Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1396/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.188/1999 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1396
Ședința publică din 03 iulie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Hîncu Cezar
JUDECĂTOR 3: Grosu Cristinel
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul Regional - cu sediul în S, - - nr. 72, județul S, împotrivasentinței nr. 447 din 12 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamantul intimat, cu domiciliul în S, - - nr. 31, -. 49,. B,.2, județul S, pârât intimat fiind - cu domiciliul ales la Comisariatul Județean S - - - nr. 72, județul
La apelul nominal făcut ședință publică au răspuns consilier juridic - pentru pârâta recurentă Garda Națională de Mediu, avocat pentru reclamantul intimat, lipsă fiind acesta și pârâtul intimat.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care, grefierul de ședință învederează instanței că la dosar s-a depus de către reclamantul intimat întâmpinare la motivele de recurs, din care un exemplar s-a înmânat reprezentantei recurentei.
Instanța verifică actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Consilier juridic - pentru pârâta recurentă Garda Națională de Mediu, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată. În susținere precizează că instanța de fond nu a avut în vedere constatările din raportul de inspecție fiscală din data de 13 iunie 2008 desființate de constatările controlului ulterior încheiat de comisarii din cadrul Comisariatul General Mai arată că reclamantului intimat
i s-a aplicat cea mai mică sancțiune disciplinară prevăzute de lege, respectiv mustrare scrisă. Depune concluzii scrise.
Avocat pentru reclamantul intimat, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. În susținere, precizează că reclamantul în calitate de comisar la unitatea pârâtă a efectuat un control la obiectul. "" R C și a încheiat raportul de inspecție din 13 iunie 2008. Cu ocazia unui alt control la o diferență de 4 luni, comisarii NM. B au întocmit un alt raport și în urma căruia i s-a aplicat sancțiunea "avertisment". Consideră că raportul de inspecție întocmit la data de 13 iunie 2008 a fost confirmat și însușit prin semnătură de comisarul coordonator iar în perioada celor 4 luni au avut loc modificări în reglementarea activității societății nu poate constitui un motiv de sancționare. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței seria - nr. - din 02.07.2009.
In temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă rămâne în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția Comercială, contencios administrativ și fiscal, înregistrată sub nr.8022/86 din 24.11.2008, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean S și, anularea Deciziei nr.1 din 24.10.2008 emisă de secund pârât, prin care a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea "mustrare scrisă".
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că Decizia nr.1 din24.10.2008, prin care a fost sancționat disciplinar este nelegală și netemeinică întrucât nu a săvârșit abaterile ce au fost reținute în sarcina sa, respectiv că ar fi încălcat prevederile legale referitoare la îndatoririle de serviciu raportat la art.77 alin.2 lit. "j" din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările ulterioare.
Potrivit art.35 alin.2 lit."a" din nr.HG1210/2003, sub sancțiunea nulității absolute, actul administrativ de sancționare trebuie să cuprindă "descrierea faptei care constituie abatere disciplinară", ceea ce presupune redarea în concret a acestora, cu specificarea datei la care au fost comise, pentru a se putea verifica și respectarea termenului de două luni de la data săvârșirii faptei, în care poate fi sesizată comisia de disciplină, astfel cum pretind disp. art.24 alin.4 din același act normativ.
A mai arătat reclamantul că, Curtea Europeană de Justiție a arătat de nenumărate ori faptul că deciziile luate de funcționarii publici din instituțiile europene trebuie motivate de o manieră suficientă, care să permită părților să-și apere drepturile, pe când o insuficientă motivare reprezintă o carență ce va sta întotdeauna la baza anulării actului respectiv
Pe de altă parte, decizia contestată nu a fost emisă cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de nr.HG1210/2003, nefiind respectată procedura cercetării prealabile, ceea ce atrage nulitatea absolută a deciziei de sancționare, raportată la art.79 din Legea nr.188/1999, în cauză nefiind aplicabile prevederile art.78 alin.1 din aceeași lege, comisarul șef coordonator neavând competența legală de numire în funcția publică. Referitor al motivele reținute de conducătorul instituției, reprezentând neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, a precizat că acestea sunt nereale.
Criteriile minime de inspecție vizează urmărirea autorizației de mediu, respectiv fluxurile tehnologice, concentrațiile și debitele de poluare, precum și modul de gospodărire a deșeurilor.
La data de 13.06.2008, agentul economic SC SRL R era în stare de probă tehnică, în perioada de execuție a obiectivului.
In mod evident că după patru luni de zile de la data inspecției anterioare, la data controlului - Comisariatul Municipiului B -15.10.2008
s-au putut constata neconformități referitoare la gradul de conformare la legislația de mediu, la acea dată schimbându-se condițiile de funcționare și autorizare incluse în autorizația integrată de mediu, emisă ulterior inspecției efectuată de reclamant, de către
In aceste împrejurări, a apreciat că nu a săvârșit nicio abatere disciplinară, fapt pentru care sancțiunea " mustrare scrisă" este nelegală.
In drept, reclamantul a invocat dispozițiile Legii nr.188/1999.
