Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1427/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1427/2008
Ședința publică din 13 Iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTORI: Sergiu Leon Rus, Rodica Filip Eleonora
- - Președintele secției
GREFIER: -
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către pârâții ȘCOALA DE AGENȚI DE POLIȚIE " " C-N și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva Sentinței civile nr. 432 din 7 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, -, G, C, A, -, G, precum și cu pârâții intimați MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999) - spor fidelitate.
La apelul nominal, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile se află la primul termen de judecată, recursul pârâtei Școala de Agenți de Poliție " " este netimbrat, iar recursul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că prin ambele memorii de recurs și prin întâmpinare părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Se constată că la data de 4 iunie 2008 pârâta Școala de Agenți de Poliție " " C-N a înregistrat la dosar întâmpinare la recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin care solicită respingerea acestui recurs, întâmpinare care este însoțită de dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 19,50 lei - chitanță în original și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei, astfel încât recursul pârâtei este legal timbrat.
Curtea, observând că pricina se află în stare de judecată, o reține în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.432 din 07 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost respinsă ca nefondată actiunea formulată de reclamantii, si și a fost admisă actiunea reclamantilor, G, C, A, A, G, în contradictoriu cu paratii MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE, SCOALA DE AGENTI DE POLITIE si MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR și în consecință au fost obligații paratii Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Inspectoratul General al Politiei Romane si Școala de Agenti de politie sa plateasca reclamantilor sporul de fidelitate actualizat cu rata inflatiei la data platii pentru anul 2005, proportional cu perioada lucrată.
A fost admisă cererea de chemare in garantie a Ministerului Economiei si Finantelor formulata de Ministerul Internelor si Reformei Administrative si SCOALA DE AGENTI DE POLITIE si obliga Ministerul Economiei si Finantelor sa aloce fondurile bănesti necesare plătii acestor drepturi.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că prin cererea din14.12.2007, reclamantii - in calitate de politisti - au chemat in judecata MIRA, IGPR, Scoala de Agenti de Politie " " si MEF pentru a fi obligati la plata sporului de fidelitate pentru anul 2005. Au aratat ca acest drept le-a fost acordat prin OG 38/2003, dar ca le-a fost suspendat prin OUG nr. 118/2004, iar dupa incetarea efectelor suspendarii sumele datorare nu le-au fost achitate.
MIRA si Scoala de Agenti de Politie " " s-au opus admiterii actiunii, pe motiv ca nu exista sumele aferente anului 2005 si au chemat in garantie MEF.
Scoala de Agenti de Politie " " si MEF au invocat lipsa calităților procesuale pasive, prima sustinand faptul că pârâtii au fost incadrati in unitate in cursul anului 2006, perioada pentru care solicitând acordarea drepturilor salariale fiind pentru anul 2005, iar secunda, pentru că intre ea si reclamanti nu ar exista vreun raport juridic distinct.
Tribunalul a respins cele două exceptii. Astfel, reclamantii sunt indreptățiti să primească drepturile salariale invocate de la institutia la care isi desfăsoară activitatea in momentul introducerii actiunii, intrucat cu adeverinta emisa chiar de parata sa facut dovada ca in 2005 reclamantii, cu exceptia a trei persoane, erau angajati ai acesteia. Cât priveste Ministerul Economiei si Finantelor, este real că intre acest pârât si reclamanti nu există un raport juridic, Însă el nu a fost chemat in judecată pentru a plăti drepturile salariale restante, ci doar pentru a le include intr-o rectificare de buget, operatiune pentru care este responsabilă potrivit Legii 500/2002.
Cu privire la reclamantii, si, actiunea a fost respinsă. Aceasta pentru că nu există dovada că ei au fost angajati la Scoala de Agenti de Politie în perioada anului 2005, ca urmare, actiunea promovată de acestia a fost respinsă.
Tribunalul a admis actiunea formulată de ceilalti reclamanti.
Astfel, art. 6 din OG 38/2003 prevede:Pentru activitatea desfasurata în instituțiile din sectorul de apărare nationala, ordine publica și siguranta nationala, În calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, politistilor Ii se acorda un spor de fidelitate de pana la 20% din salariul de baza, În condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.OUG 118/2004, prin art. 2 alin.1, a dispusin anul 2005 se suspenda aplicareaaacestor dispoziții.
Conform 64 alin 2 din Legea 24/2000:La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintra de drept în vigoare- asadar dispozitiile art. 6 au redevenit aplicabile din 1 ian 2006, dispozitii care nu au fost abrogate, ci doar executarea lor fiind suspendata. Ca urmare, politistii au dreptul la plata sporului de fidelitate pe anul 2005, iar paratilor Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Inspectoratul General al Politiei Romane si Scoala de Agenti de Politie " " C-N, in calitate de ordonatori de credite, le revine aceasta obligatie.
