRIMARUL COMUNEI împotriva sentinței nr.767 din 5 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.
Admite recursul formulat de Sindicatul din Administrația Publică "Consilium" împotriva aceleiași sentințe.
Modifică în parte sentința în sensul că obligă pârâtul la plata celor două suplimente în cuantum de câte 25% fiecare din salariul de bază.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
LF/ 2 ex/30.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Costinel Moțîrlichie, Constantin Diaconu