Pârâtul prin întâmpinare a solicitat, pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca inadmisibilă întrucât nu au fost respectate dispozițiile. art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004, coroborate cu dispozițiile art.109 pct.2 Cod procedură civilă și cu dispozițiile art.89 alin.1 din Legea 188/1999.
Pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean S, prin întâmpinare a solicitat, pe cale de excepție, respingerea ca inadmisibilă a acțiunii întrucât nu au fost respectate dispozițiile art.7 al.1 din Legea nr.554/2004, invocând practică judiciară în materie și anume Decizia nr.519 din12.02.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și alte sentințe.
Prin notele scrise, pârâta Garda Națională de Mediu a solicitat respingerea ca nefondată a contestației pentru următoarele motive:
In urma inspecției de teren efectuată în perioada 12-13.06.2008 la SC SRL R, de către comisarii și, s-a încheiat Raportul de inspecție nr.142/13.06.2008 unde gradul de conformare la legislația de mediu stabilit de comisari este de 100%, iar ulterior la controlul efectuat de comisarii din cadrul Gărzii Naționale de Mediu s-au găsit neconformități semnificative și prin urmare s-au impus 5 măsuri de conformare, fiind aplicată sancțiunea contravențională cu amendă în sumă de 7500 lei.
S-a mai menționat că în urma analizării Raportului de inspecție nr.142 din 13.06.2008 s-a constatat că se regăsesc la sumarul constatărilor paragrafe identice în proporție de 80% cu cele din Autorizația de Mediu nr.200 din 28.05.2008, rezultând astfel superficialitatea cu care s-a făcut primul control, care nu a respectat normele tehnice din 10.10.2007 privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului din nr.HG1224/2007.
Privitor la sancțiune s-a arătat că a avut loc cercetarea faptei prin audierea în scris a contestatorului, constatându-se că comisarul nu a respectat îndatoririle de serviciu, neaplicând corespunzător dispozițiile legale în vigoare referitoare la modul de efectuare a unui control pe linie de mediu, iar decizia de sancționare îndeplinește toate condițiile de fond și formă.
Prin încheierea de ședință publică din 15.01.2009 s-a respins excepția lipsei procedurii prealabile.
Contestatorul, prin apărător, a invocat excepția nulității absolute a deciziei de sancționare, având în vedere că au fost încălcate dispozițiile art.19,30,50 din HG nr.1344/2007 și astfel a fost încălcat dreptul contestatorului de a dovedi netemeinicia învinuirii și dreptul de a prezenta probe în apărare, dispoziția încălcând și prevederile art.77 lit."j" din Legea nr.188/99, în sensul că nu precizează în ce constă abaterea disciplinară.
S-a mai invocat faptul că dispoziția este lovită de nulitate, fiind emisă de o persoană ce nu are competențe legale de numire în funcție publică, încălcându-se disp.art.78 din Legea nr.188/1999, deoarece persoana care a aplicat sancțiunea nu este numită în funcție publică, iar funcția de comisar coordonator nici nu există în nomenclatorul funcțiilor publice.
Prin sentința nr. 447 din 12 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și, în consecință, respinge acțiunea față de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, s-au respins ca nefondate excepțiile de nulitate și nulitate absolută invocate de reclamant.
S-a admis în partea acțiunea reclamantului și s-a anulat Decizia nr.1 din 24.10.2008 emisă de Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei procedurii prealabile respinsă la termenul din 15.01.2009, instanța de fond a constatat că obligativitatea respectării condițiilor și termenelor prevăzute de Legea nr.554/2004 există numai pentru situația atacării actului de încetare a raporturilor de serviciu, conform art.89 al.1 din Legea nr.188/1999, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.251/2006 nu și în situația contestării sancțiunilor disciplinare, în acest sens fiind și Decizia nr.52 din 10.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului este dată, întrucât în temeiul dispozițiilor art.15 din Legea nr.554/2004 se poate face acțiune împotriva persoanei care a emis actul dacă prin acțiune se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, calitate procesuală pasivă în speță având instituția Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean
Cât privește excepția nulității dispoziției, instanța de fond a constatat că aceasta nu este întemeiată, atât timp cât comisarul șef este numit prin Decizia nr.17 din 14.01.2008, decizie în vigoare, care nu a fost revocată sau anulată.
Cât privește afirmația că sunt încălcate dispozițiile art.78 al.1 din Legea nr.188/1999, în sensul că nu este numit în funcție publică, instanța nu a primit-o, atât timp cât dispoziția legală de mai sus se referă la o persoană care are competența legală de numire în funcție publică și nu la faptul că cel care aplică sancțiunea trebuie să fie numit în funcție publică.
Excepția nulității absolute nu este dată în speță având în vedere că procedura cercetării administrative este obligatorie pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute la art.77 al.3 lit.b,c din Legea nr.188/1999, nu și în cazul aplicării sancțiunii prevăzute de art.7 al.3 lit.a din același act normativ cum este în speță dispoziția prin care contestatorul a fost sancționat cu mustrare scrisă.