Potrivit art 60, s-a admis cererea de chemare in garantie a Ministerului Economiei si Finantelor, formulată de MIRA si Scoala de Agenti de Politie. Aceasta pentru ca acest minister este responsabil de propunerile pentru alcatuirea proiectului de buget de catre Guvern si distribuirea acestuia, conform Legii nr. 500/2002, buget in care trebuie incluse si sumele la care au dreptul reclamantii.
Au fost respinse exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei si Finantelor invocată de acest pârât si a pârâtului Scoala de Agenti de Politie " " C-
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta Școala de Agenți de Poliție C-N solicitând admiterea recursului, și rejudecând cauza pe fond, respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
În motivare se arată că prin sentința pronunțată, instanța de fond a admis acțiunea reclamanților obligând pârâțții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de fidelitate aferent anului 2005 actualizat cu rata inflației la data efectuării plății, proporțional cu perioada lucrată.
Apreciază sentința pronunțată ca neîntemeiată, în contextul în care prevederile art.6 din OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, potrivit cărora "pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor Ii se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază." au fost suspendate pentru anul 2005 în baza art. 2 alin. 1 din nr.OUG 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Internelor și Reformei Administrative. În considerarea acestei situații, în bugetul aprobat al Școlii de Agenți de Poliție " " C-N, în anul 2005 nu au fost prevăzute fonduri pentru plata sporului de fidelitate. De altfel, în art. 57 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că "acordarea drepturilor bănești reglementate prin prezenta ordonanță se face În limita fondurilor bugetare aprobate anual".
Având în vedere că, potrivit dispozițiilor legale invocate exercițiul dreptului prevăzut de art. 6 din nr.OG 38/2003, cu modificările și completările ulterioare, a fost suspendat în anul 2005, consideră că instituția nu poate fi obligată la plata sumelor solicitate prin cererea de chemare în judecată, întrucât aceasta ar echivala cu recunoașterea producerii de efecte juridice a unui act normativa cărui aplicare, în perioada de referință, era suspendată.
Potrivit art.56 alin.1 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată " după intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia, pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele", în alin.2 arătându-se că evenimentele legislative enumerate pot fi dispuse prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.
În acest sens, în art.64 din Legea nr.24/2000 se prevede că "În cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior. În această situație se vor prevedea, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum și durata ei determinată", în alineatul 2 menționându-se expres că "la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare".
În temeiul acestor prevederi legale, aplicarea dispozițiilor art. 6 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor a fost suspendată pe parcursul anului 2005, fapt pentru care polițiștilor nu Ii s-a putut plăti sporul de fidelitate de care ar fi beneficiat.
Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziții legale nu poate fi nesocotită. Cât timp o dispoziție legală este suspendată, aceasta nu poate produce efecte juridice, altfel spus, pe perioada suspendării, este ca și când respectiva reglementare nu ar exista.
Din economia prevederilor art. 4 alin. 3 si ale 72 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, reiese fără echivoc faptul că angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat pentru Școala de Agenți de Poliție " " C-N se face numai în limita creditelor bugetare aprobate, iar aceste sume reprezintă plafoane maxime care nu pot fi depășite, utilizarea creditelor bugetare În alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate fiind de natură să atragă răspunderea celor vinovați. Așadar, în lipsa unei alocări de credite bugetare cu această destinație, instituția noastră, în mod legal, nu a plătit reclamanților sumele reprezentând sporul de fidelitate aferent anului 2005.
Prin recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În motivare se arată că prin sentința atacată Tribunalul Cluja respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, a admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat virarea fondurilor necesare pentru plata sumelor reprezentând drepturi salariale acordate reclamanților.
Reiterează apărările invocate la fond respectiv lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată.
În cazul în care reclamanții au înțeles să cheme în judecată Ministerul Economiei și Finanțelor în vederea alocării fondurilor necesare plății sumelor pretinse învederează faptul că rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casă bugetară revine Guvernului, respectiv parlamentului. Potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul este acela care adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de Guvern.
În conformitate cu prevederile art.4 alin.1 li alin.2 dinn Legea nr.500/2002 legea bugetară anuală prevede și autorizarea pentru anul bugetar veniturile și cheltuielile prin buget, în cadrul cărora se angajează și se ordonatează și se efectuează plăți, acestea reprezentând limita maximă care nu poate fi depășită.
