Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 1434/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 1434
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
XXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.857din data de 07.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorj în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA PUBLICĂ DE POLIȚIE COMUNITARĂ.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic, pentru intimata pârâtă DIRECȚIA PUBLICĂ DE POLIȚIE COMUNITARĂ, lipsind recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art.302 Cod Procedură Civilă.
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă DIRECȚIA PUBLICĂ DE POLIȚIE COMUNITARĂ, depune concluzii scrise.
Curtea constatând cauza în stare de judecată, a trecut la deliberări.
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă DIRECȚIA PUBLICĂ DE POLIȚIE COMUNITARĂ, lasă la aprecierea instanței soluția.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj, reclamantul a chemat în judecată pârâtă DIRECȚIA PUBLICĂ DE POLIȚIE COMUNITARĂ, solicitarea obligarea acesteia la plata sporului de confidențialitate în cuantum de 10% începând cu 01.01.2008 și viitor.
În motivare a arătat că lucrează ca director executiv șef la, fiind de profesie jurist și își desfășoară activitatea în proporție de 70% în afara instituției iar statutul profesiei de consilier juridic prevede" consilier juridic poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate".
Art. 26 din muncii, definește clauza de confidențialitate ca fiind clauza prin care părțile convin ca pe durata desfășurării raportului de muncă și după încetarea acestuia să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului.
Potrivit dispozițiilor art. 45 din legea 188/1999, funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care i-au cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu excepția informațiilor de interes public.
Că, potrivit art. 93 din legea 188/1999, dispozițiile legii se completează cu prevederile legislației muncii.
Acordarea efectivă a acestui spor se circumscrie principiului egalității de șanse consfințit prin dispozițiile art. 39 alin. 1 din și art. 29 alin. 2 din legea 188/1999, conform căruia funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
Pârâta DIRECȚIA PUBLICĂ DE POLIȚIE COMUNITARĂ a formulat întâmpinare.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 857 din 07 aprilie 2008, respins acțiunea reclamantului împotriva pârâtei DIRECȚIA PUBLICĂ DE POLIȚIE COMUNITARĂ.
În considerentele sentinței s-a reținut că, sporul de confidențialitate nu este prevăzut în Legea 188/1999 R, generic se arată doar că funcționarii publici beneficiază de prime și de alte drepturi salariale în condițiile legii.
Funcționarii publici au obligația conform art. 45 din legea 188/1999 "să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu precum și de confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu excepția informațiilor de interes public", fără a se preciza că pentru această prevedere legală sunt remunerați suplimentar.
Art.93 din Legea nr.188/1999 precizează că dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, dar art.26 definește clauza de confidențialitate ca fiind acea clauză prin care părțile convin ca pe toată durata desfășurării raporturilor de muncă și după încetarea acesteia să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință, deci în raporturile dintre angajator și angajat trebuie să existe o negociere privind acest spor, pe când în legislația funcționarilor publici, salariul și sporurile sunt menționate în lege care nu prevede ca părțile să poată negocia unele drepturi salariale inclusiv sporul de confidențialitate.
S-a motivat că Legea nr.188/1999 este o lege specială, care cuprinde drepturile și obligațiile funcționarilor publici, deci dispoziții specifice acestei categorii, față de Codul Muncii care este o lege cadru, situație în care se aplică dispozițiile legii speciale, neputând fi invocate dispozițiile art.25 și art.26 din Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, care a arătat că instanța de fond a apreciat eronat că, sporul de confidențialitate nu este prevăzut în Legea nr.188/1999
A arătat că în conformitate cu alin.2 art.29 din Legea nr.188/1999 R " funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale", iar în alin.3 se dispune că " salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici".
Că OG nr.9/2008 prevede în art.1 alin.2 " Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi".
Recursul este nefondat.
Reclamantul are calitatea de funcționar public, director executiv șef la, fiind de profesie jurist.
A solicitat pârâtei, să-i acorde spor de confidențialitate în cuantum de 10%, susținând aplicarea prevederilor art.25 și 26 din Codul Muncii și în cazul funcționarilor publici.
Soluția adoptată de pârâtă, în sensul neacordării sporului de confidențialitate și menținută de prima instanță, care formează obiectul criticilor în prezentul recurs, este legală și temeinică.
În conformitate cu prevederile art.31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
În ceea ce privește adaosul salarial, corespunzător sporului de mobilitate și confidențialitate, reglementat de art.25 și 26 din Codul Muncii, Curtea precizează că acesta nu este datorat de către angajator, în măsura în care nu a fost prevăzut expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici.
Reclamantul nu a invocat în sprijinul acțiunii sale nici un act normativ,privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici, ci numai cadrul legal general, reprezentat de dispozițiile art.25 și 26 din Codul Muncii și aplicabilitatea acestora în cazul funcționarilor publici.
Arătăm că pentru a se acorda confidențialitate, așa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea 188/1999, este necesar ca alte drepturi salariale pentru a fi acordate funcționarului, să formeze obiectul unei reglementări legale.
Într-adevăr dispozițiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislației muncii, așa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispozițiile respective nu contravin legislației specifice funcției.
În ceea ce privește drepturile decurgând din clauza de confidențialitate, acestea nu contravin legislației funcției publice, numai că legiuitorul a condiționat acordarea acestui drept, de existența unei reglementări legale.
Dacă, în ceea ce privește consilierii juridici, în statutul profesiei de consilier juridic se prevede expres în art.60 alin.2 că deosebit de remunerația de bază stabilită prin legi speciale, în temeiul art.25 și 26 din Legea 53/2003, aceștia pot negocia și beneficia de prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și confidențialitate, pentru funcționarii publici nu există o prevedere expresă în acest sens.
Legislația prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcționarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea sporului de confidențilaitate pentru funcțiile publice de execuție sau de conducere, în acest sens enunțăm cu titlu de exemplu OG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.
Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile și sporurile care se acordă funcționarilor publici.
În OG 2/2006 a fost inclus sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din aparatul propriu al Guvernului, al Administrației prezidențiale, CNSAS, Ministerul Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul, Consiliului legislativ, așadar legiuitorul a enumerat expres categoriile care pot beneficia de un astfel de spor.
Același act normativ la care am făcut referire mai sus a reglementat și faptul că acest spor se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat.
Din expunerea efectuată în această decizie, se reține că în ceea ce privește funcționarii publici din cadrul autorităților locale nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde spor de confidențialitate și că, mai mult, chiar în situația acordării acestuia pentru categoriile de funcționari prevăzute expres în lege, acest spor este limitat, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.
Clauza de confidențialitate nu este contrară statutului funcționarului public, însă determinant este ca dreptul respectiv care se constituie în spor, adaos în salarizare să fie nominalizat și cuantificat într-un act normativ.
În cazul funcționarului public nu s-a inclus o normă care să reglementeze acest drept în nici unul dintre actele normative care se referă la salarizarea funcționarilor, cu excepția consilierilor juridici, care în statutul profesional au prevăzut dreptul de a primi sporul de confidențilitate.
Față de considerentele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul reclamantului ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.857din data de 07.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu | JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță | JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu |
Grefier, |
Red.
Tehn./2ex/02.07.2008
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu
