Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 14/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 14/CA
Ședința publică de la 18 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta, domiciliată în comuna, satul, județul I, în contradictoriu cu intimatul Primarul comunei, având ca obiect - litigiu/Legea nr.188/1999-suspendare act administrativ, recurs împotriva sentinței nr-581/ca/13.10.2009 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 11 ianuarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din această hotărâre, și că, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitate reprezentanților părților de a depune și concluzii scrise,
s-a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi 18 ianuarie 2010.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului în contencios administrativ și fiscal de față:
Prin sentința civilă nr.581/ca/13.10.2009, pronunțată de Tribunalul Iași, a fost respinsă cererea de suspendare a Dispoziției nr.51/31.03.2009 emisă de Primarul comunei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu și că a nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea, ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.
Suspendarea executării actelor administrative constituie o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate.
Art.15 din Legea nr.554/2004 stabilește că, pentru motivele prevăzute de art.14, reclamantul poate solicita și prin cerere adresată instanței competente pentru anularea actului atacat să se dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Din textele precizate rezultă că, pentru soluționarea favorabilă a cererii de suspendare, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții:cazul să fie bine justificat și paguba iminentă.
S-a mai reținut că în cauză nu s-a dovedit existența acestor condiții, că reclamanta nu a indicat nici un element de nelegalitate evidentă, manifestă a actului administrativ contestat, iar toate criticile sale, cuprinse în cererea de chemare în judecată, privesc o eventuală lipsă de fundament a constatărilor comisiei de disciplină cu privire la conduita sa profesională și nu există nici o referire la o posibilă încălcare a competențelor legale de către pârât prin emiterea Dispoziției nr.51/31.03.2009.
De asemenea, s-a reținut că nu există dovezi ale pagubei iminente, respectiv, ale prejudiciului material viitor și previzibil produs reclamantei, imposibil sau dificil de reparat, și că simpla încetare a raportului de serviciu al reclamantei și neplata drepturilor salariale aferente nu este suficientă pentru suspendarea executării actului atacat.
S-a considerat că se impunea ca reclamanta să susțină justificat o vătămare conexă și diferită de efectul direct ce îl determină executarea dispoziției atacate asupra intereselor sale și că nu există indicii în speță că încetarea raportului de serviciu al reclamantei este de natură să producă o perturbare previzibilă, gravă a funcționării comunei, din moment ce atribuțiile reclamantei au fost preluate de o altă persoană.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta, care consideră sentința ca fiind nelegală și netemeinică, motivat de faptul că se consideră victima unor abuzuri din partea pârâtului, fiind al patrulea act administrativ emis de pârât în ceea ce o privește, două din ele fiind anulate de instanță, pe motiv de nelegalitate și netemeinicie.
Precizează recurenta că cererea de suspendare a executării actului administrativ îndeplinește cele două condiții imperative cerute de dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004.
Deși legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare.
Curtea, examinând cererea de recurs și dosarul de fond, reține cele ce urmează.
Prin cererea adresată instanței de contencios administrativ investită, reclamanta a solicitat anularea Dispoziției nr.51 a Primarului comunei, din data de 31 martie 2009, prin care a fost destituită din funcția de contabil, ocupată prin concurs, în mod legal, cât și suspendarea actului administrativ contestat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
S-a arătat în motivarea cererii că actului administrativ contestat nu i se poate aplica prezumția de legalitate, câtă vreme între reclamanta-recurentă și pârâtul-intimat există un conflict, având la bază mai multe criterii de ordin politic și personal.
Actul administrativ a cărui anulare se solicită este al patrulea act administrativ emis de pârât în ceea ce o privește, două din ele fiind anulate de instanță, pe motiv de nelegalitate și netemeinicie, iar unul se află pe rolul instanței în curs de soluționare.
Reclamanta are calitatea de funcționar public, astfel că orice măsuri privitoare la o eventuală destituire a sa trebuia să primească și avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că reclamanta - recurentă a acumulat mai multe datorii pe care nu le mai poate onora la timp, iar reclamanta putea beneficia de prezumția de nevinovăție, până la proba contrarie, atâta timp cât două din actele emise de pârât au fost anulate prin hotărâri irevocabile.
Având în vedere că în cauză există suficiente probe( filele 66-69 și 219-223) ce sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ și care să argumenteze că este vorba de "un caz bine justificat"- prima condiție cerută de lege pentru a se solicita suspendarea executării actului administrativ contestat până la soluționarea pe fond a cauzei.
De asemenea și cea de a doua condiție cerută de lege este îndeplinită pentru a se dispune, în temeiul aret.15 din Legea nr.554/2004, suspendarea executării actului administrativ contestat, reclamanta-recurentă făcând dovada problemelor sale financiare, datorate acestor acte succesive de destituire.
Față de această situație și având în vedere dispozițiile art.312 din codul d e procedură civilă, urmează a se admite recursul și a fi modificată sentința recurată, în sensul admiterii cererii formulate și a suspendării executării Dispoziției nr.51 din 31.03.2009, emisă de pârâtul Primarul comunei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr.581/CA/13.10.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în tot.
Admite cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei, județul
Dispune suspendarea Dispoziției nr.51/31.03.2009 emisă de către pârâtul Primarul comunei, județul I, până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 18 ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.RL/17.02.2010
Tehnored.gref.TN/18.02.2010
Jud.fond- - Tribunalul Iași.
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Leocadia Roșculeț, Dan
