Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1438/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1438
Ședința publică de la 25 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 3: Carmen Ilie
Grefier - -
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâta AJOFM G, împotriva sentinței nr. 2299 din data de 17 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenta pârâtă AJOFM G și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că recurenta pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 pct.2
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, trece la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2299 din 17 noiembrie 2008 Tribunalul Gorja admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta la plata sumelor bănești reprezentând tichete de masă începând cu 01.01.2004 și până la 03.03.2007, în sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivare prima instanță a arătat că potrivit prevederilor Legii 142/1998 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane fizice și juridice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, beneficiază de tichete de masă, fără a se specifica dacă aceștia au sau nu calitatea de funcționar public.
S-a avut în vedere și faptul că deși acest drept a fost suspendat pentru salariații consiliilor locale prin 743/2001 privind aprobarea bugetul de stat pe anul 2002, lege ce șia încetat aplicabilitatea la sfârșitul anului, astfel încât efectele suspendării au încetat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta AJOFM G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs a arătata că hotărârea primei instanțe este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu.
S-a făcut referire la dispozițiile art. 1 din Legea 142/1998, potrivit cărora tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajatori.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente.
Reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul AJOFM
Statutul funcționarilor publici cât și actele normative de salarizare a acestora prevăd dreptul funcționarului public la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului, prime și alte drepturi salariale fără a face referire la tichete de masă.
Legiuitorul nu stabilește imperativ în sarcina angajatorului obligația de a acorda tuturor salariaților tichete de masă, așa încât acordarea acestora rămâne la latitudinea sa în funcție de situația concretă din sistem și, în cazul instituțiilor publice, în măsura în care asemenea cheltuieli, sunt prevăzute în bugetul de stat.
Din redactarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă, se constată că legea stabilește categoriile de personal care pot beneficia de alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă.
În plus menționează condiția unei prevederi în bugetul de stat a cheltuielilor corespunzătoare.
Potrivit rt. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, tichetele de masă se acordăîn limita prevederilor bugetului de statsau, după caz, ale bugetelor locale,pentru unitățile din sectorul bugetarși în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Ca urmare, legiuitorul a lăsat la latitudinea angajatorului acordarea dreptului, condiționat de existența sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat.
Sunt imperative dispozițiile art. 49 din Legea nr. 733/2001 a bugetului de stat pe anul 2002, potrivit cărora în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Aceleași dispoziții se regăsesc și în Legea nr. 631/2002, Legea nr. 507/2003 și Legea nr. 511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005 și în Legea 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006.
Printre măsurile de protecție socială garantate de Constituția României nu se regăsește acordarea tichetelor de masă, care reprezintă o situație specială în care legea a stabilit regulile după care angajatorii își exercită opțiunea de a acorda sau nu aceste beneficii.
Actele normative privind acordarea tichetelor de masă, nu instituie un drept al salariaților, respectiv o obligație corelativă a angajatorilor, ci prevăd doar caracterul opțional al acordării acestor beneficii condiționat de existența fondurilor bugetare.
In concluzie, dreptul pretins de reclamant nu este un drept rezultând exclusiv din lege și aplicându-se prin efectul legii astfel că, în aceste condiții, instanța urmează să admită recursul declarat de pârâtă, va modifica sentința în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite declarat de pârâta AJOFM G, împotriva sentinței nr. 2299 din data de 17 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea reclamantului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Martie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red jud -
Tehnored SI 2 ex./08.04.2009
Jud fond I
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Gabriel Viziru, Carmen Ilie