Școala de Agenți de Poliție " " C-N prin întâmpinarea formulată a solicitta respingerea recursului Ministerului Economiei și Finanțelor și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond în ceea ce privește admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Analizând recursurile formulate din prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Referitor la recursul Școlii de Agenți de Poliție " " se reține că acesta nu este fondat.
Chiar dacă prevederile art.6 din OUG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor potrivit cărora "pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază" au fost suspendate pentru anul 2005 în baza art.2 alin.1 din OUG nr.118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului A, nu se poate considera ca dreptul în discuție nu există, deoarece nici un text legal nu îl înlătură, suspendând doar exercițiul său, împrejurarea care nu poate fi considerată o desființare.
Prin urmare, temeiul juridic al dreptului există și în prezent ca atare, interpretarea dată de recurentă prev. art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă, este una eronată.
Pe de altă parte, invocarea în prezent a suspendării prin legile bugetare apare a fi o încălcare a principiului neretroactivității legii civilem consacrată de art. 15 alin. 2 din Constituție și art. 1 din Codul civil. Art. 41 din Constituția României statuează că salariații au dreptul al protecția socială a muncii, iar potrivit art. 53 din legea fundamentală restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicabilă în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere însăși existenței dreptului.
Ca atare, subzistă obligația de a plăti reclamanților sporul de fidelitate prev. de art. 6 din OG nr.38/2003 în sarcina ordonatorilor de credite, indiferent de rangul lor, considerent pentru care în mod temeinic s-a respins de către prima instanță excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâți recurenți.
În mod similar a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. XXIII din 12.12.2005 pronunțată într-un recurs în interesul legii, vizând o problemă de drept analogă, fiind aplicabilă regula de interpretare logică "ubi eadem est ratio eadem lex esse debet", tocmai pentru ca un drept prevăzut să nu devină obligație lipsită de conținut.
Curtea Constituțională prin decizia nr. 38/25.01.2005 a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din legile bugetului de stat pe anii 2004 - 2005, însă aceasta nu poate fi adusă ca un argument care să conducă la respingerea acțiunii întrucât suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege care conferă reclamanților dreptul la acest spor.
În ceea e privește recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor, legislația muncii, cu referire la raportul de serviciu al funcționarului public, nu interzice utilizarea instituției chemării în garanție, dimpotrivă, atât art. 82 din Legea nr. 168/1999 cât și art. 117 din Legea nr. 188/1999 prevăd că dispozițiile acelor legi se completează cu reglementările de drept comun civile.
Evident, raportul dintre pârât și chematul în garanție nu este unul de dreptul muncii, ca cel dintre reclamant și pârât, ci unul ce decurge din disp. Legii nr. 500/2002 și ale nr.HG 386/2007.
Potrivit prevederilor art. 19 lit. a) din legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, chematul în garanție care elaborează proiectul bugetului de stat este singurul în măsură să propună și apoi să dispună asupra plăților stabilite în favoarea reclamanților, dobândind astfel calitate procesuală pasivă în cauză.
Apărările întemeiate pe disp. art. 15 alin. 1 și 3 din Legea nr. 500/2002 nu prezintă relevanță, întrucât sumele stabilite în favoarea reclamanților, deși datorate, nu au fost prevăzute în bugetul pârâtului
În mod corect s-a constatat că recurentul fost introdus în cauză prin procedura cererii de chemare în garanție instituită pe prev. art. 60 și urm. pr.civ. și este greșit raționamentul indus de recurent conform căruia cererea de chemare în garanție nu este admisibilă în litigiile de muncă.
În speță, litigiul de față este generat de nerespectarea și nerecunoașterea unui drept recunoscut de lege în beneficiul reclamanților care sunt funcționari publici, iar pe de altă parte, realizarea dreptului solicitat de reclamanți presupune plata din bugetul de stat care este conceput și gestionat de Ministerul Finanțelor Publice, așa cum rezultă din economia dispozițiilor Legii nr. 500/2002 și a nr.HG 208/2005.
Constatând legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțată de către instanța de fond, Curtea urmează a respinge recursul formulat de pârâții Școala de Agenți Poliție și Ministerul Economiei și Finanțelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții ȘCOALA DE AGENȚI DE POLIȚIE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva Sentinței civile nr. 432 din 7 martie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Sergiu Leon Rus, Rodica Filip Eleonora
--- - - - -
GREFIER,
-
Red./
2 ex./17.06.2008
Președinte:Sergiu Leon RusJudecători:Sergiu Leon Rus, Rodica Filip Eleonora