Privitor la această sancțiune legea prevede doar audierea funcționarului public care trebuie consemnată în scris, nota explicativă a contestatorului fiind atașată la dosar (filele 15-16). Chiar din lecturarea dispozițiilor de sancționare s-a constatat că fapta a fost descrisă în fapt și drept.
Pe fond, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin decizia de sancționare nr.1 din 24.10.2008, contestatorul a fost sancționat cu mustrare scrisă (fila 4), motivat de faptul că în Raportul de inspecție nr.142 din 13.06.2008 se regăsesc paragrafe identice în proporție de 80% cu cele din Autorizația de Mediu nr.200 din 28.05.2008 emisă pentru societatea SC SRL R și s-a constatat că gradul de conformare la legislația de mediu stabilit de contestator este de 100%, iar în urma controlului efectuat de comisarii din cadrul Gărzii Naționale de Mediu la același obiectiv s-a constatat neconformități care au impus 5 măsuri de conformare și aplicarea unei sancțiuni contravenționale.
Față de diferența de 4 luni dintre cele două rapoarte de inspecție, prima instanță a apreciat că sunt justificate diferențe privitoare la respectarea autorizației de mediu, mai ales că indicatorii de calitate a apelor impurificate și emisiile de poluanți în aer s-au stabilit în baza rapoartelor de încercare, măsurători și încercare fizică chimică din date diferite.
Astfel, din lecturarea raportului de inspecție din 13.06.2009 încheiat de contestator s-a constatat că determinările sau efectuat în perioada februarie-mai 2008 (fila 81), iar la controlul din 16.10.2008 determinările au fost făcute în perioada mai-septembrie 2008.
Împrejurarea că în raportul încheiat la data de 13.06.2008 de către contestator se copie în proporție de 80% din Autorizația de Mediu nu constituie un motiv de sancționare, atât timp cât nu s-a dovedit că constatările efectuate nu sunt reale.
S-a concluzionat astfel că sancțiunea aplicată contestatorului nu este fondată, atât timp cât este vorba de două controale pentru perioade diferite, iar constatările cuprinse în Raportul de inspecție din 13.06.2008 nu au fost desființate.
Față de cele reținute, prima instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și pe cale de consecință a respins acțiunea față de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și a respins ca nefondate excepțiile de nulitate și nulitate absolută invocate de reclamant. Totodată a admis în parte acțiunea și a anulat Decizia nr.1 din 24.10.2008 emisă de Garda Națională de Mediu
- Comisariatul Județean
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Garda Națională de Mediu -
Comisariatul Regional S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului și concluziile scrise depuse la dosar, pârâta reiterează apărările de la prima instanță, în sensul că la controlul ulterior efectuat de către comisarii din cadrul Comisariatului Municipiului B la SC "" SRL R s-au constatat neconformități semnificative față de situația de fapt reținută cu ocazia inspecției de teren efectuată de reclamant și un alt comisar de la Comisariatul Județean în perioada 12 - 13.06.2008 la aceeași societate.
De asemenea se critică faptul că raportul de control din12-13.06.2008 reia concluziile din Autorizația de mediu eliberată SC "" SRL.
Recursul care, în drept, se încadrează conform art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, este nefondat.
Este de observat că atât la prima instanță cât și în recurs s-a criticat faptul că la controlul ulterior efectuat în luna octombrie 2008 de către comisarii din cadrul Comisariatului Municipiului B s-a constatat o altă situație de fapt decât cea constatată cu ocazia controlului efectuat în luna iunie 2008 la SC "" SRL R.
Ori, atâta timp cât din probele dosarului nu rezultă că situația de fapt nu a cunoscut modificări din luna iunie - data primului control - până în luna octombrie - data celui de-al doilea control - instanța este în imposibilitate de a aprecia dacă ceea ce s-a constatat ca deficiențe în luna octombrie, exista, în fapt și în luna iunie.
În condițiile în care raportul de inspecție întocmit de contestator nu a fost desființat există o puternică prezumție că acesta reflectă realitatea, situația de fapt cunoscând modificări în perioada iunie - octombrie 2008.
De asemenea, preluarea, în parte, în raportul de control întocmit de contestator a dispozițiilor din Autorizația de mediu eliberată SC "" SRL R, nu constituie un motiv de nulitate a raportului.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, recurentul va plăti intimatului suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Având în vedere acestea,Curtea, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, declarat de pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul Regional - cu sediul în S, - - nr. 72, județul S, împotrivasentinței nr. 447 din 12 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava-Secția comercială, contencios administrativ și fiscal(dosar nr-), în contradictoriu reclamantul intimat, cu domiciliul în S, - - nr. 31, -. 49,. B,.2, județul S, pârât intimat fiind - cu domiciliul ales la Comisariatul Județean S - - - nr. 72, județul
Obligă recurentul să plătească intimatului, suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 iulie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pentru judecător - -
aflată în concediu de odihnă, semnează
președintele instanței, conform
art. 261 alin. 2 Cod procedură civilă
Red.- -
Jud.fond:
Tehnoredact.
2 ex./21.07.2009
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Hîncu Cezar, Grosu Cristinel
